Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună seara, stimaţi colegi!

Începem sesiunea dedicată răspunsurilor la interpelări.

Domnul Petru Movilă are o interpelare la Ministerul Sănătăţii.

Domnul Movilă? E în sală? Nu.

Domnul Movilă, da.

Din partea... secretarul de stat de la Ministerul...

Da, vă rog domnule, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Dumitrescu.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Dan Dumitrescu sunt, din partea Ministerului Sănătăţii.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 120B din 2017, având ca obiect "Medicina şcolară, în piuneze", vă comunicăm următoarele:

Din datele transmise de direcţiile de sănătate publice judeţene, avem la nivel naţional, la finele lunii noiembrie 2016, un număr de 1.804 cabinete de medicină şcolară şi un număr de 463 de cabinete de medicină dentară şi şcolară. Anexăm la prezenta situaţia defalcată pe judeţe.

În privinţa susţinerii activităţii de medicină şcolară, Ministerul Sănătăţii are următoarea atribuţie: asigură finanţarea resursei umane, a medicamentelor şi a materialelor sanitare; asigură coordonarea tehnică şi metodologică a activităţii prin direcţiile de sănătate publică judeţene; identifică soluţii de dezvoltare a reţelei de asistenţă medicală şcolară; elaborează propuneri de acte normative care să reglementeze activitatea şi monitorizează îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate a preşcolarilor, a elevilor şi a studenţilor.

Înfiinţarea şi dotarea cabinetelor de medicină şcolară este responsabilitatea autorităţilor publice locale, conform art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile publice locale.

Art. 21 se referă la: "...autorităţile publice locale sunt responsabile de acoperirea cu servicii de asistenţă medicală comunitară, asistenţă medicală în unităţile de învăţământ şi asistenţă medico-socială a populaţiei din zonă, şi în special a celei din comunităţile defavorizate".

Autorităţile publice locale sunt responsabile de acoperirea cheltuielilor pentru bunurile şi serviciile necesare întreţinerii şi funcţionării cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ preşcolar şi şcolar.

Pentru cabinetele medicale din unităţile de învăţământ universitar, în ceea ce priveşte cheltuielile pentru bunurile şi serviciile necesare întreţinerii şi funcţionarii acestora, sumele sunt alocate de unităţile de învăţământ de care aparţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat Movilă, vreţi să interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Da. Următoarea interpelare.

Din cauza faptului că domnul secretar de stat Chirică trebuie să meargă la comisie... este vorba de Ministerul Afacerilor Interne...

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Csoma Botond dacă este în sală? Nu.

Domnule secretar de stat, lăsaţi, şi va fi transmis răspunsul dumneavoastră.

Continuăm. La poziţia a doua. Domnul deputat Constantin Codreanu. Prezent? Da.

Doamnă secretar de stat Mariana Moţ, vă rog, prezentaţi-i domnului... vă rog.

Doamna Sofia Mariana Moţ (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Ca urmare a interpelării înregistrate la Camera Deputaţilor, prin care solicitaţi ministrului justiţiei informaţii în legătură cu stadiul elaborării proiectului legislativ de modificare şi completare a Legii nr. 21/1991, Legea cetăţeniei române, vă comunicăm următoarele.

Dacă apreciaţi, eu am să citesc răspunsul pe care l-am transmis şi în scris...

De altfel, am înţeles că aţi fost şi în audienţă la domnul ministru, da?

Potrivit art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are funcţia de a propune Ministerului Justiţiei şi de a participa la elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul cetăţeniei.

În temeiul acestor prevederi şi beneficiind şi de contribuţia experţilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la nivelul Ministerului Justiţiei a fost redactat un Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei.

Între altele, proiectul propune modificarea art. 9, pentru a aduce clarificări regimului dobândirii cetăţeniei române de către copilul născut din părinţi, cetăţeni străini sau fără cetăţenie, inclusiv în cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română.

De asemenea, proiectul vizează reglementarea prin dispoziţii tranzitorii a situaţiei persoanelor care în urma dobândirii sau redobândirii de către cel puţin unul dintre părinţi a cetăţeniei române au obţinut, în temeiul art. 9 alin. (4) şi (5) din lege, transcrierea ori, după caz, înscrierea în registrele de stare civilă a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiţiile Legii nr. 199/1996.

Proiectul de lege, însoţit de expunerea de motive, a fost transmis spre analiză Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Externe.

