Parliamentary debates

După o scurtă pauză

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 31 martie, cu răspunsurile orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Citesc parlamentarii care primesc răspuns oral la interpelări.

Domnul deputat Toma Ilie, din partea PSD, primeşte răspuns din partea ministerului vizat, Ministerul Afacerilor Externe şi are cuvântul doamna secretar de... (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Doamnă preşedinte,

Am primit răspunsul în scris de la dânşii.

Doamna Raluca Turcan:

Da?

Deci nu mai citesc... nu mai primiţi răspuns din partea Ministerului de Externe, din partea doamnei secretar de stat?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu mai... am primit răspunsul, e OK.

Vreau de la Ministerul Finanţelor, ca să...

Doamna Raluca Turcan:

Am înţeles.

Continui cu lista pe care o am în faţă.

Domnul deputat Lăzăroi Ioan, din partea Grupului SOS...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Vreau de la Finanţe, numai un pic, să discut, că răspunsul...

Doamna Raluca Turcan:

Numai o secundă!

Deci... din partea Ministerului Culturii cine este prezent aici? (Vociferări.) Nu este?

Continuăm cu domnul Dumitru Coarnă şi răspuns din partea Ministerului Apărării Naţionale. (Vociferări.)

Voci din sală:

Nu mai este.

Nu mai vrea.

Doamna Raluca Turcan:

Nu mai vrea.

Domnul deputat Toma Ilie, acum, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, răspuns la interpelare. (Vociferări.)

Nici asta nu mai doriţi?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Să-mi dea în scris.

Doamna Raluca Turcan:

Doreşte răspuns în scris.

Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, o altă interpelare.

Tot în scris doriţi răspunsul? (Vociferări.)

Cum schimbaţi dumneavoastră toată procedura!

Domnul Ilie Toma (din sală):

Să nu vă răpesc din timpul dumneavoastră.

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat Lăzăroi Ioan, SOS România.

Sunteţi aici?

Doriţi răspunsul din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale?

Este domnul deputat Lăzăroi?

Domnul Ioan Lăzăroi (din sală):

Da, este, da.

Doamna Raluca Turcan:

Dumneavoastră, sunteţi, da?

Dau cuvântul, din partea... (Vociferări.)

Ministerul Agriculturii? (Vociferări.)

V-a transmis în scris Ministerul Agriculturii răspunsul?

Domnul Ioan Lăzăroi (din sală):

Da, da.

Doamna Raluca Turcan:

Am înţeles.

Şi am ajuns, în sfârşit, la Ministerul Finanţelor, răspuns către domnul deputat Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 124B/2025, având ca obiect "Clarificări privind stadiul PNRR", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele:

Până la finalul anului 2024, Ministerul Finanţelor a primit de la Comisia Europeană, pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, partea de asistenţă nerambursabilă, fonduri în valoare totală de 5.779.872.673 de euro, din care pre-finanţare 2.139.237.912 de euro şi primele două tranşe de 3.640.634.761 de euro.

De asemenea, precizăm că sumele cheltuite din bugetul general consolidat în perioada 2022-2024, în contul - Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR şi Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR, sume care includ şi cofinanţarea naţională, au fost de 13,37 miliarde lei, respectiv 19,59 miliarde lei.

Totodată, menţionăm că până la finalul anului 2024, Ministerul Finanţelor, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii pentru Componenta 8 a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, are o execuţie bugetară de 62,53%, respectiv 232.476.050 de euro, dintr-un total de 371.800.000 de euro.

În concluzie, în prezent, Ministerul Finanţelor a îndeplinit corespunzător toate ţintele şi jaloanele asociate celor trei cereri de plată transmise Comisiei Europene.

Vă mulţumim.

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Daţi-mi şi mie cuvântul, vă rog frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, domnule deputat Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am ţinut în mod special să aud răspunsul Ministerului Finanţelor pe PNNR, pentru că - nu că e un răspuns foarte important faţă de celelalte - dar eu felicit, înainte de a-mi face expunerea pentru PNRR, şi pe cei de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru felul profesionist în care mi-au prezentat răspunsurile la interpelări şi pe cei de la Externe de data asta şi ştiţi că sunt foarte vocal -, dar accentul în România se pune pe PNNR.

