Parliamentary debates

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Trecem la prezentarea interpelărilor şi sunt colegi nerăbdători care aşteaptă acest moment.

Îl rog pe domnul Ioan-Alexandru Andrei să ia cuvântul în maximum trei minute. Avem dreptul la o singură interpelare.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prezenta interpelare este adresată domnului ministru Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor.

Subiectul interpelării îl reprezintă situaţia Drumului Naţional 5C Giurgiu-Zimnicea.

Stimate domnule ministru,

Unul dintre cele mai importante drumuri naţionale din zona de sud a ţării - Drumul Naţional 5C, care face legătura dintre Giurgiu şi Zimnicea - a ajuns într-o stare deplorabilă, fiind uitat, în ultima perioadă, de conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti.

Cu o lungime totală de 58,9 kilometri, Drumul Naţional 5C traversează patru comune din judeţul Giurgiu - Slobozia, Malu, Vedea, Găujani - şi alte trei din judeţul vecin, Teleorman - Pietrişu, Bujoru şi Năsturelu.

Nepăsarea conducerii DRDP Bucureşti a dus la deteriorarea continuă a acestui drum, care s-a transformat, în ultima perioadă, într-o reală ameninţare la adresa siguranţei celor care sunt nevoiţi să folosească acest traseu.

Gropile formate în asfalt sunt tot mai greu de ocolit, pentru că apar peste tot, iar defecţiunile maşinilor care trec pe aici sunt tot mai des semnalate de şoferi, situaţia acestui drum determinând tot mai mulţi participanţi la trafic să evite folosirea acestei variante de legătură între judeţele Giurgiu şi Teleorman.

Din păcate, deşi situaţia acestui drum este cunoscută de mult timp, se pare că actuala conducere a DRDP Bucureşti - instituţie în grija căruia se află drumurile naţionale din zonă - nu a făcut nimic pentru remedierea situaţiei.

Şi nici nu este de mirare, atât timp cât conducerea CNAIR a numit la şefia acestei importante direcţii de drumuri naţionale o persoană fără niciun fel de experienţă în domeniu.

Cum tot mai mulţi şoferi care trec pe DN 5C semnalează problemele tot mai acute apărute aici, vă solicit, domnule ministru, luarea unor măsuri urgente, care să readucă DN 5C la parametrii necesari pentru ca circulaţia rutieră să se desfăşoare în siguranţă.

Vă mulţumesc.

Deputat Ioan-Alexandru Andrei.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Dau, în continuare, citire listei deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări.

Acolo unde sunt colegi prezenţi în sală, vă rog să intervină.

Mi-am notat colegii pe care i-am recunoscut.

Claudiu-Martin Chira? Nu l-am văzut.

Adrian Giurgiu? Nu.

Pollyanna-Hanellore Hangan? De asemenea, nu am văzut-o.

Adrian Wiener? Nu l-am văzut.

George-Cristian Tuţă?

Claudiu-Iulius Năsui?

Acatrinei Dorel-Gheorghe?

Christine Thellmann?

Lazăr Ion-Marian? Este. Doreşte să...? Sau este depusă şi în scris. Bine. Mulţumesc.

Elena Hărătău?

Cristian-Paul Ichim?

Daniel-Liviu Toda?

George-Cătălin Stângă?

Gianina Şerban?

Anamaria Gavrilă?

Nicolae Georgescu?

Mihail Albişteanu?

Da, scuze, vă rog.

Mihail Albişteanu şi Cristian-Daniel Ivănuţă, da? Este comună.

Aveţi două interpelări, rugămintea - să citiţi una dintre ele.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată ministrului justiţiei, domnul Marian-Cătălin Predoiu.

Subiectul interpelării - "Neintroducerea Proiectului de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice în pachetul legilor justiţiei".

Domnule ministru,

Potrivit observaţiilor publicate pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei, proiectul de lege vizează, printre altele, atribuţiile şi responsabilităţile acestor categorii de personal, reorganizarea personalului care funcţionează în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, iniţiativa legislativă fiind impulsionată de importanţa activităţii acestor categorii profesionale la realizarea actului de justiţie şi de nevoia de adaptare a legislaţiei în funcţie de realităţile sociale.