În considerarea celor expuse anterior, vă informăm că, în exercitarea dreptului la iniţiativă legislativă, propunerile de modificare a Legii cetăţeniei vor fi transmise Parlamentului de către Guvern, în forma unui proiect de lege, după ce vor fi parcurs procedura de elaborare-avizare interinstituţională şi aprobare, la nivelul Guvernului.

În legătură cu solicitarea Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, adresată Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în sensul de a transmite, sub forma unui punct de vedere, o propunere legislativă de modificare şi completare a art. 9 din Legea nr. 21/1991, formulăm următoarele precizări.

Potrivit art. 74 alin. (1), (3) şi (4) din Constituţia României, republicată, dreptul de iniţiativă legislativă se exercită de către Guvern, prin proiectele de lege pe care le înaintează Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată, iar de către deputaţi şi senatori, prin propuneri legislative.

Întrucât Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie este o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, iar ministerele se organizează în subordinea Guvernului.

Ministerul Justiţiei şi Autoritatea pot contribui la reglementarea domeniului cetăţeniei, prin acte normative de forţă a legii, numai în condiţiile art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010, propunând Guvernului, spre aprobare, proiecte de lege.

Conform art. 4 pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 22/2017, în cazul iniţiativelor legislative parlamentare, punctul de vedere aparţine Guvernului şi se elaborează de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, pe baza propunerilor şi observaţiilor formulate de ministerele şi/sau instituţiile de resort consultate de acesta.

Astfel fiind, în măsura în care va fi iniţiată o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 21/1991, Ministerul Justiţiei se va pronunţa asupra acesteia, la solicitarea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, contribuind astfel la punctul de vedere al Guvernului.

Semnează, pentru ministrul justiţiei, secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă vreţi să interveniţi? Oricum, veţi primi şi răspunsul scris.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Să ştiţi că sunt într-o uşoară, dar definitivă confuzie, pentru că la întrevederea pe care am avut-o cu domnul ministru, săptămâna trecută, mi s-a spus că nu există un astfel de proiect de lege. Acum, doamna secretar de stat îmi spune că un astfel de proiect de lege există şi că acesta urmează să fie consultat, avizat de celelalte instituţii ale statului român. Mă bucură acest lucru. Sper să rezolvăm această problemă cât mai repede posibil.

Dar interpelarea mea, şi de fapt a colegilor mei de la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, rămâne fără un obiect, fără un răspuns, pentru că noi am solicitat un punct de vedere emis de ANC, la începutul anului 2017, care încă nu a ajuns la comisie. Şi domnul ministru mi-a promis, la întrevederea pe care am avut-o joi, că va remite comisiei acest punct de vedere.

Sper că nu este o problemă ca acesta să ajungă, în cele din urmă, la comisia pe care o reprezint.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Următorul. Domnul deputat Nechifor Cătălin are o interpelare adresată Ministerului Transporturilor. Din partea Ministerului Transporturilor dacă...?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Damnă Maria Magdalena Grigore, vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor, având nr. 189B din 2017, având ca obiect "Planul de Dezvoltare al TAROM pentru destinaţia Suceava", vă comunicăm următoarele:

Companiei Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM i se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, iar Ministerul Transporturilor, în conformitate cu art. 4 alin. (1) al acestui act normativ, în calitate de autoritate tutelară, nu poate interveni în activitatea de administrare şi conducere a acestei companii.

Totuşi, am solicitat Companiei TAROM un punct de vedere avizat cu privire la întrebările dumneavoastră.

Ţinem să precizăm faptul că în acest moment TAROM se află sub un susţinut proiect de definire strategică cu implicaţii majore privind reţeaua de rute internaţionale operate, structura de costuri, structura parcului de aeronave, politici tarifare şi distribuţionale, politici de produs, care, într-un final, vor răspunde preocupărilor exprimate în interpelarea dumneavoastră.

Materializarea obiectivelor de mai sus este condiţionată de o serie de acţiuni, a căror realizare este în plin proces. Ne referim îndeosebi la iniţierea restructurării flotei TAROM. Precizăm că Regiunea Moldovei se află sub cea mai înaltă atenţie şi preocupare a actualei conduceri TAROM, cu intenţia armonizării necesităţilor şi dinamicilor segmentelor de piaţă utile Companiei Naţionale, cu produse aviatice pe care le vom lansa şi susţine în piaţă.

