Parliamentary debates

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, în a doua parte, da, mă rog, în a treia parte a şedinţei de astăzi, cea dedicată interpelărilor.

Domnul George-Cătălin Stângă, PNL, este prezent? Nu.

Oana Murariu, USR? Nu.

Ilie Toma? Era aici.

Domnul Adrian Alda (din sală):

La comisie.

Domnul Ilie Dan Barna:

La comisie.

Marius-Andrei Miftode? Văd că nu mai este nici el.

Oana Cambera? A plecat, de asemenea.

Virgil Alin Chirilă, PSD?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă, din nou!

Cu permisiunea dumneavoastră, o să dau citire interpelării de pe telefon, fiindcă nu o am în format fizic.

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne şi ministrului justiţiei.

Subiectul interpelării - "Demersurile realizate pentru accelerarea aderării României la spaţiul Schengen".

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că România a fost apreciată de Comisia Europeană la ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne, prin prezentarea unui raport cu privire la progresele înregistrate la 6 luni de la începerea punerii în aplicare a proiectelor-pilot privind procedurile rapide de azil şi de returnare, dar şi a faptului că România a primit mai multe fonduri pentru creşterea controlului migraţiei, vă rog să-mi transmiteţi ce demersuri aţi efectuat şi aveţi în vedere, astfel încât ţara noastră să fie admisă în spaţiul Schengen la următoarea sesiune, din luna decembrie, pentru a se putea pune în aplicare procedura de la 1 ianuarie 2024 pe punctele de trecere terestre şi maritime, iar la finalul lunii martie 2024 pe punctele din aeroporturi.

În cazul în care România va fi refuzată de Austria şi la sesiunea din decembrie a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei au pregătit acţiunea de acţionare în judecată şi de solicitare de plată a daunelor produselor României la Curtea Europeană de Justiţie?

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Adrian Alda?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al educaţiei, Ligia Deca.

Obiectul interpelării - "Eliminarea burselor de excelenţă pentru elevii olimpici internaţionali".

Doamnă ministru,

Noile reglementări privind acordarea burselor de excelenţă îi exclud de la premiere pe elevii care nu ocupă locurile I, II şi III la olimpiadele internaţionale.

Ştim cu toţii că aceste recompense financiare contribuiau la încurajarea şi stimularea interesului copiilor pentru performanţe, fiind concomitent şi o şansă în plus pentru elevii cu mai puţine posibilităţi, dar cu rezultate remarcabile la învăţătură.

Din aceste raţionamente, vă rog să-mi comunicaţi de ce s-a ajuns la această decizie privind loturile naţionale olimpice, şi aşa restrânse, şi dacă aveţi în plan reformarea actualului sistem de acordare a acestui tip de gratificaţii, prin introducerea altor beneficiari ai lor.

De asemenea, vă rog să-mi specificaţi care este viziunea ministerului pe care îl coordonaţi privind impulsionarea elevilor, pentru obţinerea rezultatelor optime la învăţătură şi privind încurajarea excelenţei în educaţie.

Vă solicit răspuns în scris.

Alda Adrian, deputat al PSD de Arad.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

De la Grupul minorităţilor, domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru al Guvernului României, Marcel Ciolacu.

Obiectul interpelării - "Strategia pentru combaterea şi prevenirea traficului de droguri".

Stimate domnule prim-ministru,

O problemă majoră, cu care ţara noastră se confruntă şi care, începând cu lunile trecute, a fost readusă în prim-planul opiniei publice este reprezentată de consumul de droguri. Acest fenomen îngrijorător, care distruge vieţile multor cetăţeni, a devenit din ce în ce mai popular în rândul tinerilor, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, fiind prezent, deseori, şi în spaţiul şcolar.

Datele publicate de Agenţia Naţională Antidrog, colectate în anul 2021, relevă cea mai mică vârstă de consum de droguri ca fiind vârsta de 13 ani, însă din acel moment putem presupune faptul că situaţia a evoluat negativ, vârsta de consum scăzând din ce în ce mai mult. Acest lucru arată o tendinţă preocupantă de consum de droguri la vârste tot mai fragede, fapt care reiterează nevoia stringentă de concentrare a măsurilor pe prevenţia consumului de droguri şi nu doar pe combaterea acestuia.

Vârsta scăzută a consumatorilor de droguri aduce în discuţie şi existenţa consumului în unităţile şcolare, fapt extrem de grav care scade credibilitatea învăţământului şi care influenţează negativ procesul de predare-învăţare, tinerii, în special cei din mediul rural, lăsându-se uşor influenţaţi, fără a deţine informaţii legate de efectele nocive ale drogurilor.