Pachetul Legilor justiţiei, cuprinzând Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Proiectul de Lege privind organizarea judiciară şi Proiectul de Lege privind statutul Consiliului Superior al Magistraturii, urmează a fi adoptat, însă Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice nu a fost inclus printre acestea.

Este de necontestat faptul că actul de justiţie nu s-ar putea realiza în absenţa activităţii acestor categorii de personal, astfel că este absolut necesară adoptarea unor acte normative care să le recunoască în totalitate importanţa, contribuţia activă şi care să corespundă intereselor acestora.

Având în vedere cele expuse mai sus:

1. De ce nu a fost inclus şi acest proiect de lege în cadrul pachetului legilor justiţiei?;

2. Când vor fi iniţiate demersurile pentru adoptarea Proiectului de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice?;

3. Ce măsuri veţi adopta în vederea promovării şi susţinerii intereselor acestor categorii profesionale?

Solicităm răspuns scris.

Deputaţi AUR, Albişteanu Mihail şi Ivănuţă Cristian-Daniel, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Dumitru-Viorel Focşa - două interpelări.

Iulian-Alexandru Muraru - două interpelări.

Oana Murariu - o interpelare.

Daniel-Gheorghe Rusu - o interpelare.

Călin-Ioan Bota - o interpelare.

Nicu Fălcoi - o interpelare.

Ilie Toma - 3 interpelări. Şi domnul Toma doreşte să prezinte una dintre aceste interpelări. (Vociferări.)

Nicio problemă, vă rog, domnule Toma. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc foarte mult pentru că mi-aţi dat cuvântul.

Cele 3 interpelări fac legătură directă la Termocentrala de la Mintia, care este oprită.

Sunt foarte multe probleme acolo. După cum ştiţi, în ultima vreme, s-a discutat despre un contract de vânzare cu o firmă din Irak, am înţeles, creată sub un alt SRL în România, care a plătit pe ea, dacă nu mă înşel, 92 de milioane de euro, având datoria să investească şi să construiască două grupuri generatoare de energie electrică pe bază de gaz metan.

Am să fac referire la o singură interpelare, dar toate au, repet, încă o dată, aceeaşi esenţă, şi anume - o să fiu foarte scurt, ca să pun întrebările directe domnului ministru al energiei.

Deci, prin urmare, domnule ministru... la tot ceea ce am discutat, în judeţul Hunedoara şi nu numai, cu toate grupurile sindicale, producătoarele din energie şi din ţară - CO Oltenia, CE Hunedoara etc. - aş ruga să îmi răspundeţi la următoarele întrebări, oral şi în scris.

Referitor la Mintia:

• Care sunt procedurile şi gradul de conservare în care se află Termocentrala Mintia în acest moment?;
• De ce vânzarea nu s-a realizat în perioada în care Termocentrala de la Mintia funcţiona şi avea altă valoare?;
• Câţi participanţi au fost la licitaţie, cine şi care sunt sumele ofertate?;
• Concret, ce obligaţii contractuale are Mass Global Energy Rom - că aceasta este filiala firmei mari producătoare de energie şi de vânzare de energie din Irak?;
• Ce garanţii aveţi că noul proprietar va face investiţia promisă, şi anume, cele două grupuri de producţie de energie electrică pe bază de gaz metan?;
• Când vor fi satisfăcute cele două condiţii, respectiv acordarea acelui ATR - aviz tehnic de racordare în sistem - şi accesul la gaz metan pentru Termocentrala Mintia? Pentru că apare în contractul de vânzare-cumpărare că ministerul se obligă să ducă gazul la poarta termocentralei de la Mintia, pentru a putea avea accesul la materia primă producătoare de energie electrică; şi
• Care sunt sancţiunile prevăzute în contract pentru nerespectarea termenelor şi obligaţiilor?

Mulţumesc foarte mult.