Să fim sinceri cu toţii, dacă nu făceam parte din clubul select al Europei şi dacă nu respectam regulile pe care dacă le respectăm, ne aduc o prosperitate mare în România şi eu sunt de partea a ceea ce înseamnă România, mă cunoaşteţi cu toţii, şi ceea ce înseamnă Europa, însă e foarte, foarte important să urmăm paşii şi, aşa cum am văzut, execuţia bugetară se încadrează în limitele normalului, să aducem bani cât mai mulţi din Europa, pentru că dacă ne uităm în jur, dezvoltarea oraşelor şi a localităţilor s-a făcut şi s-au modernizat infrastructurile în ceea ce înseamnă învăţământ, în sănătate, în infrastructură rutieră, chiar şi în investiţii.

Şi eu felicit pe acest mod de lucru felul cum în ultimii 3-4 ani guvernele de coaliţie şi-au respectat ceea ce au pus în program şi sunt convins că vor respecta şi de acum înainte.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Pentru următoarea interpelare doriţi să interveniţi dumneavoastră sau îl invit pe domnul... (Se adresează doamnei deputat Mirela-Florenţa Matichescu.)

Nu mai...

Domnule secretar de stat, mai răspundeţi?

Domnul Alin Marius Andrieş (din sală):

Am dat în scris.

Doamna Raluca Turcan:

Aţi transmis în scris şi către doamna deputat, da? (Vociferări.)

Continuăm cu domnul deputat Plujar Andrei George, din partea USR. Este? Nu este. Cu răspuns din partea Ministerului Transporturilor.

Doamna deputat Raisa Enachi, Grupul SOS?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Da, da, prezentă.

Doamna Raluca Turcan:

Poftim?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Prezentă.

Doamna Raluca Turcan:

Răspuns din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, vă rog.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 102B/2025 şi înregistrată la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul, având ca obiect "Privatizarea mascată pentru Regia Autonomă a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi", vă comunicăm următoarele:

Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi este "administraţie fluvială specială", înfiinţată prin acord internaţional în temeiul art. 20 şi 21 din Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948 şi ratificată de statul român prin Decretul nr. 298 din 1948. Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 492/2003 s-au stabilit organizarea şi funcţionarea Administraţiei Fluviale a Adunării de Jos şi rolul strategic de interes internaţional de administrare a 1075 km de Dunăre.

Statul român a delegat AFDJ RA Galaţi responsabilităţile ce îi revin din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

AFDJ RA Galaţi reprezintă instrumentul de drept internaţional care reglementează navigaţia pe Dunăre şi garantează libera circulaţie a navelor fluviale pentru transportul de mărfuri şi pasageri, în conformitate cu interesele şi drepturile suverane ale statelor membre ale Comisiei Dunării.

AFDJ RA Galaţi are calitatea de beneficiar în cadrul multor proiecte cu finanţare europeană.

Şi AFDJ RA Galaţi nu derulează activităţi comerciale, activităţile specifice desfăşurate încadrându-se în categoria de monopol reglementat în regim internaţional specific, fiind o administraţie unică în ţară în domeniul asigurării condiţiilor de navigabilitate pe cei 1.075 km ai sectorului românesc al Dunării, pe braţele adiacente şi bara Sulina - canalul care face legătura între Marea Neagră şi Dunăre.

AFDJ RA Galaţi administrează cele trei guri de vărsare a Dunării în Marea Neagră - Sulina, Sfântul Gheorghe şi Chilia.

Printre activităţile principale regăsim:

- dragaj pentru menţinerea adâncimilor reglementate de acordul Comisiei Dunării şi Regulamentul de Navigaţie pe Dunăre, respectiv 7,32 m pentru Dunărea maritimă - de la Brăila la Marea Neagră şi 2,5 m pentru Dunărea fluvială - de la Baziaş la Brăila;

- semnalizare şenal navigabil cu balizaj inteligent;

- bornarea costieră;

- măsurarea adâncimii în vederea asigurării adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere;

- asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare;

- efectuarea de măsurători topohidrografice;

- efectuarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii construcţii hidrotehnice pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie;

- asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector;

- punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval etc.

În data de 19.02.2025, conducerea AFDJ a fost convocată de către Secretariatul General al Guvernului, la sediul Guvernului României, pentru a participa la o şedinţă cu privire la analiza reorganizării tuturor regiilor autonome - la nivel local şi central -, în vederea îndeplinirii jaloanelor de aderare la OCDE. Discuţiile s-au axat pe posibilitatea divizării activităţilor în sensul separării serviciilor comerciale de cele specifice de autoritate administrativă de şenal, apărări de maluri, semnalizare, dragaj etc., precum şi posibila schimbare a formei de organizare - în SA sau societate cu răspundere limitată. Nu s-a pus în discuţie nicio secundă privatizarea regiei.