Dacă în mediul urban situaţia consumului de substanţe interzise este adusă în discuţie, existând poate anumite planuri de combatere şi prevenţie a acestui fenomen, în mediul rural subiectul încă este unul puţin cunoscut, deşi rata de consum a crescut enorm. Organele legii, în mediul rural, nu au aceeaşi experienţă precum colegii lor din mediul urban în combaterea consumului de droguri, din această cauză, gradul de eficienţă poate să fie diferit.

Gândindu-ne la popularizarea intervenţiilor de combatere şi prevenţie în mediul urban, precum şi la continuarea apariţiei de numeroase cazuri de consum de droguri la volan sau în alte situaţii care au atras atenţia asupra fenomenului, nu putem să nu ne întrebăm dacă există o strategie eficientă, pragmatică şi realistă cu privire la combaterea şi prevenirea consumului de droguri în ţara noastră. Nevoia unei astfel de strategii este una extrem de ridicată, fiind în joc chiar viitorul generaţiilor tinere.

Din acest motiv, stimate domnule prim-ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi comunicaţi, atât oral, cât şi în scris, punctul de vedere al Guvernului pe care îl conduceţi, cu privire la cele menţionate mai sus.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul Daniel-Florin Ghiţă, de la Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată doamnei ministru al culturii, Raluca Turcan.

Obiect: "Nelegalitatea certificatului de urbanism şi a avizului Ministerului Culturii pentru Proiectul de reamenajare a amplasamentului Monumentului Ostaşului Român din Carei".

Printr-o hotărâre adoptată în data de 15 iunie 2023, Consiliul Local al Municipiului Carei a aprobat un proiect ce va permite flancarea Monumentului Ostaşului Român cu plăci masive de beton cu copertine şi reamenajarea totală a parcului din jur, prin construirea unui ansamblu aşa-zis comemorativ, locuri pentru jocuri publice, parcări şi prin înlocuirea băncilor de lemn cu bănci de piatră. Cel mai grav şi sfidător este că pe plăcile de beton urmează să fie prezentate istoria grofilor maghiari din Carei, care au oprimat atât majoritatea românească, cât şi minoritatea germană şi minoritatea romă din zonă.

Proiectul de hotărâre a fost iniţiat de primarul UDMR al Municipiului Carei, Kovács Eugen. A fost adoptat cu unanimitate de voturi de un consiliu local, în care Alianţa UDMR-FDG deţine majoritatea absolută.

Pentru acest proiect, intitulat "Reamenajare Parc zona Monumentului Ostaşului Român", au fost solicitate şi obţinute, cu o motivare frauduloasă, fonduri europene de 5 milioane de euro. Proiectul tehnic a fost realizat de doi arhitecţi de etnie maghiară, Tima Erika şi Paskucz Ştefan. Pentru acest proiect a fost emis un certificat de urbanism, de către Primăria Municipiului Carei, care este nelegal, întrucât a fost emis anterior dezbaterii publice asupra proiectului de reamenajare a zonei verzi din jurul monumentului, care a fost organizată în data de 10 august 2022.

Monumentul Ostaşului Român a fost realizat de marele sculptor român Gheza Vida, în colaborare cu arhitectul Anton Dâmboianu. Este un monument de for public şi este înscris în Lista monumentelor istorice din România, la poziţia nr. 304. Monumentul este un obiectiv de importanţă naţională, fiind de categoria A şi necesitând obligatoriu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din România, pentru orice modificare.

Totodată, monumentul este de maximă importanţă pentru istoria României.

Autorii proiectului nu-i menţionează în proiectul de prezentare pe autorii români ai monumentului şi invocă, în mod mincinos, că "Monumentul este dedicat victimelor celui de-al Doilea Război Mondial". Comunitatea românească din Carei şi majoritatea românească din judeţul Satu Mare - 66%, conform ultimului recensământ -, precum şi specialiştii consultaţi, în frunte cu reputatul academician Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie şi de Istoria Artei din Cluj-Napoca, opinează că prin acest proiect insidios şi fraudulos se urmăreşte obturarea şi minimizarea Monumentului Ostaşului Român de la Carei.