Menţionăm că vă vom ţine la curent cu privire la noutăţile produsului TAROM şi cu gama de produse aviatice, curse naţionale, dar mai ales internaţionale, precum şi cu politicile tarifare ale companiei.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul deputat, domnul Nechifor.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă secretar de stat,

Cunosc foarte bine care sunt şi constrângerile şi prevederile legale ale ministerului şi ale Companiei TAROM, dar - şi mă bucur că aţi încercat să obţineţi un răspuns din partea Companiei - nu putem să asistăm nepăsători la acest trend pe care Compania TAROM, companie naţională, îl are de foarte mult timp.

Cu siguranţă, nu e vina actualului mandat de management al companiei. Lucrurile vin din trecut, de când această flotă, foarte dezechilibrată, opera şi cu Boeing şi cu Airbus, opera şi cu ATR-uri. E foarte greu să fii în profit, să rămâi în zona în care poţi să faci şi business.

Dar interpelarea mea era adresată tocmai în sensul în care putem împreună să creştem şi partea de profit pentru TAROM, şi partea de destinaţii. Pentru că - vă dau un exemplu foarte simplu - cursa actuală de Suceava, pe care o operează TAROM, este o cursă anapoda, să spun elegant. Pentru că vine avionul de la Bucureşti la Suceava, pleacă la ora 21 şi ceva, aterizează la 22,00 şi pleacă din nou, dimineaţa, către capitală, pe la ora 7,00. Vă daţi seama că foarte puţini turişti vin doar în condiţiile în care să doarmă câteva ore în hotel în Suceava şi să plece înapoi la Bucureşti.

Am solicitat, prin dumneavoastră, companiei, să ia în calcul un zbor de zi, aşa încât oferta de zbor să fie mai versatilă şi într-adevăr să putem beneficia şi pentru plecat la Bucureşti, dar şi pentru venit la Suceava.

Un singur lucru vreau să mai spun, la final, anume, acela legat de faptul că, în acest moment, competiţia pe care o aveţi în România este una foarte acerbă. Suntem cu toţii convinşi de faptul că în momentul în care şi Ryanair-ul, şi Wizz Air-ul, poate că şi alte companii vor opera destinaţii interne mai multe, şansa TAROM-ului de a rămâne în piaţă devine din ce în ce mai puţin probabilă.

Aşadar, rugămintea mea este să acceleraţi fenomenul de restructurare a companiei. Sper să găsiţi cele mai bune soluţii, atât privitoare la flotă, cât şi privitoare la destinaţii.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea... Următorul.

Ministerul Energiei. Nu avem secretarul de stat de la Ministerul Energiei. Este doamna secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul. Înţeleg că dumneavoastră prezentaţi, da? Următorul. Domnul deputat Neagu Nicolae are o interpelare care vizează liberalizarea pieţei de gaze.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este un răspuns destul de complex, pe care îl vom transmite şi în scris. O să încerc să fac un rezumat.

Cum bine ştiţi, piaţa gazelor naturale cuprinde - în ceea ce priveşte furnizarea gazelor naturale - furnizarea gazelor naturale către clienţi casnici, până la data de 30 iunie 2021, şi furnizarea gazelor naturale către clienţi non-casnici, furnizare care a fost complet liberalizată începând cu data de 1 ianuarie 2015.

Prin aprobarea OUG nr. 64/2016 privind modificările şi completările Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, Guvernul României a instituit liberalizarea preţului de achiziţie a gazelor naturale, începând cu data de 1 aprilie 2017, şi nu liberalizarea completă a preţurilor finale plătite de consumatorii casnici. Aceştia vor beneficia până la 30 iunie 2021 de preţurile finale reglementate în conformitate cu legislaţia secundară şi aplicată de către ANRE.

Prin acest act normativ, Guvernul României a urmărit, în primul rând, să asigure derularea unui proces de liberalizare al preţului de achiziţie al gazelor naturale, bazat pe principii precum: criterii obiective pentru tranzacţionarea controlului costurilor; menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza unor preţuri finale reglementate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, până la data de 30 iunie 2021, precum şi consecvenţă în menţinerea premiselor necesare îndeplinirii obligaţiei asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a asigura o piaţă liberă, bazată pe transparenţă, competitivitate şi nediscriminare.

Progresele înregistrate în liberalizarea pieţei interne de gaze naturale, în special prin adoptarea de către Guvern a OUG nr. 64/2016, au fost remarcate pozitiv de către Comisia Europeană, în mod explicit, inclusiv în cuprinsul Raportului de ţară, unde se specifică progresele înregistrate de România în procesul de liberalizare.

