Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ora primei părţi a programului nostru s-a încheiat.

Urmează programul de întrebări şi interpelări.

Vă rog, stimaţi colegi, să vă hotărâţi care rămâneţi şi care plecaţi, pentru a putea derula în bună ordine procedura răspunsurilor la interpelări.

Primul răspuns la interpelarea doamnei Mihaela Ionescu, cu privire la situaţia unor şcoli din judeţul Constanţa, îl va da domnul Alexandru Mircea.

Doamna Mihaela Ionescu este? Este absentă.

În aceste condiţii, veţi trimite răspunsul scris, domnule coleg.

Atunci când nu este în sală deputatul, nu răspundeţi.

Următoarea întrebare este a domnului Costache Mircea, cu privire la protestul comercianţilor din Buzău.

Domnul Costache Mircea este?

Vă rog să aşteptaţi răspunsul domnului Alexandru Mircea

Domnul Mircea Alexandru:

Voi răspunde la întrebarea domnului deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, prin care aţi solicitat verificarea aspectelor legate de evacuare a comercianţilor în ziua de 20.08.2003 din Piaţa Centrală a municipiului Buzău de către primărie, precum şi a scurgerilor de bani publici spre diverse canale, am onoarea să vă comunic următoarele:

Consiliul local al municipiului Buzău, acţionar majoritar la S.C. Pieţe, Târguri şi Oboare S.A. Buzău, a hotărât ca amplasamentele Piaţa Centrală şi Piaţa de păsări să intre într-un program de reabilitare şi modernizare, ale căror costuri sunt de peste 25 de miliarde de lei, având ca termen de execuţie trei luni în intervalul 20.08-20.11.a.c.

Pe toată această perioadă, comercianţii de produse agro-alimentare au fost îndrumaţi către celelalte pieţe care oferă spaţii disponibile şi aflate în proprietatea unor societăţi comerciale cu capital majoritar deţinut de Consiliul local, precum şi către o piaţă privată, dar al cărei teren este concesionat de Consiliul local municipal.

Întrucât la data de 20.08 urma să se închidă perimetrul pieţei pentru lucru, în ziua de 19.08 o delegaţie din rândul comercianţilor a purtat discuţii cu primarul municipiului Buzău pentru a stabili de comun acord posibilităţile ca aceştia să îşi poată derula activitatea comercială. În urma discuţiilor, peste 100 de comercianţi au închiriat spaţii în Piaţa privată B.90 Impex S.R.L. Buzău contra unei taxe care a fost comunicată în ziarele locale.

La data de 20 august, atunci când au început lucrările, s-a procedat la eliberarea spaţiilor adiacente Pieţei Centrale, spaţii aparţinând domeniului public, care era ocupat de circa 30 de persoane care îşi desfăceau produsele din portbagajul autoturismelor.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că în ziua de 20.08 au fost eliberate trei chitanţe, despre care şi vorbiţi în interpelare, pentru perceperea taxelor respective unor comercianţi, cărora li s-a asigurat posibilitatea comercializării de produse în alte puncte de desfacere, întrucât la data respectivă începuseră deja lucrările de modernizare a pieţei.

În ceea ce priveşte situaţia persoanelor ce au achitat anticipat taxa de folosire a pieţei pe luna august, societatea le va regla diferenţa de sume încasată odată cu reluarea activităţii în piaţa modernizată.

Mai menţionăm că din verificările efectuate nu s-au constatat chitanţe ilegale, respectiv false nici în ceea ce priveşte autoritatea emitentă, şi nici cu privire la persoanele deţinătoare.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu răspunsul primit, aş vrea să fac totuşi următoarele precizări:

Cei 127 de petenţi care mi s-au adresat şi ale căror semnături le-am anexat interpelării pentru veridicitate mi-au învederat faptul că s-au comis unele abuzuri incalificabile, cum ar fi: în aceeaşi zi în care li s-au perceput bani drept taxe pentru tarabele din piaţă, li s-au luat banii la ora 9,00 cu chitanţă şi la ora 11,00 au fost evacuaţi din piaţă; în al doilea rând, în Consiliul local s-a luat hotărârea de a li se oferi spaţiu tot în zona centrală, nu spre a fi dirijaţi către o piaţă privată concurentă; în al treilea rând, piaţa privată care i-a primit a mărit imediat taxele şi ameninţă că le va mări în continuare.

Ceea ce mi se spune că se iau măsuri pentru a îmbunătăţi serviciile publice către populaţie este adevărat, dar aceste nesincronizări au dus la nemulţumiri care s-au finalizat cu această petiţie semnată colectiv de 127 de cetăţeni, şi nu cred că este cazul să ne formalizăm în a considera că s-au aplicat cele mai bune măsuri din punct de vedere legal.

De asemenea, Piaţa Centrală este într-adevăr un punct de mare interes cetăţenesc, în jurul ei gravitând şi alte interese, cum ar fi proiectul de execuţie, în care se spune că s-au cheltuit sume importante, şi acum ar fi de dorit ca măcar să se finalizeze la termen pentru a reaşeza lucrurile în normalitate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Dacă aveţi de răspuns ceva, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Într-adevăr, acolo este o activitate care se derulează.

Activitatea a început pe 20 august, şi comercianţii erau foarte interesaţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Vă mulţumim foarte mult.

Urmează răspunsul la interpelarea formulată de Nicolae Leonăchescu.

Răspunde tot domnul Alexandru Mircea, secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la modul în care Ministerul Administraţiei şi Internelor a asigurat neutralitatea administraţiei din punct de vedere politic cu ocazia referendumului din 24 august 2003 referitor la reînfiinţarea comunei Stroeşti, judeţul Argeş, am onoarea să vă comunic următoarele:

Potrivit prevederilor art.13 alin.1 din Legea nr.3 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziuni administrative ale municipiilor pot fi supuse aprobării locuitorilor prin referendum local. Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin da sau nu asupra problemelor supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.

În campania pentru referendum, partidele politice şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări publice şi prin mijloace de informare în masă. Aceste detalii prezintă cadrul general de manifestare a iniţiativei privind organizarea referendumului local, care aparţine exclusiv autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.

Menţionăm faptul că reînfiinţarea comunei Stroeşti a constituit obiectul referendumurilor organizate în anul 2002 şi în 2003. Acestea nu au putut fi declarate valabile deoarece la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Lipsa unor elemente concrete din care să rezulte faptul că primarul comunei Muşăteşti şi-a făcut propria propagandă mă pun în imposibilitatea de a oferi un răspuns punctual la acest aspect semnalat de dumneavoastră.

În ceea ce priveşte asigurarea neutralităţii administraţiei din punct de vedere politic, este de menţionat faptul că atribuţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor, aşa cum au fost stabilite prin acte normative, pun în valoare exclusiv calitatea acestuia de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi nu îi conferă mijloace de acţiune în sfera politicului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Vă rog să îmi permiteţi să răspund şi eu la răspunsul dumneavoastră.

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc şi vă asigur de preţuirea mea pentru efortul de a răspunde la o problemă foarte delicată, şi anume problema modului în care noi gestionăm activitatea primarilor, indiferent din ce partid provin, pentru că, în momentul în care au acces la putere într-o comună oarecare, ei ar trebui să gestioneze indiferent de interesele lor personale şi indiferent de culoarea politică. Or, este clar că procesul scapă de sub control. Nu vreau să cred că se datorează faptului că aţi preluat de curând administraţia, dar de multă vreme se constată acest lucru.

Am fost în miezul problemelor în această chestiune - de reînfiinţare a comunei Stroeşti, pe care oamenii o cer cu insistenţă. Străbat drumurile kilometri întregi şi, acolo, la sediul primăriei, într-un sat de 432 de locuitori, fie nu găsesc pe nimeni, fie găsesc oameni care nu îi ascultă şi nu îi ajută să rezolve problemele.

Alte nouă sate sunt în imposibilitate de a se exprima, şi au cerut insistent să se refacă cele două comune - Muşăteşti şi Stroeşti - în structurile lor de dinainte de 1968, pentru că actuala structură este formată din zece sate pe 22 de kilometri lungime, în zonă de dealuri, şi oamenii sunt complet nemulţumiţi.

Dincolo de ceea ce dorim noi să facem ca putere, constat cu stupoare că primarul Mircea Păuna are propriile lui interese şi face practic ce vrea. Şi-a pus în bătaie toată artileria lui de presiune şi şantaj spre a bloca cele două referendumuri făcute în comuna Muşăteşti de astăzi.

De fiecare dată s-a întrunit numărul de voturi. Minimum de voturi necesare era de 750. La ultimul referendum s-au obţinut 927 de voturi pentru, dar principala lui acţiune în această zonă a fost să le interzică oamenilor să vină şi să se prezinte la urne, şi vă dau două exemple: a acţionat la o mânăstire şi a interzis stareţelor să participe la vot. De când primarul interzice cetăţenilor să-şi exprime libera opţiune? Vă pot da multe exemple concrete pe această temă.

Dintr-o discuţie pe care am avut-o eu cu el, candid îmi răspundea cinic...