Şi aştept un răspuns favorabil pentru Mintia.

Eu, personal, propun încă o dată - se spune că este în conservare şi sper că este în conservare - pe ceea ce înseamnă, în Uniunea Europeană, acest nou procedeu, pe REPowerEU, să o pornim şi să producem energie electrică pe bază de cărbune. Se pot face, cu investiţii minime, minuni, acolo, dacă se vrea.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule Toma.

Continuăm.

Bogdan Trif - două interpelări.

Cristina Camelia Rizea - două interpelări.

Bogdan Rodeanu - o interpelare.

Radu-Iulian Molnar - o interpelare.

Bogdan-Gruia Ivan - o interpelare.

Dan-Cristian Popescu - o interpelare.

Daniel-Gheorghe Rusu - o interpelare.

Raisa Enachi - o interpelare. Şi o invităm pe colega noastră să îi dea citire.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelarea din această seară este adresată ministrului sănătăţii, domnului Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării - "De ani de zile pierdem vieţi până se ajunge la un spital. Zero soluţii!".

Stimate domnule ministru,

În timp ce dumneavoastră vă plimbaţi prin Cuba, pe banii cetăţenilor, spitalele din România şi din judeţul Vaslui, unde sunt deputat, sunt într-o stare degradantă, dar, desigur, aţi ales să risipiţi banii publici pe delegaţii, în loc să-i investiţi în spitale!

Spitalul Orăşenesc Negreşti se află într-o accentuată stare de degradare. Prin urmare, 50.000 de persoane din oraş, localităţi adiacente acestui oraş, precum şi din câteva localităţi ieşene, care apelau la serviciile unităţii medicale, nu mai au unde să se ducă la doctor! Au doar Camera de primiri urgenţe, unde noaptea nu este nimeni, iar cele două ambulanţe nu fac faţă cererilor oamenilor din zonă! Deşi autorităţile au făcut promisiuni, nimic nu s-a concretizat!

De asemenea, cetăţenii din oraşul Murgeni şi comunele ce-i aparţin acestuia dispun de ani buni doar de o singură ambulanţă, nimic mai mult. Oare cu ce este transportat un alt cetăţean care are, la fel, nevoie de îngrijiri medicale? Să transmitem să facă coadă pentru a prinde un loc atunci când se va întoarce ambulanţa de la spitalul din Bârlad?

În urma nenumăratelor solicitări, atât ale mele, cât şi ale cetăţenilor din Murgeni, primim răspunsul vag, care nici astăzi nu este îndeplinit, şi anume - citez - "Precizăm că asigurarea asistenţei medicale pentru populaţia oraşului Murgeni rămâne în atenţia Direcţiei Publice Vaslui şi a autorităţilor publice locale şi judeţene, care se vor implica în atragerea de personal medical de specialitate".

Astfel, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Având în vedere faptul că în zona Murgeni populaţia este săracă şi nu-şi permite minimul necesar, are sau nu dreptul la un spital funcţional şi la acordarea ajutorului medical?;
2. Spitalul Orăşenesc Negreşti a devenit loc de cazare pentru oamenii străzii. În acest caz, ce facem cu restul cetăţenilor care au dreptul la sănătate garantat prin Constituţie?;
3. Domnule ministru, drumul până în Cuba este destul de lung şi obositor, dar drumul până la spitalul din Murgeni este mai scurt, credeţi că vă puteţi rupe din timpul dumneavoastră preţios pentru a vizita şi spitalele dărăpănate din judeţul Vaslui?; şi
4. Aveţi în vedere reabilitarea acestor vechi spitale, pentru populaţia din judeţul Vaslui, sau le lăsaţi în paragină, fiindcă nu ţin de Ministerul Sănătăţii?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Raisa Enachi, deputat de Vaslui.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Continuăm.

Radu Miruţă - o interpelare.

Vasilică Toma - o interpelare.