Pentru considerentele expuse, vă solicit să dispuneţi efectuarea unor verificări urgente de către Corpul de control al ministrului culturii asupra aspectelor de nelegalitate şi de neoportunitate, semnalate în interpelare, să revocaţi avizul emis şi să iniţiaţi demersuri în justiţie pentru anularea certificatului de urbanism emis, precum şi sesizarea Parchetului European, pentru obţinerea şi folosirea frauduloasă de fonduri europene, urmând să-mi comunicaţi constatările efectuate şi măsurile dispuse, inclusiv sancţiunile aplicate.

În mod expres, vă solicit să-mi comunicaţi numele, prenumele şi funcţia persoanei care a semnat avizul sus-menţionat pentru ministrul culturii, precum şi motivele pentru care nu a fost solicitat avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din România.

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat Daniel Ghiţă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vasilică Toma? Absent.

Lucian-Florin Puşcaşu, AUR? Nu.

Raisa Enachi?

Radu-Vicenţiu Grădinaru?

Dorel Acatrinei?

Mihail Albişteanu?

Cristian Ivănuţă?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transportului şi infrastructurii.

Subiectul interpelării este "Realizarea Autostrăzii A8".

Domnule ministru,

Informaţia privind realizarea unei autostrăzi cu traseul Ungheni - Iaşi - Târgu Frumos - Paşcani - Târgu Neamţ - Poiana Largului - Ditrău - Târgu Mureş circulă de ceva vreme în spaţiul public. Atingerea acestui obiectiv ar reprezenta un progres major în domeniul transportului şi al infrastructurii locale, dar şi naţionale, stabilindu-se, astfel, conexiuni între zonele importante ale ţării. Progresele vizează şi siguranţa participanţilor la trafic, dar şi scurtarea semnificativă a timpilor de condus, avantajele stabilirii acestor conexiuni fiind indiscutabile.

Însă, în practică, realizarea Autostrăzii Unirii pare să fie un obiectiv îndepărtat, greu de atins. Judeţul Iaşi, primul judeţ ca număr de locuitori din ţară, nu are încă autostradă. În ceea ce priveşte populaţia şi suprafaţa sa, judeţul se clasează pe primele locuri la nivel de ţară şi, cu toate acestea, nu prezintă suficient interes pentru realizarea unei infrastructuri corespunzătoare care să asigure, în mod eficient şi facil, conexiuni cu alte zone importante ale ţării.

De ce sunt oare locuitorii acestui judeţ atât de dezavantajaţi? Oare nu sunt şi ei cetăţeni ai acestei ţări? Oare nu merită şi ei acest avantaj? Cât oare vor fi nevoiţi cetăţenii să mai aştepte îndeplinirea acestui obiectiv?

Un alt aspect important de precizat este acela că pe drumurile judeţului Iaşi se înregistrează un număr îngrijorător de mare de accidente rutiere.

Demersurile privind realizarea acestui proiect avansează cu greutate. Înţelegem, desigur, complexitatea acestui obiectiv, însă înţelegem, de asemenea, şi nerăbdarea şi aşteptările cetăţenilor care nu vor decât să beneficieze de condiţii corespunzătoare privind transportul pe drumurile publice.

Având în vedere cele expuse mai sus, când estimaţi că vor fi finalizate lucrările de construcţie la Autostrada Unirii?

Solicităm răspuns scris.

Deputaţi AUR ai judeţului Iaşi, Mihail Albişteanu şi Cristian-Daniel Ivănuţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei şi are ca subiect "Locuinţele publice pentru tineri".

Domnule ministru,

Tinerii reprezintă o categorie socială de o importanţă vitală pentru orice societate, care aduc inovaţie, creativitate şi perspective noi. Tinerii sunt motorul schimbării sociale, contribuind la dezvoltarea economică şi culturală, la progresul tehnologic şi la avansul ştiinţei. De asemenea, ei reprezintă viitorul şi continuarea unei societăţi, asigurând succesiunea şi diversitatea culturală. În calitate de resursă valoroasă, tinerii pot influenţa politicile, aducând la lumină preocupările şi aspiraţiile lor, şi pot juca un rol esenţial în rezolvarea problemelor majore ale societăţii, precum schimbările climatice, inegalităţile sociale şi altele. Prin urmare, recunoaşterea şi susţinerea tinerilor în cadrul societăţii reprezintă o investiţie esenţială pentru un viitor mai prosper şi mai echitabil.