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, mai sunt încă vreo 30 de colegi care doresc şi ei să comenteze sau să asculte răspunsurile.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Imediat termin, domnule preşedinte.

..."Vom face comuna în 2004 că am eu nişte interese". Or, nu se poate guverna în stilul acesta, şi de aceea eu am pus problema neutralităţii administraţiei din punct de vedere politic. Vă mulţumesc. La această problemă nu am primit răspunsul.

Domnul Alexandru Mircea:

Atitudinea primarului şi comportamentul lui în calitate de primar pot fi sancţionate prin vot.

Este greu de găsit o soluţie. Dacă au fost două referendumuri şi locuitorii nu s-au prezentat la ele, nu ştiu ce poate să facă în plus ministrul administraţiei şi internelor legat de această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Următoarea întrebare este a domnului Petre Andea.

Tot dumneavoastră vă rog să răspundeţi, domnule Alexandru Mircea, cu privire la soluţionarea problemelor privind aspectul noii uniforme a poliţiştilor.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Realizarea noilor modele de uniforme pentru poliţişti constituie doar o parte din demersurile instituţiei noastre de reformare a Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv de transformare a poliţiştilor în funcţionari publici cu statut special.

La elaborarea uniformelor pentru poliţişti au fost avute în vedere elemente de tradiţie specifice poliţiei române interbelice care, îmbinate cu elemente moderne, asemănătoare celor utilizate de organele de poliţie din state europene, Austria, Germania, Italia, Spania şi Norvegia, să confere purtătorilor lor prestanţă, autoritate şi să asigure o funcţionalitate adecvată diverselor misiuni pe care aceştia le desfăşoară.

Urmare acestor analize, a fost stabilită ţinuta completă pentru echiparea poliţiştilor, conform modelelor pe care vi le voi prezenta în anexă. Deci odată cu corespondenţa, vă voi transmite fotografiile cu toate tipurile de modele. Este vorba de uniforma pentru serviciu, cu care într-o primă fază au fost dotate efectivele de poliţie de ordine publică şi rutieră, de uniforma pentru reprezentare, care se poartă în timpul serviciului, la birou sau în misiuni, care comportă legătură cu comunitatea, şi de uniforma pentru ceremonie, care respectă modelul uniformei purtate de poliţie înainte de război, aceasta purtându-se la ocazii sau ca ţinută de protocol doar de anumite categorii de poliţişti cu funcţii de conducere.

Răspunsul este mai amplu, şi îl voi transmite în scris, dacă sunteţi de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveţi vreun comentariu, domnule deputat.

Domnul Petru Andea (din sală):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la următoarea întrebare, pe care v-o adresează domnul Metin Cerchez. Este domnul deputat? Nu este.

Îi veţi comunica răspunsul în scris.

Domnul Ioan Sonea este? Da.

Vă rog să îi răspundeţi domnului deputat Ioan Sonea, cu privire la situaţia domnului consilier local Morariu Graţian din municipiul Bistriţa.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Potrivit dispoziţiilor art.91 alin.4 din Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice, prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 sau, după caz, de 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale.

La trecerea termenului prevăzut de lege, constatându-se îndeplinirea condiţiile de incompatibilitate pentru funcţia de consilier local prevăzute de art.88 al secţiunii a IV-a, titlul IV din Legea nr.161, secretarul municipiului Bistriţa a înaintat propunerea de emitere a ordinului prefectului prin care să se constate încetarea de drept a mandatului de ales local al domnului consilier Morariu Graţian.

În urma verificărilor documentaţiei prezentate de secretarul municipiului Bistriţa, s-a constatat că domnul Morariu Graţian a fost validat în funcţia de consilier local în baza hotărârii Consiliului local nr.109 din 9.07.2003. În acelaşi timp, s-a constatat că, potrivit dispoziţiei preşedintelui Consiliului judeţean Bistriţa Năsăud nr.78 din 4.07.2001, domnul Morariu Graţian era încadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată, contract încheiat la 2.07.2001 şi înregistrat în Registrul numerelor matricole la poziţia 180, având funcţia de inspector de specialitate la Serviciul de administrare şi exploatare drumuri judeţene din cadrul aparatului propriu al Consiliului judeţean.

Pe cale de consecinţă, s-a constatat existenţa stării de incompatibilitate, prevăzută de art.88 sus-citat, în sensul că domnul Morariu Graţian avea calitatea de ales local, dar şi pe cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al Consiliului judeţean Bistriţa Năsăud, şi a fost emis ordinul prefectului Bistriţa Năsăud nr.148 prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de ales local.

Având în vedere că domnul Morariu Graţian, beneficiind de prevederile alin.5 al art.91 secţiunea a IV-a, titlul IV al Legii nr.161, a depus o plângere la Tribunalul Bistriţa Năsăud prin care contestă ordinul emis de prefect, aflat în acest moment la al doilea termen de judecată, doresc să precizez că Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit competenţelor stabilite prin lege, nu se poate substitui judecăţii instanţei, şi nici nu poate cenzura o viitoare hotărâre a acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi dreptul la un comentariu de două minute.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, sunt două aspecte care trebuie lămurite.

Pe de o parte este cel al faptului că acest consilier este angajat şi că s-a tergiversat de către prefectură şi de către instanţă luarea unei hotărâri pentru ca noi să putem beneficia în continuare de un consilier în cadrul Consiliului municipal.

Iar a doua chestiune, care probabil trebuie lămurită şi pe altă cale, este cea a art.88 din Legea nr.161/2003 care menţionează că: "Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu: alin. c) calitatea de funcţionar public sau angajat propriu al Consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al Consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv."

Iată că acest consilier nu este angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al Consiliului local, unde el era cel puţin până acum consilier. Dar interpretarea prefecturii este cea pe care aţi văzut-o.

Aşa se face că iată-ne la această dată fără un consilier, şi noi cerem lămuriri - dacă acest alineat din lege a fost corect sau nu interpretat de către prefectură şi ne deranjează şi amânările pe care le întâmpinăm în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doriţi să faceţi o completare la răspuns.

Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Atât am de precizat: procesul este pe rol şi amânările aparţin instanţei de judecată. În cursul procesului nu poate interveni Executivul.

Domnul Ioan Sonea (din sală):

Dar şi prefectura nu a depus la timp nişte documente în acest sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aţi avut cuvântul şi vi s-a dat răspunsul.

Pentru domnul deputat Marton Arpad, vă rog să îi răspundeţi tot dumneavoastră, domnule Alexandru Mircea, la întrebarea cu privire la situaţia asociaţiilor neînregistrate ca persoane juridice în judeţul Covasna.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Aş dori să dezvolt.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Credeam că doriţi să comentaţi după aceea răspunsul pentru că am evocat eu tema întrebării.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

După cum ştiţi, eu nu vin prea dea la acest microfon în această fază.

Am venit pentru o situaţie foarte gravă, şi de aceea am solicitat să pot dezvolta interpelarea.

Prefectura judeţului Covasna, cu o înverşunare demnă de o cauză mai bună, împiedică crearea oricăror asociaţii cu personalitate juridică la care să fie parte şi consiliile locale, chiar şi atunci când scopul creării acestora reclamă tocmai înfiinţarea unei astfel de asociaţii.

Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr.73/2002 spun clar că beneficiarii finali sunt consiliile locale şi/sau asocierile cu statut juridic între consiliile locale comunale, iar Ghidul solicitantului pentru licitaţia deschisă "2003 Samtit" programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii, faza pilot că solicitanţii pot fi asociaţii de consilii locale şi consilii judeţene, incluzând cel puţin toate oraşele eligibile din judeţ.

Având în vedere cele de mai sus, consiliile celor 5 oraşe ale judeţului, respectiv consiliul judeţean au încercat să înregistreze o asociaţie cu scopul declarat de a participa, prin intermediul său, la acest program. Demersul lor a fost zădărnicit de prefect, care le-a sugerat să creeze o asociaţie fără personalitate juridică. Neavând altă soluţie, consiliile s-au conformat, au creat o astfel de asociaţie care a depus proiectul. Citez răspunsul primit de la Agenţia pentru dezvoltare regională "Centrum": "Principalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost faptul că asociaţia creată de către consiliul judeţean şi consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridică. Deci judeţul a fost privat de o finanţare de circa 6 milioane de Euro.

În faţa evidenţei, prefectul susţine că el a avut dreptate, pentru că aşa spune legea şi nu este dispus să deroge de la aplicarea acesteia pentru nici o sumă. Frumoasă intransigenţă! Se pot pune însă o suită de întrebări şi se poate da, la ele, răspunsuri. Legile noastre în domeniu nu sunt compatibile cu cerinţele europene? Dacă da, atunci trebuie să le schimbăm repede! Cei care decid în selectarea proiectelor care ar putea fi susţinute din fonduri europene nu înţeleg cerinţele acestora? Dacă da, atunci trebuie schimbate aceste persoane. Dacă prefectul şi secretarul general al prefecturii nu aplică corect legile ţării, trebuie să fie schimbaţi urgent. Ar mai putea exista şi o a patra variantă, dar, despre ea, nici nu pot accepta că ar putea fi adevărată, şi anume că nu s-ar dori ca judeţul Covasna să poată beneficia de finanţare din fondurile europene.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru, pentru a răspunde la această interpelare.