Menţionăm, de asemenea, că în prezent orice client are opţiunea de a rămâne în piaţa reglementată de gaze naturale, în care furnizarea gazelor naturale se efectuează în baza contractelor-cadru de furnizare reglementată şi la preţ reglementat, ambele stabilite de ANRE, sau de a trece în piaţa concurenţială, în care furnizorul vinde gaze naturale clientului final la preţul şi în condiţiile comerciale de furnizare convenite cu acesta, prin negociere, sau, după caz, la preţul şi în condiţiile comerciale din oferta-tip, pentru care respectivul client final a optat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat dacă vrea să intervină? Nu.

Doamna secretar de stat, tot pentru Ministerul Energiei, la solicitarea domnului deputat Cristian Ghinea.

Vă rog, prezentaţi răspunsul.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Cristian Ghinea, vă comunicăm următoarele: având în vedere expirarea mandatelor administratorilor din cadrul Hidroelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A. şi Romgaz S.A., Ministerul Energiei a efectuat propuneri de numiri de membri provizorii, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, art. 64¹ din actul normativ menţionat stabileşte conduita pe care autoritatea publică tutelară trebuie să o urmeze, în caz de vacanţă a unuia sau a mai multor posturi de administratori. Prin urmare, până la finalizarea procedurii de selecţie a administratorilor potrivit ordonanţei de urgenţă sus-citate, se pot desemna administratori provizorii cu o durată a mandatului de patru luni, cu posibilitatea prelungirii pentru motive temeinice, până la maximum şase luni.

În ceea ce priveşte propunerile Ministerului Energiei de membri provizorii pentru Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica S.A., menţionăm faptul că evaluarea performanţelor acestora se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Astfel, pe perioada mandatelor acestora, Ministerul Energiei va efectua o evaluare a activităţii acestora şi vor fi luate deciziile ce se impun, în funcţie de rezultatele activităţii acestora, potrivit legislaţiei actuale.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Cristian Ghinea:

Domnule preşedinte,

Doamnă secretar de stat,

Sunt evident dezamăgit de răspuns. Eu întrebam cum se face că la companii atât de importante, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, au fost numite persoane fără experienţă în domeniile respective şi cu conexiuni politice, şi Guvernul îmi răspunde că există cadrul legal pentru numirea unor administratori provizorii. Evident că există, nu asta am întrebat eu, ci dacă se va continua genul acesta de numiri. Nu am primit răspuns la această întrebare şi promit că o să urmăresc îndeaproape în continuare aplicarea Legii managementului corporativ la companiile de stat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Tot pentru Ministerul Energiei avem o interpelare din partea domnului deputat Cristian Buican. Dumnealui solicită să vină domnul secretar Vişan. Se amână răspunsul la această interpelare.

Doamnă secretar de stat, transmiteţi la Ministerul Energiei să vină domnul secretar Vişan, pentru a răspunde domnului deputat Cristian Buican.

Trecem mai departe, la Ministerul Educaţiei Naţionale. Este prezent domnul secretar de stat Petru Andea, fostul nostru coleg.

Avem o interpelare din partea doamnei Bîzgan. E prezentă? Nu. Nu este prezentă, îi transmiteţi răspunsul scris. E prezentă...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

O înlocuiesc eu!

Domnul Florin Iordache:

Poftiţi?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Vrea să înregistrez ceea ce spune domnul secretar de stat!

Domnul Florin Iordache:

Dar trebuia să fie prezentă, răspunsul de la domnul secretar de stat îl va primi scris, va fi public, dar obligaţia era să fim în sală noi.

Este prezentă, în schimb, colega noastră, doamna deputat Săftoiu care, de asemenea, are o interpelare adresată Ministerului Educaţiei, care vizează politici educaţionale.

Vă rog, domnule secretar de stat, şi apoi doamna deputat Săftoiu.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara tuturor!

Bună seara fostei mele colege, cum s-a spus, doamna Săftoiu!

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Politici educaţionale pentru crearea unei atitudini favorabile copiilor cu dizabilităţi" vă comunicăm următoarele.

Finalizarea programului de pregătire psihopedagogică de nivel I şi acumularea a minimum 30 de credite transferabile acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi în învăţământul obligatoriu, incluzând învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, până la clasele a X-a.

Absolvenţii unui program de master în domeniul de studii universitare de licenţă care au absolvit programul de pregătire psihopedagogică de nivel II, acumulând în acest fel totalul de 60 de credite transferabile prin programul de pregătire psihopedagogică au dreptul de a ocupa posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi superior.