Punctul de vedere asumat şi susţinut de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi AFDJ este că această regie autonomă a fost înfiinţată prin acord internaţional ca "administraţie fluvială specială".

În urma analizării adresei Secretariatului General al Guvernului nr. 4470 din 13.02.2025 apreciem că dispoziţiile art. IV alin. (1) din Legea nr. 187/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, coroborate cu dispoziţiile art. 6 şi respectiv art. 2 pct. 2 lit. a) din OUG nr. 109/2011, în sensul reorganizării regiilor autonome prin divizarea activităţilor de serviciu public, de cele comerciale, nu pot fi aplicate în cazul AFDJ, deoarece:

- Statul român a delegat AFDJ Galaţi responsabilităţile ce îi revin din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte;

- Fiind înfiinţată în baza Convenţiei de la Belgrad şi având activitate continuă începând din 1954, o eventuală reorganizare prin divizarea activităţilor trebuie analizată...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să...

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

...de toţi semnatarii...

Doamna Raluca Turcan:

...încheiaţi prezentarea.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

...Convenţiei de la Belgrad.

Mai sunt... mai avem o pagină; răspunsul este ataşat în scris.

Ca să nu depăşim timpul, ne putem opri aici, doamnă preşedinte?

Doamna Raluca Turcan:

Da, e depăşit cu mult timpul.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

Da.

Doamna Raluca Turcan:

Sunteţi de acord? Vi-l transmite în scris?

Doriţi să interveniţi doamnă deputat?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Da...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi (din sală):

...să-l transmită în scris şi să intervin, da.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am ascultat peste trei minute istoria acesteia, însă eu am întrebat punctual. Iar faptul că se face o reorganizare şi se doreşte o transformare în societate pe acţiuni, asta foarte multe spune.

Dar, după ce o să analizez şi punctele care nu au fost anunţate sau citite acum, de la tribuna Parlamentului, o să revin cu o reiterare la acest aspect, pentru că vorbim, totuşi, despre nişte puncte strategice ale României.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi să mai răspundeţi sau...? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Pentru domnul deputat Lăzăroi Ioan, din partea Grupului SOS.

Este domnul deputat?

Vă rog.

Răspuns din partea Ministerului Transporturilor.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule deputat,

Răspuns la întrebarea nr. 1, referitoare la extinderea regimului de zonă liberă în Portul Constanţa - zona Midia şi efectele la nivel administrativ şi economic.

Regimul de zonă liberă în Portul Constanţa - zona Midia devine operaţional în momentul certificării de către autoritatea vamală a realizării împrejmuirii şi a stabilirii efective a punctelor de intrare/ieşire în/din zona liberă.

Acest proiect de realizare a împrejmuirii se derulează în paralel cu alte proiecte de infrastructură care se vor realiza în zona Midia, de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa.

După cum se ştie, traficul portuar depinde de dezvoltarea economică a României, a statelor din hinterland şi de contextul geopolitic la nivel mondial. În Portul Maritim Constanţa, inclusiv zona Midia, se estimează că traficul se va diversifica şi va creşte în următorii ani. Din analiza datelor statistice, creşterea traficului este, în medie, de 8% pe an.

Răspunsul la întrebarea nr. 2.

Companiile care activează în zonele libere beneficiază de scutiri de tarife vamale, taxe pe valoarea adăugată şi alte taxe pentru mărfurile care rămân în port, aceste stimulente contribuind la îmbunătăţirea competitivităţii companiilor şi la dezvoltare tehnologică. Zona Midia poate facilita investiţiile în sectoare inovative, cum ar fi producţia de echipamente tehnologice, şi pot oferi un cadru favorabil dezvoltării de noi industrii.

Răspunsul la întrebarea nr. 3.

Conform art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 41/2025, în termen de 18 luni, respectiv august 2027, Compania Naţională de Administrare a Porturilor Maritime S.A. Constanţa va realiza, din surse proprii de finanţare, împrejmuirile şi punctele de intrare/ieşire în/şi din zona liberă, pe baza unei documentaţii tehnice avizate de autoritatea vamală, conform art. 243 alin. (1) şi (3) din Regulamentul Uniunii Europene nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 9 octombrie 2013, de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările ulterioare.

Răspunsul la întrebarea nr. 4.

Prin realizarea unor investiţii şi prin dezvoltarea de terminale, se vor crea locuri de muncă pe perioada derulării proiectelor, iar ulterior se vor dezvolta afaceri conexe, care vor genera efecte benefice asupra comunităţii locale.