Domnul Mircea Alexandru:

După cum a precizat şi domnul deputat în completarea la interpelare, un număr de 21 de consilii locale din totalul celor 39 existente în judeţul Covasna au hotărât înfiinţarea unor asociaţii cu personalitate juridică, ce urmau să fie denumite microregiuni şi care aveau ca scop promovarea intereselor regionale şi elaborarea unor proiecte de dezvoltare regională. În acest sens, au fost create 5 asociaţii - microregiuni cu personalitate juridică, după cum urmează: asociaţia microregiunea Erdovidec, constituită din 6 consilii; asociaţia microregiunea Feldohar..., constituită din mai multe consilii locale; asociaţia microregiunea zona Criş ş.a.m.d., în total cinci.

Constatând aspecte de ilegalitate în crearea acestor asociaţii, prefectul judeţului Covasna a atacat în contencios cele 21 de hotărâri ale consiliilor locale. Trei dintre acestea au fost revocate chiar de emitenţi, înainte de primul termen de judecată, iar restul au fost anulate de către Tribunalul Covasna ca fiind nelegale. Un număr de 8 consilii locale au promovat recurs împotriva sentinţelor Tribunalului Covasna, însă toate aceste recursuri au fost respinse de către Curtea de apel Braşov, care a menţinut hotărârile instanţei de fond ca temeinice şi legale.

Hotărârile de înfiinţare a acestor asociaţiuni microregiuni au fost considerate ilegale, astfel: temeiul de înfiinţare trebuia să fie Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională şi nicidecum Ordonanţa cu nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, aşa cum a fost invocat de către consiliile locale. În acest sens, trebuie precizat că, potrivit dispoziţiilor Legii nr.151/1998, regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Având în vedere că instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la ilegalitatea hotărârilor consiliilor locale, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu poate adopta o atitudine contrară acestora.

În consecinţă, nu se poate vorbi de o aplicare incorectă a legii de către prefect sau secretarul general al Prefecturii Covasna, iar decizia comisiei de preselecţie din cadrul Agenţiei pentru dezvoltare regională Centrum de respingerea proiectului asociaţiilor microregiunilor nu poate fi folosită ca argument împotriva demersului acestora, atâta timp cât, în adresa agenţiei menţionate, se precizează că proiectul a fost depus incomplet şi, pe cale de consecinţă, ar fi fost respins chiar dacă personalitatea juridică a asociaţiilor ar fi existat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Domnul Márton Árpad, aveţi dreptul la un comentariu.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Constat că răspunsul e pe lângă ceea ce am dorit eu, adică să primească judeţul Covasna, să aibă posibilitatea de a primi nişte bani din aceste programe, din următorul motiv: în primul rând, citez încă o dată, "principalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost că asociaţia creată de către consiliul judeţean şi consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridică", deci principalul motiv de neeligibilitate.

Cinci oraşe şi consiliul judeţean, printre altele Întorsura Buzăului, cu 99,99% populaţie românească; Covasna cu peste o treime populaţie românească, unde sunt mari probleme, chiar, la un moment dat, era în pericol însăşi sănătatea din acest minunat loc, deci ele nu au cele 6 miliarde şi nu vor putea avea. Mai mult, există norme metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr.73/2002 pentru a primi sume din programe SAPARD, prin care se spune clar: "sunt consiliile locale şi/sau asocierile cu statut juridic între consiliile locale comunale". În judeţul Covasna aşa ceva nu există, pentru că cică nu e legal. Atunci, în toată ţara asta, nimeni nu va primi bani sau numai în judeţul Covasna nu va primi bani? Normele metodologice acestea care au fost date de Guvernul României, de ministerul dumneavoastră pe care-l reprezentaţi sunt ilegale? Schimbaţi-le, nu-i nici o problemă, dar noi vrem să primim, şi noi, bani. De ce numai în judeţul Covasna nu se pot înfiinţa asemenea asociaţii şi în toate judeţele ţării se pot înfiinţa?

Domnul Valer Dorneanu:

Mai aveţi ceva de adăugat, domnule Mircea Alexandru?

Domnul Mircea Alexandru:

Eu am în faţă adresa Agenţiei pentru dezvoltare regională Centrum, adresată prefectului judeţului Covasna, în care spune următoarele: "Comitetul de preselecţie a cerut, prin adresa nr. cutare documentele lipsă, solicitantul a răspuns, prin adresa înregistrată la ADR Centrum cu nr. cutare. Următoarele documente nu au fost trimise de solicitant: copie înregistrată legal după statut şi contractele de asociere ale organizaţiei solicitante şi pentru fiecare partener, anexa S, sumarul în limba engleză, declaraţie în scris din partea Consiliului local Târgu Secuiesc, Consiliului local Covasna, Consiliului local Baraolt şi altele că se angajează să crească tarifele în termeni reali, acolo unde este necesar pentru a se acoperi serviciul împrumutului, declaraţie în scris din partea Consiliului local Baraolt şi Consiliului local Sfântu Gheorghe că se angajează să contacteze, la o dată ulterioară, acelaşi operator licenţiat pentru serviciile de furnizare a apei şi ceilalţi membri ai asociaţiei. Ca urmare, Comitetul de preselecţie a considerat că proiectul nu este conform. Şi este mai mult de adăugat aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Petre Posea, este domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, o să-i răspundă la interpelarea pe care o dezvoltă acum.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am făcut o întrebare către domnul ministru al agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, domnul ministru Ilie Sârbu.

Deşi există suficientă legislaţie privind exploatarea şi prelucrarea lemnului, încă mai întâlnim instalaţii de debitat, gatere, circulare, fierăstraie panglică şi altele amplasate într-un număr însemnat de localităţi, care funcţionează fără autorizaţii legale de lucru, neutilizând vreo tehnologie adecvată, mari consumatori de energie şi material lemnos, în plus deversând, în apele râurilor şi pădurilor, rumeguşuri şi produsele secundare.

În acest context, apelez la experienţa şi profesionalismul dumneavoastră cu rugămintea de a aplica drastic legea privind pârghiile de care dispuneţi în vederea stopării imediate a ilegalităţilor comise şi a tuturor fenomenelor periculoase ce pot afecta grav sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Crăciunescu.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea formulată de domnul deputat Petre Posea, vă comunicăm următoarele.

Problema pe care o ridicaţi s-a amplificat în special după anul 1990. În bună parte, aceasta s-a datorat vidului legislativ existent până la apariţia Legii protecţiei mediului nr.137/1995 şi a modificărilor ulterioare şi a Legii apelor nr.107/1996.

În ultimii doi ani, sistemul legislativ s-a îmbogăţit, s-au produs o serie de schimbări importante în structura instituţională. Astfel, recent a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice. În conformitate cu prevederile acestei ordonanţe, Garda Naţională de Mediu devine organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Autorităţii Naţionale de Control a Guvernului României şi are la dispoziţie pârghia principală de a lua măsuri ferme pentru aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Din datele pe care le avem la dispoziţie până la trecerea Gărzii Naţionale de Mediu la Autoritatea Naţională de Control, în urma inspecţiilor realizate la instalaţiile de debitare şi prelucrare a lemnului, s-au efectuat peste o mie de controale şi s-au aplicat amenzi în valoare de peste 2,5 miliarde lei. Aceste acţiuni se derulează permanent, intrând, în prezent, în atribuţiunile Autorităţii Naţionale de Control.

Vă asigurăm că, în domeniul autorizării, se aplică ferm dispoziţiile legale aliniate la standardele europene. Aspectele prezentate de dumneavoastră, domnule deputat, au făcut obiectul anchetei dispuse de Guvernul României, care s-a desfăşurat în anul 2001, cu participarea reprezentanţilor tuturor autorităţilor implicate. Documentul de sinteză întocmit după definitivarea anchetei menţiona faptul că instalaţiile de debitat lemn care funcţionau la acea dată sunt neperformante, puternic energofage, cu randamente scăzute. De asemenea, controalele efectuate în timpul acelei anchete au constatat faptul că în special pe albiile din zona montană ale reţelei hidrografice sunt depozitate masive cantităţi de rumeguş rezultat în urma debitării lemnului. Ca urmare a celor constatate, s-au intensificat controalele şi măsurile luate de către organele competente de protecţie a mediului.