Planul de învăţământ pentru programul de formare psihopedagogică cuprinde un număr de 358 de ore pentru monospecializare, respectiv 414 ore pentru dubla specializare, în cadrul modulului psihopedagocic de nivel I, şi 252 de ore de formare, în cadrul modulului psihopedagogic de nivel II, însumând, aşadar, un total de 610, respectiv 666 de ore de cursuri şi activităţi aplicative.

În anul şcolar 2016-2017, prin intermediul caselor corpului didactic din fiecare judeţ au fost alocate fonduri pentru perfecţionarea pregătirii profesionale şi respectiv dezvoltarea profesională a personalului didactic din sistemul de învăţământ.

Vor fi formate, în acest sens, în domeniul educaţiei pentru nediscriminare şi diversitate 1.610 cadre didactice, timp de 703 ore, în programe de formare continuă, avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevi sunt desfăşurate de diriginte, în funcţie de prevederile planurilor-cadru, în timpul orei de orientare şi consiliere, dacă aceasta este prevăzută în planul-cadru, sau în afara orelor de curs, în situaţia în care în planul-cadru nu este prevăzută ora de orientare şi consiliere.

Disciplina "Consiliere şi orientare" este parte integrantă a activităţii de dirigenţie şi are alocată o oră pe săptămână, pe durata întregului an şcolar, inclusiv la clasele la care ora se regăseşte în afara planului-cadru.

Menţionăm că în funcţie de context şi de problemele particulare ale clasei, profesorul diriginte poate aloca, inclusiv în cadrul altor obiective generale şi de referinţă, competenţe generale şi specifice, mai multe ore pentru o tematică care să încurajeze în rândul elevilor crearea unei atitudini favorabile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi aplicarea principiului nediscriminării tuturor elevilor, copiilor, tinerilor, nu numai a celor cu cerinţe educaţionale speciale.

Încă de la nivelul ciclului primar sunt prezente elemente care pot fi subsumate generic educaţiei pentru diversitate şi nediscriminare.

Spre exemplu, în cadrul programei pentru disciplina "Educaţie civică" la clasele a III-a şi a IV-a, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 5.003 din 2014, la clasa a IV-a sunt incluse conţinuturi precum: "raporturile noastre cu ceilalţi oameni", "valori, norme şi comportamente morale şi civice", "drepturile universale ale copilului".

Disciplina "Educaţie civică" la clasele a III-a şi a IV-a este prevăzută în Planul-cadru de învăţământ, în aria curriculară "Om şi societate", având un buget de timp de o oră pe săptămână pe durata unui an şcolar.

Noul Plan-cadru pentru gimnaziu, aprobat, de asemenea, prin ordin de ministru, include la nivelul claselor a V-a şi a VIII-a pachetul disciplinelor intitulate generic "Educaţie socială", după cum urmează: "Gândire critică şi drepturile copilului", "Educaţie interculturală", "Educaţie pentru cetăţenie democratică", "Educaţie economico-financiară".

De asemenea, prin ordin de ministru au fost aprobate noile programe şcolare pentru ciclul gimnazial, incluzând şi programele şcolare pentru disciplinele sus-menţionate. Fiecare dintre acestea beneficiază de un buget de timp de o oră pe săptămână, pe durata unui an şcolar, şi vor fi studiate succesiv, începând cu anul şcolar următor.

Menţionăm că la nivelul ciclului liceal programa pentru disciplina "Sociologie" prevede două ore pe săptămână, filiera teoretică, specializarea "Ştiinţe sociale".

Din anul şcolar 2006-2007 s-a alocat o oră pe săptămână şi la filiera teoretică, specializarea "Filologie".

De asemenea, pentru disciplina "Studii sociale" este alocată o oră pe săptămână, filiera teoretică, specializarea "Ştiinţe sociale". Programele includ la nivelul conţinuturilor probleme sociale, precum: discriminarea, infracţionalitatea, conflictele sociale, corupţia, sărăcia, minorităţile şi reflectarea imaginii acestora în mass-media, stereotipuri şi prejudecăţi şi altele.

Vă mulţumim pentru colaborare şi vă asigurăm, doamnă deputat, de toată consideraţia noastră.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule secretar de stat,

M-aţi năucit pur şi simplu, într-un limbaj perfect de lemn, în care mi-aţi înşirat foarte, foarte multe cifre; de fapt, n-aţi răspuns la interpelare.