Răspunsul la întrebarea nr. 5.

Prin instituirea regimului de zonă liberă, în următoarele 18 luni se vor face reorganizări la nivelul personalului Poliţiei de Frontieră şi ale Autorităţii Vamale Române.

Acestea sunt prevăzute în Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 41/2025.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă răspunde.

Nu doriţi să interveniţi, da?

Domnul Ioan Lăzăroi (din sală):

Am răspunsul în scris.

Doamna Raluca Turcan:

Bun.

Deci, pentru a doua interpelare, transmite domnul secretar de stat răspunsul în scris. Da?

Pentru domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian. Este?

Doriţi să interveniţi, să spuneţi câteva cuvinte sau dau cuvântul pentru...

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Nu, răspunsul dumnealui şi în funcţie de ce...

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Ministerului Transporturilor, domnule secretar de stat, din nou, vă rog.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat - "Care este situaţia privind reabilitarea Podului de peste Olt, de la Slatina, şi cât de sigură mai este această cale de transport?", vă comunicăm următoarele.

În anul 2018, a fost semnat contractul de execuţie a lucrărilor de reabilitare a podului cu antreprenorul italian Guido Costruzioni SRL.

Având în vedere faptul că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, DRDP Craiova a reziliat contractul şi a solicitat daune interese în valoare de 1.000.000 lei. Suma a fost încasată integral de către DRDP Craiova, fiind câştigat şi procesul intentat antreprenorului italian.

Documentaţia tehnică a fost revizuită în conformitate cu noii indicatori tehnico-economici aprobaţi şi, în acest sens, a fost emis Ordinul ministrului transportului şi infrastructurii nr. 2.514 din 26.08.2024 privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii menţionate.

În luna februarie 2025, a avut loc termenul de depunere a ofertelor pentru licitaţia publică deschisă, având ca obiect reabilitarea şi consolidarea podului.

Din totalul celor trei ofertanţi înscrişi, nicio ofertă nu a fost depusă în termen legal.

DRDP Craiova a reluat procedura de achiziţie publică, cu termen iniţial 26.03.2025.

În urma solicitărilor de clarificări, venite din partea operatorilor economici, termenul de depunere a ofertelor a fost decalat cu 14 zile, la cererea acestora.

Noul termen pentru depunerea ofertelor este 14.04.2025.

Considerăm că proiectul tehnic este întocmit, în conformitate cu toate cerinţele tehnice în vigoare, acesta fiind verificat şi asumat de verificatorii tehnici atestaţi.

Preţurile unitare care au stat la baza documentaţiei economice sunt la nivelul anului 2024.

De asemenea, a fost obţinută autorizaţia de construire nr. 10 din 05.03.2025, emisă de ministerul nostru, pentru DRDP Craiova.

Promovarea, implementarea şi finalizarea lucrărilor la podul rutier peste Olt, la Slatina, pe DN 65, la kilometrul 48 plus 570 metri, reprezintă o prioritate în domeniul infrastructurii rutiere.

Până la începerea efectivă a lucrărilor, se iau toate măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor minime de siguranţă rutieră.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doriţi să interveniţi?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Doamnă preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Din punctul meu de vedere, din păcate, ne acoperim de hârtii.

Am solicitat, în interpelare, să mi se comunice şi mie, şi oltenilor, care este starea tehnică şi să putem să facem o expertiză care să constate dacă circulaţia pe pod este sigură sau nu.

Domnule secretar,

Vă rog frumos să ne comunicaţi - sunteţi aici - dacă aveţi în vedere şi o expertiză tehnică, pentru că este posibil şi această licitaţie să nu se organizeze.

Mulţumesc frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, aveţi posibilitatea să răspundeţi.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

Dacă îmi permiteţi, din câte ştiu eu, la aprobarea indicatorilor tehnico-economici stă la bază un proiect care are şi partea de expertiză inclusă.

O să vă rog să redepuneţi o interpelare în acest sens, şi vă vom răspunde.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Este deja solicitarea în interpelare.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

Da. Luând în calcul că am preluat atribuţiile de relaţie cu Parlamentul săptămâna aceasta, fiind, totuşi, un secretar de stat mai vechi în minister, vă asigur că voi analiza solicitarea dumneavoastră.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc foarte mult.

Continuăm cu doamna deputat Aurora-Tasica Simu. Este?

Domnul deputat Toma Ilie, răspuns din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi.