În ceea ce priveşte funcţionarea ilegală a instalaţiilor de debitat lemn, controalele acestora se realizează, în acest moment, de către Autoritatea Naţională de Control, şi nu de către structura aflată în subordinea Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Pentru asigurarea unei prelucrări superioare a lemnului prin folosirea de instalaţii de debitat performante cu randamente ridicate, la elaborarea Ordonanţei de urgenţă nr.78/2002, fostul Minister al Agriculturii şi Pădurilor a introdus, în proiectul acesteia, prevederea ca aceste instalaţii să fie autorizate din punct de vedere tehnic de către o comisie formată din specialişti din domeniu. La aprobarea, prin Legea nr.654, această prevedere a fost eliminată, pentru că prevederile din statele europene nu prevăd să fie autorizate acestea. Aceste gatere se autorizează prin punctele de lucru, prin Registrul Comerţului, dar, în schimb, Autoritatea Publică Centrală, prin Autoritatea Naţională de Control, poate să efectueze controale privind legalitatea de funcţionare a acestor gatere. Şi cred că, în ultima perioadă, s-au luat măsuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Posea.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fost foarte atent la răspunsul dat de domnul secretar Crăciunescu, mă satisface ca deputat şi specialist, dar aş veni cu rugămintea expresă la dânsul, având în vedere că problema este foarte importantă, naţională, să nu o tratăm aşa cum a fost tratată până în anul 2000 şi trebuie să fim foarte atenţi, pentru că am vrea cu toţii ca, şi în următorii ani, şi copiii noştri să beneficieze, să profite de materialul lemnos în condiţii normale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul Adam Crăciunescu va răspunde la o întrebare a domnului deputat Ioan Sonea cu privire la situaţia de la Ocolul Silvic Prundul Bârgăului.

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Ioan Sonea, vă comunicăm următoarele.

Referitor la administraţia suprafeţei de pădure deţinută de Primăria Josenii Bârgăului, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr.1/2000 cu modificările ulterioare, facem următoarele precizări. În conformitate cu prevederile Legii nr.1, cu modificările ulterioare, precum şi prevederile Ordonanţei nr.96/1998, cu modificările ulterioare, primăriile îşi pot administra suprafeţe de pădure numai prin structuri specializate proprii sau ale Regiei Naţionale a Pădurilor, prin contract de administrare.

Întrucât la data preluării suprafeţei de pădure de 3.854 ha Primăria Josenii Bârgăului nu-şi organizează o structură proprie de administrare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, va trebui să încheie contract pentru administrarea acestei suprafeţe cu Direcţia Silvică Bistriţa, care asigura efectiv administrarea prin Ocolul Silvic Prundul Bârgăului. Contractul a fost convenit de către cele două părţi, respectiv consiliul local al comunei Josenii Bârgăului şi Direcţia Silvică Bistriţa şi a fost autentificat la notarul public cu încheierea de autentificare nr.2396/18.08.2000. Prin acest contract, Direcţiei Silvice Bistriţa, în calitate de administrator, i s-a dat mandatul de a reprezenta proprietarul, respectiv consiliul local Josenii Bârgăului.

În situaţia în care au apărut neînţelegeri în derularea contractului, care este lege între părţi, singura autoritate care se poate implica, la solicitarea uneia sau ambelor părţi, este instanţa de judecată. Ca atare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nu are competenţa legală pentru soluţionarea acestor neînţelegeri care au apărut în colaborarea dintre cele două părţi ca urmare a cadrului creat prin contract.

În ceea ce priveşte afirmaţia făcută în interpelare că, la data când a fost depusă aceasta, respectiv din 23.09.2003, Ocolul silvic privat din Prundul Bârgăului nu este autorizat, facem cuvenita precizare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a autorizat funcţionarea Ocolului silvic Josenii Bârgăului cu autorizaţia nr.39/12.03.2003. Acest ocol administrează pădurile consiliului local Josenii Bârgăului.

Pot să-l informez pe domnul deputat că, la ora actuală, a fost reautorizat şi actualul şef de ocol, Tagăl şi, din câte cunosc, Ocolul silvic privat Prundul Bârgăului funcţionează în bune condiţii la ora actuală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi două minute, dacă doriţi să faceţi un comentariu.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc şi mulţumesc şi domnului ministru secretar de stat.

Consider că răspunsul este în domeniu, dar, totuşi, ne surprinde faptul că acest consiliu al comunei Josenii Bârgăului este pus în situaţia să plătească pentru lucruri pe care nu le-a făcut. Din moment ce Direcţia silvică judeţeană a gestionat şi a comandat, era normal să nu mai solicite acestei comune, acestui consiliu plăţi, pentru că iată că această Direcţie silvică a beneficiat de exploatarea forestieră fără să facă investiţiile cu care se spune că a venit în acest domeniu şi, în acelaşi timp, iată că, la această dată, Consiliul local Josenii Bârgăului nu mai are nici pădure, mai are şi datorii, pe deasupra.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Iulian Mincu, domnul secretar de stat George Pavelescu va răspunde cu privire la măsurile preconizate de Ministerul Sănătăţii pentru ameliorarea stării de sănătate a populaţiei.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi doamne şi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea înregistrată la Cameră, adresată de domnul deputat Iulian Mincu, prin care se solicită ca Ministerul Sănătăţii să prezinte principalele măsuri, strategii pe termen scurt şi lung care să conducă la ameliorarea stării de sănătate a populaţiei aflată în continuă deteriorare în România, vă comunicăm următoarele.

Analiza principalilor indicatori demografici şi de sănătate publică relevă următoarele aspecte: scăderea numărului populaţiei care, în 2001, era cu 3,5% mai mic decât în 1990; o îmbătrânire a populaţiei, astfel că proporţia tinerilor de 15 ani a scăzut de la 23,6% în 1990 la 17,8% în 2001, simultan cu creşterea populaţiei de peste 65 de ani de la 10,4 la 13,6%. Aceste cifre sau stări generale le regăsim ca şi tendinţă şi celelalte state din Europa centrală şi de est şi chiar mai accentuate în statele din Europa de vest. Se mai explică printr-o dinamică scăzută a procesului de întinerire, datorită sporului natural redus, concomitent cu o îmbătrânire a populaţiei mai accentuată decât media pentru ţări central şi est-europene. O distribuţie preponderent rurală a populaţiei vârstnice, ceea ce influenţează accesibilitatea acesteia la serviciile medicale primare.

În contextul demografic descris anterior, starea de sănătate a populaţiei fiind rezultanta unei acţiuni complexe a factorilor economici, sociali, de mediu şi a calităţii serviciilor de sănătate, poate fi rezumată prin evoluţia următorilor indicatori: speranţa de viaţă la naştere, indicator sintetic al stării de sănătate, după un declin în perioada 1992 - 1995, a crescut din nou, atingând 71 ani pentru perioada 1991 - 2002. Tabloul mortalităţii devine dominat de bolile cardiovasculare înregistrate, ca şi cauze de deces, reprezentând 61,33% din totalul deceselor, tumorile 16,46, iar bolile aparatului digestiv şi respirator şi accidentale contribuind cu un procent de 6% fiecare. Cu un model diferit de cel al ţărilor central şi est-europene, bolile cardiovasculare, 54% din totalul deceselor, şi al ţărilor din Uniunea Europeană, bolile cardiovasculare 39%, urmare, apreciază specialiştii, şi a unei supradiagnosticări în zona bolilor cardiovasculare, ca şi cauze de deces.

Incidentele crescute, comparativ cu alte state europene înregistrate pentru bolile digestive, tuberculoza, sunt explicabile prin puternica dependenţă a acestora de factorii de mediu şi sociali. De altfel, cum prea bine se cunoaşte, şi cred că domnul academician este de acord, Ministerul Sănătăţii, ca şi activitate preventivă de tratament, curativă ş.a.m.d., nu poate asigura mai mult de 14 - 15% din starea generală de sănătate a populaţiei, celelalte procente fiind acoperite de factorii de mediu, economici, sociali, educaţionali, de trai, care au influenţă, fiecare, în acest fenomen al vieţii.

Luând cunoştinţă de această situaţie, existând numeroase statistici, ca şi preocuparea Guvernului, s-a elaborat Programul naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, având în vedere următoarele priorităţi: prevenirea deceselor premature prin bolile cardiovasculare la populaţia de vârstă activă; prelungirea duratei de viaţă prin depistarea precoce a tumorilor maligne; reducerea recurenţilor în accidentele ischemice tranzitorii cerebrale în vederea prelungirii perioadei de supravieţuire după stabilirea diagnosticului; stabilirea diagnosticului precoce şi monitorizarea bolnavilor cu diabet, prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile care pot reprezenta cauze de creştere a morbidităţii şi mortalităţii în rândul populaţiei active. De altfel, aşa cum cunoaşte şi domnul academician, Ministerul Sănătăţii desfăşoară, în prezent, 7 programe naţionale în care sunt cuprinse 7 categorii dintre aceste boli, pentru care se plăteşte anual 5.220 de miliarde de lei.