Locuinţele publice pentru tineri reprezintă o iniţiativă importantă pentru a asigura o societate mai echitabilă şi mai prosperă în viitor. Această necesitate se bazează pe mai multe considerente, dintre care unele sunt evidente, iar altele mai subtile. În primul rând, aceste locuinţe oferite de stat sunt esenţiale pentru a facilita accesul tinerilor la un mediu de trai decent şi sigur, pentru că adesea tinerii se confruntă cu dificultăţi financiare în etapele incipiente ale vieţii lor, iar costurile ridicate ale chiriilor sau achiziţionarea unei locuinţe proprii pot fi descurajatoare. Locuinţele publice reprezintă o soluţie pentru a le oferi un început mai stabil în viaţă şi pentru a le permite să-şi construiască un viitor mai promiţător.

În al doilea rând, locuinţele publice pentru tineri contribuie la creşterea mobilităţii sociale. Când tinerii au acces la locuinţe decente şi abordabile, aceştia au şansa de a se concentra pe educaţie şi pe construirea unei cariere solide. Acest lucru contribuie la reducerea sărăciei şi la promovarea meritocraţiei în societate, deoarece tinerii nu vor fi împiedicaţi de dificultăţile financiare să-şi atingă potenţialul maxim. Astfel, locuinţele publice pentru tineri pot contribui la formarea unei forţe de muncă calificate şi la dezvoltarea economică a ţării.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

- Care sunt mecanismele prin care statul român acordă sprijin pentru locuinţele tinerilor, atât pentru achiziţionare, dar şi pentru închiriere?

- Care sunt programele de locuinţe publice ale Statului Român destinate tinerilor?

- Câţi tineri au beneficiat de locuinţe publice în fiecare an, începând cu anul 2020? Vă rog să ne oferiţi datele defalcate pe judeţe.

- Ce buget a fost alocat pentru construirea de locuinţe publice în fiecare an, începând cu anul 2020? Câte locuinţe publice sunt create şi câte dintre acestea sunt destinate tinerilor?

- Care este numărul total de locuinţe publice? Vă rog să ne oferiţi datele defalcate pe judeţe.

- Care este numărul de cereri ale tinerilor de a obţine locuinţă socială, satisfăcute de statul român, anual, începând cu anul 2020? Care este numărul total de cereri depuse de tineri pentru a obţine locuinţă socială, în anul 2022?

Şi ultima - Cum preferă Statul Român să susţină tinerii, în vederea obţinerii unei locuinţe? Prin sprijin pentru închiriere sau pentru cumpărare?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan Trif înţeleg că nu este.

Dumitru Coarnă, de asemenea.

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al transporturilor, Sorin Mihai Grindeanu, şi vizează amplasarea unei pasarele pietonale pe Centura Municipiului Bucureşti, tronsonul Otopeni-Mogoşoaia, la nivelul localităţii Odăile.

Domnule ministru,

Pasarelele pietonale reprezintă o necesitate pentru garantarea siguranţei cetăţenilor. Amplasarea unei pasarele pietonale pe Centura Municipiului Bucureşti, tronsonul Otopeni-Mogoşoaia, la nivelul localităţii Odăile, este imperios necesară, ţinând cont de numărul mare de accidente din ultima perioadă. Din 2017 şi până astăzi, am semnalat, în mod frecvent, utilitatea unor astfel de pasarele în zona menţionată anterior, dar faptele concrete întârzie să apară.

Ţinând cont de avizul favorabil ce a fost dat pentru începerea lucrărilor, conform răspunsului cu numărul de înregistrare 3.483 din 28 februarie 2022, aş dori să vă întreb când vor începe efectiv acestea? Este inacceptabil ca timp de un an şi jumătate să se întârzie începerea lucrărilor în zona menţionată. Cetăţenii din aceste localităţi, precum şi cei care tranzitează zona au dreptul de a se simţi în siguranţă, drept care li se încalcă vizibil prin lipsa unei astfel de pasarele, soluţie care ar reglementa traficul din zonă şi ar permite siguranţa cetăţenilor de pe tronsonul Otopeni-Mogoşoaia, în dreptul localităţii Odăile.

Domnule ministru, solicit de urgenţă să luaţi atitudine faţă de acest demers, care este tergiversat de ani de zile, cu bună-ştiinţă, urgentând lucrările necesare pentru construirea unor pasarele sau a unor poduri pietonale, la nivelul localităţii Odăile, pe Centura Municipiului Bucureşti, tronsonul Otopeni-Mogoşoaia.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Alexandru Muraru, de la USR, pare că a făcut un transfer. Este prezent? Pare că nu e.

Mulţumesc.

Încheiem şedinţa.

Ne auzim mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.43.