Domnul Ilie Toma:

Da, mulţumesc pentru cuvântul pe care mi l-aţi dat.

Vreau să mulţumesc domnului secretar de stat, pentru că se implică de fiecare dată când avem răspunsurile astea.

Ce vreau să vă rog?

Da, s-au făcut nişte paşi, dar perdelele astea forestiere să ştiţi că sunt foarte, foarte importante, atât pentru ceea ce înseamnă zone verzi, ceea ce înseamnă oxigen curat, cât mai mult... maşini, dar, în principal, pentru problemele astea de iarnă, unde există - aţi văzut şi dumneavoastră foarte clar - mai ales în zona muntoasă şi deluroasă, şi ştiţi că la noi e preponderent în această zonă, în zona Ardealului.

Trebuie, cumva, să transmiteţi...

Da, e OK, că se pune umărul şi că se fac nişte mişcări bune în acest domeniu, dar mai accelerate, mai intensificate.

Sunt în al nouălea an parlamentar şi de fiecare dată m-am lovit de aceleaşi răspunsuri.

Da, s-a crescut, s-a accelerat, n-am ce să spun, ideea asta, de a crea cât mai multe perdele verzi, însă spuneţi-le, totuşi, în 10 ani ar fi trebuit să se vadă cât mai clar, să vedem mai multă voinţă. Nu ştiu, de două ori.. la anul, de exemplu, să fie mai multe perdele verzi, pentru că tot în beneficiul nostru se fac aceste lucrări şi cu atât mai mult avem siguranţa rutieră, în caz de troienire a drumurilor. Plus că opresc, repet încă o dată, şi atrocităţile din diverse părţi.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Deci, să înţeleg că aţi primit răspunsul în scris.

Domnul Ilie Toma (de lângă tribună):

Da, da, da, e primit răspunsul în scris!

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu domnul deputat Lăzăroi Ioan, din partea Grupului SOS, răspuns din partea Ministerului Mediului.

Domnul secretar de stat Cosmin-Răzvan Butuza?

Vă rog.

Către domnul deputat SOS, Lăzăroi, da?

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Stimate domnule deputat Ioan Lăzăroi,

Referitor la interpelarea formulată de dumneavoastră nr. 112B/2025, având ca obiect "Distrugerea pădurilor din judeţul Suceava şi consecinţele tăierilor ilegale de masă lemnoasă", vă comunicăm următoarele.

În anul 2023, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Direcţia Corp Control, Integritate şi Anticorupţie, a efectuat verificări la Direcţia Silvică Suceava şi Ocolul Silvic Dorna Candrenilor, care au vizat modul de punere în valoarea a masei lemnoase, verificarea şi aprobarea actelor aferente şi a fost întocmit Raportul de control nr. 22.727/10.05.2023.

În urma verificărilor efectuate, a fost constată existenţa unor deficienţe în procesul de evaluare a masei lemnoase, evidenţiate prin subdimensionarea unor parametri dendrometrici, precum diametrul, înălţimea şi clasa de calitate a arborilor. Aceste neconcordanţe au influenţat întocmirea documentaţiei aferente punerii în valoare a resurselor forestiere. Totodată, au fost identificate volume suplimentare de masă lemnoasă, care au fost reflectate în documentele oficiale de evaluare.

În urma acestor constatări, au fost sesizate organele de conducere penală, pentru a stabili dacă faptele identificate întrunesc elementele constructive ale unor infracţiuni. Totodată, raportul de control a fost transmis Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în vederea sancţionării persoanelor responsabile.

Specificăm faptul că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor intenţionează să efectueze verificări suplimentare la ocoalele silvice care administrează fondul forestier naţional din zona Direcţiei Silvice Suceava.

În anul 2024, prin intermediul Gărzii Forestiere, au fost realizate 2.073 de verificări şi controale silvice, pe raza judeţului Suceava, printre care:

- 538 de inspecţii de fond, controale de exploatare, verificări la operatori economici şi controale privind circulaţia materialelor lemnoase;

- 1.215 verificări şi corecţii ale erorilor din Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos;

- şi 320 de verificări ale actelor de punere în valoare.

În urma acestora, s-au încheiat 909 procese-verbale de constatare a contravenţiilor silvice.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat?

Domnul Ioan Lăzăroi (din sală):

E OK!

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Nu. Se pare că nu.

Celelalte răspunsuri la interpelări se amână.

Declar închisă şedinţa de astăzi, 31 martie 2025.

Mulţumesc foarte mult.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.32.