Obiective pe termen scurt: elaborarea strategiei şi a planului de acţiune pentru asistenţa de sănătate publică (avem în vedere elaborarea unei noi legi privind sănătatea publică); cunoaşterea prevalenţei hipertensiunii arteriale în rândul populaţiei, prin studii descriptive şi campanii de informare, educare privind obiceiurile alimentare, consumul de alcool, fumatul, sedentarismul şi altele; diagnosticarea, într-un număr mai mare, a cazurilor de tumori maligne aflate în stare incipientă; reactualizarea Registrului naţional de cancer; reducerea cu 10% a mortalităţii prin accident vascular cerebral şi cu 30% a recurenţilor la bolnavii cu accident ischemic tranzitor cerebral; introducerea, la nivel naţional, a vaccinării antirubeolice la fetele în vârstă de 13-14 ani, cu scopul de a atinge ţinta de reducere a sindromului rubeolic congenital; extinderea vaccinării antigripale şi la alte boli considerate de risc crescut, în funcţie de evoluţia la nivel mondial a acesteia; administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maximă, prin achiziţionarea şi utilizarea la nivel naţional, conform cerinţelor OMS, a seringilor autodistructibile; asigurarea, prin vaccinare, a controlului focarelor de hepatită virală tip A, dizenterie, febră tifoidă, varicelă; activităţi de evaluare a principalilor factori de risc implicaţi în etiologia bolilor cardiovasculare dominate de modelul actual al morbidităţii, în colaborare cu cadrul programelor OMS; constituirea unui sistem de monitorizare şi raportare privind factorii de risc din mediu şi efectele acestora asupra sănătăţii care acoperă următoarele domenii: calitatea apei, aerului, a alimentului, expunerea profesională, factorii demografici; implementarea acţiunilor specifice în strategia privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri.

Obiective pe termen mediu şi lung vizează sporirea atenţiei acordate medicinii preventive pentru combaterea şi prevenţia bolilor cardiovasculare, prevenind şi controlând patologia oncologică, profilaxia în patologia psihiatrică şi psihosocială, prevenirea şi controlul în patologia nefrologică şi dializă; prevenirea şi controlul hemofiliei şi a talasemiei, prevenirea şi controlul în patologia endocrină, în ortopedie şi traumatologie; reabilitarea serviciilor de urgenţă prespitalicească, dezvoltarea activităţii de recuperare medicală; creşterea ponderii activităţii de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate prin implicarea şcolii şi a societăţii civile în activităţile de formare a unor comportamente sănătoase; implementarea sistemului informaţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, ca instrument de fundamentare a deciziilor din domeniu; introducerea, la nivel naţional, de noi vaccinuri, ca de exemplu vaccinul combinat antirujeolic, antirubeolic, antieulian, vaccinul împotriva infecţiei determinată de tip B; coordonarea şi managementul programului naţional de sănătate privind sănătatea copilului şi a familiei.

Obiective pe termen scurt: reducerea numărului de sarcini nedorite şi a avorturilor la cerere, prin creşterea accesului la serviciile de sănătate a reproducerii; îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei prenatale; profilaxia anemiei feriprive la gravide şi copii; profilaxia patologiei şi reproducerii umane; reabilitarea asistenţei neonatale; prevenirea patologiei neuropsihiatrice la copii; profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri; profilaxia distrofiei la copilul de la zero la un an; profilaxia rahitismului carenţial la copilul de la zero la trei ani; supravegherea stării de sănătate în colectivităţile de copii; reforma sistemului de îngrijire comunitară şi tratamentul în afecţiuni cronice ale copilului şi femeii.

De altfel, în prezent, se desfăşoară un program pilot pe două judeţe, Harghita şi Covasna, şi trei judeţe din Moldova, în ceea ce priveşte asistenţa neonatală, pe un credit elveţian în valoare de 6 milioane de franci elveţieni. Totodată, se desfăşoară două programe de combatere a tuberculozei şi a infecţiei cu HIV - SIDA, pe baza unei alocări de la fondul global în valoare de 38,7 milioane de dolari, pe termen de doi ani. Unitatea pentru implementarea programului a fost numită şi a fost numită şi a început derularea acestuia.

Obiective pe termen mediu şi lung, dezvoltarea activităţii de planificare familială, opţiuni reproductive, asigurarea maternităţii fără risc, promovarea sănătăţii copilului, unele măsuri pentru protecţia mamei şi a copilului, dezvoltarea asistenţei medico-sociale la nivelul comunităţii. Avem în vedere pentru anul 2004, prin elaborarea contractului-cadru şi determinând evaluarea nevoilor reale de îngrijiri, echilibrarea financiară a sistemului serviciului de sănătate, armonizarea legislativă, asigurarea asistenţei cu medicamente pentru tratamentul în ambulatoriu, asigurarea funcţionării unităţilor de asistenţă medicală nou înfiinţate, care să degreveze, să elimine suprapresiunea care se creează asupra serviciilor spitaliceşti, şi dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimate coleg, v-aş ruga să încercaţi pentru viitor să fiţi mai sintetic, este adevărat că domnul ministru Mincu v-a cerut un adevărat raport, dar să încercaţi pe viitor să daţi răspunsuri mai scurte.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru raportul pe care de fapt l-a prezentat aici, dar întrebarea mea era foarte clară. Ce consideră Ministerul Sănătăţii că este prioritar pentru ieşirea din situaţia catastrofală în care ne aflăm? Am pornit de la un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care spune aşa: situaţia catastrofală a demografiei din România. Şi vreau să vă spun că sporul natural în 2002 este de minus 2,7 la mie, faţă de 2001, când era de minus 1,8 la mie, şi am pornit de la a doua cauză. Natalitatea cea mai mică din istoria noastră a fost de 9,7 la mie şi mortalitatea cea mai mare din istoria noastră prin boli cardiovasculare de 30 la mie. De ce? Aceasta era problema.

Într-adevăr, sunt o serie de măsuri, şi nu Ministerul Sănătăţii actual este de vină. Vreau să vă spun însă că, aşa după cum a spus Clemanceau, "Sănătatea este o problemă politică" şi aş vrea să continui cu ceea ce a spus Victor Hugo: "Dacă omori un om este o crimă; când omori un popor este o întâmplare, şi cu cât crima este mai mare, cu atât este uitată mai uşor".

Ce vreau să spun este următorul fapt, că ne trebuiesc două lucruri, domnule ministru, pentru a remedia această situaţie. 1 - este nivelul de trai care trebuie îmbunătăţit; nu uitaţi că 80% din populaţie se găseşte la un nivel de sărăcie aproape, şi în al doilea rând este asistenţa medicală care este ineficientă. Vă dau un exemplu: 2,2 milioane este populaţia montană din România - şi acesta este raportul Forumului montan care s-a ţinut în urmă cu un an - deci, peste 2 milioane de oameni din populaţia montană sunt lipsiţi de asistenţa medicală, de o asistenţă medicală corectă. Aş vrea să vă mai spun, în acelaşi timp, că am pornit greşit pe reducerea numărului de paturi de spital ca să ne apropiem de ceea ce a făcut Occidentul. Or, nu uitaţi că Occidentul are o situaţie pe care noi nu o avem, Occidentul are cea mai bună asistenţă medicală a medicului de familie, este cea mai bună asistenţă ambulatorie, pe care noi nu o avem, şi deci nu este nevoie de numărul de paturi mare de spital, dar desfiinţarea a peste 20.000 de paturi de spital pune situaţia asistenţei medicale într-o lumină destul de gravă. Acestea sunt problemele care cred şi văd, după cum v-aţi prezentat, că le urmăriţi, dar atâta timp cât posibilităţile financiare sunt sub nivelul la care trebuie să existe, noi nu vom putea înainta, şi vă dau un exemplu, un exemplu care nu îmi aparţine mie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu facem o dezbatere generală pe problematica sănătăţii.

Domnul Iulian Mincu:

De exemplu: pentru a ajunge Uniunea Europeană din urmă în ceea ce priveşte sănătatea la 75% din sănătate, ne trebuie un p.i.b. de 7,3% în următorii 20 de ani, iar pentru a duce la sută la sută din sănătate egală cu Uniunea Europeană, ne-ar trebui 8,5% din p.i.b. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, Ministerul Economiei şi Comerţului solicită amânarea prezentării orale a răspunsului cu privire la situaţia unor familii din Fizeşul Gherlei şi, de asemenea, pentru domnul Aurel Daraban solicită amânarea, acelaşi minister, cu privire la situaţia de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Domnul deputat Ioan Miclea este? Nu este.

Pentru domnul Ştefan Baban, doamna ministru Maria Manolescu vă rog să răspundeţi cu privire la problema împrumuturilor.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban şi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 septembrie 2003, Ministerul Finanţelor comunică următoarele: România este o ţară cu un nivel moderat de îndatorare publică externă, respectiv de 19,9% din produsul intern brut, creşterea an de an a datoriei publice externe realizându-se în limita unui plafon anual de îndatorare publică externă, care este aprobat de către Parlamentul României. Pentru anul 2003 a fost aprobat un plafon de îndatorare publică externă în sumă de 3,4 miliarde de dolari, iar gradul de acoperire cu credite externe a acestui plafon este de 62,4%.

Pentru contractarea de credite externe cu încadrarea în plafonul stabilit au fost agreate criterii de performanţă cu Fondul Monetar Internaţional prin Memorandumul tehnic de înţelegere pentru aranjamentul stand-by, aprobat prin lege, care sunt monitorizate lunar de către acest organism.