Dan Şlincu - o interpelare. Şi este prezent colegul nostru.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Sebastian Burduja, de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Stimate domnule ministru,

Cu toate că, în România, subiectul transformării digitale are un impact major asupra societăţii, fiind una dintre cele mai importante componente prevăzute şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ţara noastră este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la progresele în domeniul digital.

În urma consultării mai multor rapoarte şi analize, am constatat că există întârzieri în ceea ce priveşte proiectele digitalizării administraţiei publice, reglementări foarte generale, dar şi decalaje digitale la nivel local, acompaniate de infrastructurile digitale incomplete, care afectează extinderea transformării digitale la scară locală şi naţională. Mai mult decât atât, evaluările în acest domeniu arată că există un deficit de competenţe digitale în rândul IMM-urilor, un nivel scăzut de pregătire pentru adoptarea digitalizării, dar şi o cultură a aversiunii faţă de risc şi faţă de necunoscut.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să-mi comunicaţi care este situaţia digitalizării administraţiei publice şi care sunt ţintele propuse de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru a recupera acest decalaj?

În acelaşi timp, vă rog să-mi comunicaţi, ce strategie aţi implementat pentru creşterea ratei de adoptare a digitalizării, cum ar fi crearea de competenţe, schimbarea mentalităţilor şi îmbunătăţirea abilităţilor manageriale, având în vedere că România a rămas în urmă în ceea ce priveşte o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază, în comparaţie cu media Uniunii Europene?

Solicit răspuns în termen legal de 15 zile.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Alexandra Huţu? O interpelare.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună seara!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi se adresează ministrului mediului, apelor şi pădurilor, domnul Tánczos Barna, şi are ca obiect plafonarea preţurilor la lemnele de foc.

Stimate domnule ministru,

Aşa cum ştiţi, în urma intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 134/2022 privind plafonarea preţurilor la lemnele de foc, preţul acestora a crescut de facto între 7% şi 10%, iar anumiţi antreprenori şi firme din acest domeniu au început să factureze separat serviciile de transport, depozitare, despicare, paletizare şi distribuţie care presupun TVA-ul de 19%. În acelaşi timp, a apărut o penurie în piaţă, în special în zonele de câmpie, aflate la mare distanţă de resursa de lemn. De asemenea, sunt şi situaţii în care depozitele de lemn şi-au suspendat activitatea şi nu mai vor să vândă până nu se modifică actele normative în vigoare.

Presupun că, înainte de a veni cu această propunere de ordonanţă de urgenţă, aţi analizat cu atenţie toate efectele acestei măsuri şi puteţi explica algoritmul care a condus la acest plafon de 400 de lei/m³.

Având în vedere efectele negative ale acestui act normativ, pe care le-au identificat organizaţiile din domeniul mediului, antreprenorii care se ocupă cu comercializarea lemnului, dar şi consumatorii finali, vă rog să-mi comunicaţi, ce soluţii aţi identificat în urma evaluărilor realizate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în ceea ce priveşte efectele acestei ordonanţe?

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi, dacă aveţi în vedere ca şi pentru piaţa lemnului de foc să veniţi cu o măsură similară celei pe care PSD a propus-o în domeniul energiei, şi anume reglementarea pieţei lemnului şi acordarea de vouchere consumatorilor vulnerabili?

Atât eu, cât şi colegii mei din Partidul Social Democrat suntem deschişi să menţinem măsurile de reglementare a pieţei lemnului de foc, aşa cum am propus pentru gaz şi electricitate, măcar pentru o perioadă limitată, astfel încât să se pună capăt tranzacţiilor speculative şi, în final, să se achite un preţ corect şi suportabil de către toţi cei care se încălzesc cu lemn, dar, în special, de către cei vulnerabili.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi - o interpelare.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării - "Criza lemnelor de foc".

Stimate domnule prim-ministru,

În ultimii doi ani, ca urmare a participării la întâlniri de lucru cu reprezentanţii administraţiilor publice locale, în special, în judeţele aflate la graniţa României, în repetate rânduri, am semnalat conducerii Ministerului Apelor şi Pădurilor, precum şi instituţiilor din subordine, problemele cu care se confruntă cetăţenii atunci când vorbim despre încălzirea locuinţelor în sezonul rece.