Eu v-am întrebat dacă în şcoală profesorii sunt pregătiţi, dacă inspectoratele, ministerul urmăresc dacă diriginţii într-adevăr dezvoltă aceste politici care ţin de lupta, dacă vreţi, împotriva discriminării. Nu încercaţi să-mi spuneţi că Ministerul Educaţiei nu cunoaşte probleme reale de discriminare în şcoala românească, de la faptul că sunt copii romi care nu sunt lăsaţi să rămână în clase normale şi aşa mai departe, copii cu dizabilităţi.

Practic, mi-aţi înşirat o grămadă de cifre, de ore, ceea ce e frumos pe hârtie, dar, ca întotdeauna, despre realitate, nimic.

Eu voi reveni cu o altă interpelare şi voi încerca să fiu eu mai clară atunci, în interpelare, poate ne lămurim asupra unui lucru. Problema este despre în ce măsură şcoala românească îi pregăteşte pe copiii noştri să accepte diversitate. Diversitatea!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Aş vrea să mă uit încă o dată la ce întrebare aţi pus şi doriţi să primiţi răspuns la următoarele întrebări.

Câte ore are modulul de psihopedagogie pe nivelul I, gimnaziu şi II, liceal?

Câte ore sunt alocate nediscriminării şi diversităţii?

Care este ritmicitatea acestor ore de psihopedagogie, în cazul formării permanente a profesorilor?

Câte ore sunt dedicate în cadrul modulului de "Dirigenţie"?

Şi ultima. Câte ore sunt dedicate în cadrul modulului de "Educaţie fizică"?

Deci toată întrebarea era cantitativă: câte ore, câte ore, câte ore!

Acum, sunteţi nemulţumită că v-am spus câte ore!

Vă mulţumesc.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

V-am pus această întrebare pentru că, întâmplător, am un copil şi el are nişte prieteni şi ştiu exact cât şi cum se fac în şcoală lecţii despre discriminare. Faptul că îmi spuneţi pe hârtie ce frumos poate să arate, dar, de fapt, puteţi să-mi spuneţi, în momentul de faţă, vă întreb, nu ştiu, domnule, la liceele din Bucureşti fac diriginţii orele la "Dirigenţie" despre discriminare, de exemplu? Vă spun eu. Nu! Ştiţi ce se întâmplă la "Dirigenţie"? Profesorul îşi face ora lui. Mai ales dacă e profesor de matematică sau română, dirigenţia devine oră. Şi de aceea copiii noştri au probleme foarte mari să-şi accepte diversitatea.

Aşa că pe mine nu mă încântă cu nimic că îmi spuneţi ce aveţi pe hârtie!

Domnul Petru Andea (din sală):

Asta aţi întrebat!

Doamna Ana Adriana Săftoiu (din sală):

Eu vroiam realitatea, nu cifre, ca pe vremea lui Ceauşescu!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai departe... Nicio problemă, doamna deputat, e...

Următorul. Domnul deputat Vasile Cîtea are o interpelare adresată Ministerului Tineretului şi Sportului, care vizează...

Vă rog, domnule secretar de stat.

... vizează Sala Polivalentă din Iaşi.

Domnul Cosmin-Răzvan Buzuta (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună ziua, stimate domnule deputat.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 210B/2017, având ca obiect "Sala Polivalentă din Iaşi", vă comunic următoarele.

Dezvoltarea infrastructurii sportive şi construcţia unor noi săli polivalente este o prioritate pentru Ministerul Tineretului şi Sportului, mai ales că astfel de proiecte sunt prevăzute şi în Programul de guvernare. Însă, în acest an, bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului nu permite demararea niciunei construcţii noi, bugetul alocat investiţiilor fiind extrem de mic şi va permite doar mici reparaţii urgente.

Nici fondurile europene nerambursabile nu reprezintă o soluţie, deoarece nu există nicio linie de finanţare pentru construcţia de săli de sport de capacitate mare.

Singura posibilitate pentru demararea unor astfel de lucrări ar fi prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, în funcţie de priorităţile de investiţii ale acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Nu. Primiţi şi răspunsul...

Mulţumesc.

Şi ultima. Penultima, de fapt, este vorba de Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna Radu Anişoara are o interpelare.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog.

Domnul Micula.

Deci îl daţi în scris pentru doamna Radu Anişoara şi tot în scris pentru doamna deputat Intotero Natalia.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

La revedere!

Ne vedem mâine dimineaţă la 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,49.