În cadrul plafonului de îndatorare publică externă, în primul rând, se contractează credite direct de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, care se subîmprumută beneficiarilor finali, sau se contractează credite de către autorităţi publice sau agenţi economici şi se garantează de către stat, această categorie de credite reprezentând 73,4% din totalul datoriei publice externe. Destinaţia acestor credite este stabilită prin Acordul de împrumut sau Contractul de finanţare şi nu poate fi schimbată, întrucât este strict monitorizată de creditor. Nerespectarea destinaţiei conduce la anularea creditului.

De asemenea, în limita plafonului de îndatorare publică externă se lansează şi emisiuni de obligaţiuni pentru finanţarea deficitului bugetar, şi care reprezintă restul de 26,6 procente din totalul datoriei publice externe. Este important să menţionăm că în ţările Uniunii Europene, emisiunile de titlu de stat reprezintă modalitatea de finanţare a cheltuielilor publice. În acest context, în anul 2000, România, prin Ministerul Finanţelor Publice, a revenit pe pieţele externe de capital, lansând noi emisiuni de obligaţiuni pe termen mediu, după emisiunea lansată în 1997 pe 5 ani, în valoare de 600 milioane de mărci.

După succesul înregistrat în 2002, când pentru finanţarea deficitului bugetar Ministerul Finanţelor Publice a lansat o emisiune de 700 milioane euro, pentru prima dată cu scadenţă de la 10 ani, în iunie 2003 s-a lansat o nouă emisiune de 700 milioane euro, cu scadenţă de 7 ani şi o rată a dobânzii de 5,75 procente, semnificativ mai redusă decât pentru precedentele emisiuni, datorită îmbunătăţii indicatorilor macro-economici şi reformelor structurale puse în practică de către Guvern.

Serviciul datoriei publice externe estimat pentru anul 2003 este în valoare de 2096,9 milioane de dolari SUA şi reprezintă circa 12% din exporturile de bunuri şi servicii, iar în perioada 2004-2007, serviciul datoriei publice externe va scădea de la 2 la 1,5 miliarde de dolari SUA.

În prezent, pentru evitarea unor vârfuri ale serviciului datoriei publice externe se corelează scadenţa emisiunilor ce urmează a se lansa cu serviciul datoriei deja contractate. Totodată, trebuie avut în vedere că rezervele internaţionale brute la 31 iulie 2003 au fost în valoare de 7123 de milioane de dolari SUA.

Un răspuns în scris, mai complet decât cel prezentat de mine aici, a fost transmis şi domnului deputat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Domnul deputat doreşte să formuleze un comentariu. Vă ascultăm.

Domnul Ştefan Baban:

Am primit răspunsul scris. Îi mulţumesc doamnei ministru. Ce vroiam să atrag atenţia este totuşi să fie monitorizată mai atent folosirea acestor împrumuturi, pentru că orice împrumut trebuie să aibă şi o eficienţă economică, ceea ce nu prea se simte, dacă este să o judecăm pe aia dreaptă. Mă aşteptam ca legat de monitorizarea acestor împrumuturi externe, doamna ministru, dar probabil că data viitoare, într-o viitoare întâlnire, să-mi spună mai exact ce se întâmplă cu aceşti bani. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Maria Manolescu:

Interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache se referă la problematica încasării de venituri la bugetul statului şi înlesnirile la plată pe care Ministerul Finanţelor le acordă diverşilor datornici la bugetul de stat, în condiţiile în care, ne spune dumnealui, nu beneficiază de acelaşi tratament de eşalonare la plată sau de înlesnire la plată cetăţenii care, din lipsa mijloacelor financiare, acumulează datorii la întreţinere.

La astfel de interpelări pe care alţi domni deputaţi le-au prezentat în perioadele anterioare Ministerului Finanţelor, noi am arătat că începând cu anul 2002, în materie de înlesniri la plată, a fost promovată o ordonanţă de guvern, şi care a fost la rândul ei adoptată de către Parlament, prin care se asigură un sistem de înlesniri la plată transparent, pe bază de criterii la care au acces agenţii economici, indiferent de forma de proprietate sau de mărimea acestora, astfel încât este pur şi simplu imposibilă intervenţia omului în ceea ce priveşte decizia de a se acorda sau nu o înlesnire la plată. Dreptul la o înlesnire la plată pentru un datornic la buget este o măsură care vizează colectarea creanţelor bugetare, iar o parte din unităţile la care se face referire, mari datornici, aşa cum este RAFO sau PETROMIDIA sau alte unităţi similare, chiar dacă la o anumită perioadă de timp au beneficiat, pe bază de acte normative, de anumite înlesniri la plată, ca urmare a faptului că acele convenţii pe care le-au semnat cu Ministerul Finanţelor nu au fost respectate, acele convenţii au rămas fără obiect, la această dată, datoriile respective fiind repuse în sarcina societăţilor respective şi, aşa cum dumneavoastră aţi văzut, ele se găsesc afişate pe site-ul Ministerului Finanţelor ca fiind datorii ale agenţilor economici respectiv.

Efectiv această ordonanţă, la această dată, se află în procedură de monitorizare împreună cu Uniunea Europeană, pentru a se vedea dacă este afectat în vreun fel acquis-ul comunitar în materie de ajutor de stat, dar toate evaluările de până acum au arătat că se încadrează în elementele de totală transparenţă ale acestui sistem de înlesniri, iar în ceea ce priveşte datoriile cetăţenilor către asociaţiile de locatari, aceasta este o problemă care nu intră în sfera Ministerului Finanţelor Publice.

Am prezentat domnului deputat un răspuns punctual la problemele pe care dumnealui ni le-a formulat. Vă mulţumesc. Dacă mai sunt întrebări, cu toată plăcerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat Costache, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte. În răspunsul primit, doamna ministru mi-a învederat câteva lucruri care ar trebui, în mod normal, să ne îngrijoreze. Se recunoaşte în scris că există disfuncţionalităţi majore ale economiei româneşti, dar pe care dânsa sau cei care au redactat răspunsul le consideră inerente, adică inevitabile. Dacă acesta este punctul de vedere al unui membru al Guvernului, lucrurile sunt de-a dreptul de luat în seamă şi stârnesc legitime semne de întrebare.

De asemenea, în legătură cu recuperarea arieratelor, perioada de exerciţiu privind reeşalonările, amnistierile, scutirile chiar de la plată ar trebui să se finalizeze cu o formulă care să ne arate o stăpânire a fenomenului sau un management corespunzător, pentru că se perpetuează lucrurile de foarte multă vreme şi a constata că nu există ieşire sau că, în sfârşit, avem cadrul legal, existând Ordonanţa nr. 40 din 2002 pentru recuperarea arieratelor, cu asta am rezolvat problema.

Problema nu este deloc rezolvată, pentru că o ordonanţă - nr.40 - nu vrea să ne spună nouă că zecile de mii de societăţi comerciale care nu-şi plătesc datoriile către bugetul statului sunt exonerate pe o cale sau alta, încadrându-le la acele cu perspective şi la reeşalonări sau de-a dreptul la scutiri, în mod repetat chiar, fără să se urmărească îmbunătăţirea managementului sau alte modalităţi de ieşire din acest blocaj fără şansă de eliminare, mă gândesc la standardul de viaţă pe care îl au cei care nu plătesc zeci de mii de miliarde la bugetul statului român, la condiţiile, la confortul lor, la sumele pe care le cheltuiesc cu familia, puşi faţă în faţă cu alţi cetăţeni ai României pe care nu ştiu cine i-a adus în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile la întreţinere şi pentru câteva milioane de lei datorie sunt evacuaţi, scoşi în stradă, iar apartamentele le sunt vândute la licitaţii trucate şi acelea şi rămân oamenii pe drumuri. Sunt şi ei cetăţenii ţării, ca şi cetăţenii din fruntea societăţilor comerciale care beneficiază în mod repetat de sume enorme, de scutire de datorii la bugetul statului. Şi eu am mai pus o întrebare acolo: scutirile astea se fac gratis? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un comentariu la comentariul dumneavoastră, al doamnei ministru Manolescu.

Doamna Maria Manolescu:

În primul rând aş vrea să clarific faptul că nu este vorba de scutiri, este vorba de înlesniri de natura reeşalonărilor.

Deci, una dintre modalităţile de plată este plata efectivă, înlesnirea la plată constând într-o eşalonare sau executarea silită. Noi practicăm toate formele de colectare a creanţelor, deci, fie pe calea plăţii voluntare, fie pe calea acestor înlesniri care se dau în mod transparent, fie pe calea executărilor silite, care sunt destul de mari, comparativ cu anii anteriori.

În ceea ce priveşte însă neplata de către persoanele fizice a datoriilor la întreţinere, în final, se concretizează tot într-o datorie a RADET-ului sau a celorlalţi furnizori de utilităţi faţă de bugetul statului, pentru că în condiţiile în care acele unităţi, acele persoane fizice sau juridice nu-şi plătesc datoriile este, cu siguranţă, de înţeles că nici Electrica sau Termoelectrica sau Radet-ul nu-şi plăteşte la rândul ei datoriile către buget. Deci, acele disfuncţionalităţi despre care vorbim noi sunt acestea, sunt acele legături, acel cerc vicios pe care-l naşte o problemă sau alta. (Domnul deputat Costache Mircea doreşte să revină la microfon.)