Mai mult, la data de 19 septembrie, în cadrul întâlnirii de lucru avute cu Domnia Voastră, v-am prezentat problemele semnalate de autorităţi şi cetăţeni, Guvernul adoptând o serie de măsuri, printre care şi măsura plafonării preţului lemnului de foc.

Cu toate acestea, măsurile adoptate nu garantează volumul necesar de masă lemnoasă pentru încălzirea locuinţelor. Astfel, de la începutul anului a fost recoltat un volum de doar 5,5 milioane m³, faţă de 10 milioane m³, din aceeaşi perioadă a anului 2021, efectele negative fiind resimţite şi mai mult în zonele montane, unde singura sursă pentru încălzirea locuinţelor rămâne lemnul de foc.

Soluţia evidentă ar putea fi creşterea volumului de masă lemnoasă pentru încălzirea locuinţelor, care să fie exploatată şi de alte companii din sector care să ofere resursă suficientă populaţiei, însă aceasta nu poate să fie aplicată fără o armonizare a procedurilor după modelele practicate cu succes în alte ţări europene, adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului silvic, în sensul introducerii de proceduri diferenţiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de păduri, precum şi fără reducerea birocraţiei excesive pentru micii proprietari de păduri.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să îmi precizaţi, oral şi în scris, poziţia Guvernului cu privire la criza lemnelor de foc, precum şi măsurile care vor fi adoptate pentru combaterea acesteia?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Continuăm.

Domnul Ilie-Dan Barna - o interpelare.

Brian Cristian - o interpelare. Colegul este şi prezent.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată ministrului sportului, domnul Carol-Eduard Novák.

Domnule ministru,

Ministerul pe care îl conduceţi este responsabil de coordonarea şi dezvoltarea sportului românesc, iar Planul de guvernare care vă ghidează activitatea prevede peste 60 de obiective pe care Guvernul şi le-a asumat pentru domeniul sportului, însă multe dintre acestea necesită o finanţare corespunzătoare pentru a putea fi îndeplinite. Pe lângă aceste obiective, ministerul este responsabil şi are calitate de angajator pentru persoanele care lucrează în structurile subordonate, respectiv direcţii judeţene, complexuri sportive naţionale, cluburi sportive. De curând, au apărut în spaţiul public acuze că ministerul nu a efectuat plata salariilor la timp în luna octombrie, acuzaţii extrem de grave, care au consecinţe legale, dar şi morale, foarte serioase.

Pentru a avea o mai bună înţelegere a situaţiei, atât prin prisma îndeplinirii obiectivelor asumate prin Programul de guvernare, cât şi a nemulţumirilor exprimate public de către angajaţii din teritoriu, doresc să cunosc situaţia financiară a ministerului, cuprinzând detalii privind categoriile de cheltuieli prevăzute în bugetul instituţiei.

De aceea, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări:

• Care a fost bugetul anual al Ministerului Sportului în perioada 2017-2022? Vă rog să includeţi şi modificările survenite în urma rectificărilor bugetare adoptate de Guvern, iar bugetul să fie defalcat pentru fiecare an;
• Care a fost bugetul anual pentru salarii al Ministerului Sportului în perioada 2017-2022? Vă rog să menţionaţi bugetul previzionat, în paralel cu bugetul cheltuit efectiv;
• Care a fost bugetul anual pentru investiţii al Ministerului Sportului în perioada 2017-2022? Vă rog să menţionaţi bugetul alocat, în paralel cu bugetul cheltuit efectiv;
• Care este situaţia plăţilor efectuate pentru salarii, dar şi numărul zilelor de întârziere, din fiecare lună, pe parcursul ultimilor doi ani?; şi
• Care sunt motivele pentru neplata la timp a salariilor?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

În final, dacă nu mai există niciun deputat înscris pe listă sau dacă niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care doreşte să prezinte interpelări adresate, cu voia dumneavoastră, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.12.