Domnul Valer Dorneanu:

După Regulament am încheiat chestiunea aceasta!

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dânşii i-aţi dat voie să revină!

Domnul Valer Dorneanu:

Dar scrie în Regulament. Dumneavoastră puteţi face un comentariu şi ministrul poate să vă răspundă.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Ar trebui să dezvolt subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Costache...

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dacă vreţi să nu ne grăbim, prima dată trebuia să-mi daţi voie să dezvolt subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să vă uitaţi în sală pe dreapta, unde stau colegii dumneavoastră de la PRM, care sunt 8 şi care aşteaptă şi ei accesul la microfon.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Daţi-le voie să mă înjure şi pe mine, nu numai pe dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dar nu-mi dă mie voie Regulamentul să vă dau voie să înjuraţi.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

O să-i spun fără microfon, aşa, doamnei Manolescu, că nu există numai reeşalonări, ci şi scutiri, şi au fost nenumărate ordonanţe de urgenţă prin care au fost date scutiri de zeci de mii de miliarde de "management performant", şi la Petromidia şi la cele pe care le ştiţi şi ar trebui cineva din Guvernul ăsta să se gândească şi la alţi cetăţeni, care sunt tot ai acestei ţări. Uite că nu am nevoie de microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sergiu Sechelariu urmează, cu o serie de 6 răspunsuri, primul îl vizează pe domnul Dan Coriolan Simedru. Este? Nu este. Atunci, îi trimiteţi în scris, domnule ministru, răspunsul. Urmează domnul Costache Mircea, cu o interpelare care se referă la oportunitatea reclamei din presa scrisă la transportul CFR Marfă.

Domnule ministru, ca să evităm incidente cu totul nedorite în raport cu hotărârea domnului deputat, vă rog să-i permiteţi întâi să dezvolte interpelarea şi să vă uitaţi în Regulament, durata dezvoltării este de 3 minute.

Domnul Costache Mircea:

Trei minute îmi sunt suficiente, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc.

Am observat, ca orice cititor de presă centrală, că în cotidienele "Adevărul", "Ziua" şi în altele apar cu insistenţă, uneori pe jumătate de pagină, alteori pe spaţii mai mici, reclame la CFR Marfă S.A., şi m-am întrebat, în calitate de cetăţean român şi de reprezentant al multor altor cetăţeni români, ce raţiune poate să aibă o asemenea insistentă, asiduă reclamă la o societate de stat care poate să aibă clientela ei fără să citească lumea "Adevărul", "Ziua" şi celelalte cotidiene, şi am mai observat o chestiune care o să vă placă şi dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru că, din câte vă cunosc eu, aveţi umor. Reclama constă în reproducerea unui celebru tablou al pictorului Nicolae Grigorescu - "Car cu boi". Acuma, simbolistica este simplă. Carul trebuie să reprezinte cumva, să sugereze vagonul de marfă de la CFR S.A., iar boii, domnule preşedinte, nu cred că puteţi spune că ar putea fi alţii decât contribuabilii care asistă pasiv cum se cheltuiesc bani ai asemenea societăţi cu capital de stat deocamdată, pentru reclamă care, de fapt, cred şi sunt convins că ascunde cu totul, şi cu totul, şi cu totul altceva decât reclamă şi publicitate serioasă pe o piaţă concurenţială. Mulţumesc. Cred că am fost mai scurt decât credeaţi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Sechelariu.

Vă rog, stimaţi colegi, când vă vine rândul, aveţi posibilitatea să vă manifestaţi la microfon.

Domnul Sergiu Sechelariu (secretar de stat, Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Societatea Naţională de Transport Feroviar de marfă, CFR Marfă S.A., este o societate comercială care funcţionează pe principiile economiei de piaţă, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, fără subvenţii din banii publici, şi care prin strategia de marketing aplicată urmăreşte îmbunătăţirea imaginii societăţii în rândul marelui public.

În prezent, în domeniul transportului de marfă, concurenţa nu este numai acerbă, ci şi pe cale să se intensifice cu fiecare an care trece. Numai în ultimul an au apărut peste 10 operatori feroviari privaţi. Astfel, deşi în prezent compania este liderul pieţii transportului de marfă, cu o cotă de 43,5% din parcursul mărfurilor prezentate la transport în trafic intern, CFR Marfă a înţeles că trebuie să acţioneze pe trei fronturi: să cunoască piaţa, să ofere servicii de calitate şi să comunice cu clienţii săi. Astfel, desfăşurându-se activitatea în condiţiile unui mediu dinamic, ale sporirii şi diversificării neîntrerupte a ofertei de transport de marfă, ale creşterii schimburilor economice, CFR Marfă, ca orice companie modernă, a folosit publicitatea atât ca instrument strategic, cât şi ca mijloc tactic. Pentru a-şi păstra şi a-şi mări cota de piaţă, atât în faţa operatorilor feroviari privaţi, cât şi în faţa transportatorilor rutieri, CFR Marfă trebuie să promoveze o politică publicitară agresivă, astfel încât să fie permanent în atenţia publicului.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule ministru, că nu vă ascultă, şi pe urmă o să spună că nu este mulţumit de răspuns.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Îl aştept pe domnul deputat să vedem când comentează dumnealui şi am să-l ascult şi eu aşa cum mă ascultă şi dumnealui.

Domnul Valer Dorneanu:

Continuaţi, vă rog!

Domnul Sergiu Sechelariu:

De asemenea, în ultima perioadă sunt în proces de privatizare 5 filiale CFR Marfă prin Bursa Română de Mărfuri pe bază de licitaţie, ceea ce a impus o campanie publicitară puternică. Toate informaţiile pe care CFR Marfă le comunică clienţilor săi prin mesajele publicitare sunt însă rezultatul unei strategii de marketing coerente şi susţinute.

Eforturile de modernizare şi întinerire a parcului de vagoane şi locomotive, de dezvoltare şi promovare a unor servicii de protecţie a mediului înconjurător sunt o dovadă clară. Toate acestea au drept scop ridicarea companiei la standarde europene pentru a face faţă competiţiei naţionale şi internaţionale. Rezultatul imaginii CFR Marfă, ca urmare a realizărilor obţinute de la înfiinţare şi până în prezent, este concretizat în: acordarea de către firmele de rating "Standard & Poor's" şi "Moody's" a indicelui de evaluare B2 pozitiv, lansarea unei emisiuni de 120 de milioane de eurobonduri fără garanţii guvernamentale, încheierea contractului cu firmele Interconteiner Austria şi Expres România pentru circulaţia trenului Rola, acordarea de către Bursa Română de Mărfuri a premiului I, pentru firma cu cele mai mari tranzacţii bursiere de la înfiinţare până în prezent. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Costache.

Domnul Costache Mircea:

Eu nu ştiu dacă domnul ministru are copiii, ca să-i fi testat întâi, dacă îi putea convinge în legătură cu argumentaţia pe care ne-a prezentat-o drept a fi fundamentul cheltuirii unor importante sume de bani pentru publicitate la CFR Marfă S.A., dar în ce mă priveşte, auzind de măreţele proiecte în legătură cu privatizarea, aştept cu înfrigurare efectele, pentru că au mai privatizat şi alţii, prin alte părţi ale lumii, transportul feroviar, şi de marfă şi de persoane uneori, şi ştirile cele mai senzaţionale pe fluxurile instituţiilor media sunt de-a dreptul spectaculoase dar şi dramatice.

Eu nu sunt mulţumit de răspunsul pe care mi l-a dat, întrucât în cotidienele respective se face fie protecţia unor persoane, fie se slujesc cu totul şi cu totul alte interese. Reclama la CFR Marfă S.A. ar trebui să se facă prin acte normative care să-i oblige pe anumiţi transportatori de mare tonaj, care deteriorează drumurile publice şi aşa în stare proastă din România, să-i ducă pe CFR Marfă, să găsesc cu totul şi cu totul alte modalităţi, să mai rezolve şi transportul de persoane, altfel decât prin maxi-taxi şi aşa, pentru că măsurile luate duc la distrugerea căii ferate. Există între noi oameni care au mâncat pâine la calea ferată care ştiu mai bine decât mine despre ce este vorba, şi reclama acolo nu are alt rezon decât de a ascunde cu totul şi cu totul alte intenţii, iar sumele nu mi-au fost spuse. Trebuia să mi se spună: domnule, reclama aia nu ne costă mare lucru, sunt doar acolo, câteva sute de mii de dolari şi nu ar trebui să vă intereseze şi să vă streseze chiar atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sechelariu, aveţi dreptul, după regulament, să răspundeţi acestui comentariu.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat, în primul rând, societatea este o societate comercială, nu dumneavoastră stabiliţi regulile după care se ghidează.

În al doilea rând, nu sunt folosiţi banii publici.

În al treilea rând, folosiţi şi amestecaţi transportul de marfă cu transportul de persoane şi cu SNCFR infrastructură. Dumneavoastră aţi făcut o întrebare pe CFR Marfă, aţi primit acest răspuns pe CFR Marfă. Deci, nu mai deviaţi, nu amestecaţi CFR Călători cu CFR Infrastructură şi cu CFR Marfă, vă rog să mă iertaţi!

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Suma dată pe reclamă!

Domnul Sergiu Sechelariu:

Ce sumă? O să aveţi şi suma, dacă doriţi, o să fie şi suma. Eu încă o dată vă spun, este societate comercială, nu se folosesc bani publici, dumnealor au dreptul să gândească marketingul şi viitorul pe care îl vor.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Trebuie să ştie cetăţenii ce v-am întrebat eu.

Domnul Sergiu Sechelariu:

De acord cu dumneavoastră, încă o dată spun, nu sunt bani publici. Dumneavoastră aţi accentuat că sunt bani publici, nu sunt bani publici!

O voce din sală:

Chiar aveţi convingerea că nu sunt bani publici?

Domnul Sergiu Sechelariu:

Da, sigur că am convingerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, nu intraţi în această polemică cu sala, pentru că aveţi de răspuns la următoarea întrebare, a domnului Ioan Sonea. Este aici? Răspundeţi şi cu privire la recunoaşterea în Spania a permisului de şofer profesionist. Deci, domnul Ion Sonea, legat de recunoaşterea permisului de şofer profesionist în Spania.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Cu ocazia desfăşurării lucrărilor Comisiei mixte rutiere româno - spaniole la Madrid în perioada 09-10.07.2002, delegaţia spaniolă a informat partea română despre interesul manifestat de transportatorii spanioli pentru angajarea de conducători auto români.

Impedimentul în realizarea acestui deziderat este faptul că permisul de conducere emis de autorităţile române este valabil pe teritoriul Spaniei timp de un an. La expirarea acestui termen, conducătorul auto trebuie să susţină un examen în vederea obţinerii unui permis de conducere valabil în Spania.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea spaniolă a propus părţii române să întreprindă un demers către autorităţile competente din România, în vederea iniţierii unui Acord bilateral româno-spaniol privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea spaniolă şi-a declarat disponibilitatea pentru încheierea unui Acord privind recunoaşterea reciprocă a acestor documente.

Având în vedere că în România această problemă este gestionată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală de Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, am transmis o Informare cu privire la acest subiect, urmând ca, în continuare, aceste demersuri să fie făcute de respectiva instituţie.

Ultima informaţie pe care o am, domnule deputat, pe care am primit-o în drum, venind spre Camera Deputaţilor, este că s-a constituit o comisie la Ambasada spaniolă. Vom face o comisie în trei - cu Ministerul de Interne şi cu ministerul nostru -, şi eu cred că vom rezolva această problemă.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc.

Constat cu bucurie că a fost abordată această chestiune şi sper în soluţionarea ei cât mai grabnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu.

Tot pentru dumneavoastră, vi se va răspunde la o întrebare cu privire la situaţia domnului Istrate Dorel, lucrător ceferist, concediat.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Vă rog să oferiţi un răspuns succint la această întrebare.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Concedierea colectivă care a avut loc la societăţile de transport feroviar a fost determinată în principal de dificultăţile economice şi reorganizarea anumitor sectoare de activitate. Aceasta s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr.53 din 2003, ale Codului Muncii şi ale Contractului colectiv de muncă pe 2003.

Având în vedere aceste aspecte şi în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind procesul de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, modificată şi completată cu Ordonanţa nr.22 din 2003, Ordonanţa nr.44 din 2003, la data de 8.09.2003, de la S.N.C.F.R. Călători S.A. au fost concediaţi 1.265 de salariaţi.

Criteriile avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate sunt cele prevăzute în Contractul colectiv de muncă al societăţii, convenite cu federaţiile sindicale reprezentative.

Din analiza activităţii Reviziei de vagoane Cluj-Napoca, respectiv a Postului de Revizie Vagoane Bistriţa, a rezultat un excedent de personal la funcţia de revizor tehnic vagoane şi lăcătuş montator agregate energetice şi de transport.

La funcţia de revizor tehnic vagoane a fost nominalizat şi domnul Istrate Dorel. Administraţia a stabilit criterii de apreciere a competenţei profesionale şi a disciplinei pentru ierarhizarea, în funcţie de acestea, a salariaţilor din formaţiile de lucru care şi-au redus activitatea.

Având în vedere cele sus-menţionate şi ţinând seama de activitatea domnului Istrate Dorel care, la examinările profesionale periodice, a fost evaluat cu calificatul "satisfăcător", în 2001 - media generală 6,26, în 2002 - media generală 5,79, iar în 2003 - media generală 6,69, insuficiente pentru o funcţie care concură la siguranţa circulaţiei trenurilor, precum şi de sancţiunile primite pentru neefectuarea sarcinilor de serviciu legate de siguranţa circulaţiei, pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu prevăzute în Instrucţiunile de serviciu şi în Statutul disciplinar al personalului din unităţile de transport, considerăm că această concediere a fost făcută corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi cuvântul să comentaţi acest răspuns.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc.

Intervenţia mea a fost datorată unui memoriu depus de acest cetăţean. Cred că răspunsul acoperă legea şi că probabil şi cetăţeanul acesta va fi pus în situaţia să recunoască dacă aceste lucruri sunt într-adevăr aşa cum sunt menţionate în răspuns şi să recunoască situaţia de fapt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gheorghe Dinu? Prezent.

Vă rog, domnule Sergiu Sechelariu să îi răspundeţi la întrebarea cu privire la organizarea şi administrarea C.F.R.-ului.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Potrivit prevederilor art.44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, după divizarea acesteia în Compania Naţională a Căilor Ferate "C.F.R. S.A.", Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă S.A.", Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.-Călători S.A.", Societatea de Administrare a Activelor Feroviare S.A. şi Societatea de Servicii de Management Feroviar S.A., fosta S.N.C.F.R. urma să se înfiinţeze ca regie autonomă, având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei şi a creanţelor existente la data reorganizării.

Astfel, de la 1.600 de miliarde lei creanţe la data de 30.09.1998, s-a ajuns la ora actuală la aproximativ 350 miliarde de lei, principalii debitori fiind S.C. ISPAT SIDEX Galaţi şi S.C. Hunedoara S.A., iar, din datoriile cumulate la aceeaşi dată - de 4.221 miliarde de lei -, s-a ajuns la 2.700 miliarde de lei.

Cheltuielile S.N.C.F.R. sunt minime, regia funcţionând cu un singur angajat, aceste cheltuieli fiind orientate pentru plata taxelor necesare susţinerii în instanţă a încasării creanţelor. Regia acţionează în continuare pentru recuperarea creanţelor, inclusiv cele din spaţiu ex-iugoslav, şi plata datoriilor.

2. La ora actuală, situaţia financiară a societăţilor feroviare înregistrează o pierdere cumulată de la data reorganizării de 4.652.293 miliarde lei, respectiv 146 milioane dolari, comparativ cu 4.221.682 milioane lei, respectiv 987 de milioane dolari, pierderi totale înregistrate de S.N.C.F.R. înainte de 1998.

Deci, încă o dată, să fim lămuriţi, 987 milioane pierderi în 1998, iar, la ora asta avem pierderi de 146 milioane.

Ponderea pierderilor comparativ cu nivelul veniturilor este, la ora actuală, de 16%, faţă de 119% înainte de reorganizare.

3. La data de 15.09.2003, au fost privatizate, prin vânzare, un număr de 12 filiale din 25 de filiale scoase la vânzare. Pentru celelalte 13 filiale procesul continuă, cu precizarea că la data de 29.09.2003 se va ţine o şedinţă de licitare a vânzării filialelor.

Faptul că aceste filiale au fost sau sunt în perspectivă de a fi privatizate, demonstrează că sunt atractive pentru investitori, ceea ce conduce la concluzia că înfiinţarea acestor filiale a fost o alegere potrivită.

Majoritatea statelor europene au trecut la aplicarea directivelor europene privind restructurarea şi eficientizarea sistemului feroviar.

În anexă este prezentată situaţia separării instituţionale a societăţilor feroviare, în diferite state europene.

5. Referitor la declaraţia domnului Johannes Ludewig, putem afirma că în România sistemul feroviar nu este neglijat, el păstrându-şi cota de piaţă transport de 4,5% în transportul de marfă şi de 5% în transportul de călători.

Menţionăm că Guvernul sprijină modernizarea sistemului feroviar în vederea menţinerii cotei de piaţă, atât în transportul de călători, cât şi în transportul de marfă. Ca exemplu, remarcăm câteva din principalele acţiuni, cum sunt: reabilitarea Liniei C.F.R. Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Constanţa, Curtici-Simeria, achiziţionarea de automotoare Siemens, modernizarea de locomotive.

6. Prin funcţionarea sistemului feroviar într-o singură entitate nu se puteau evidenţia clar activităţile productive de cele neeficiente. Prin această restructurare, s-a reuşit evidenţierea activităţilor profitabile şi a celor nerentabile, putându-se, astfel, acţiona în vederea stopării declinului acestora din urmă.

Situaţia economică a sistemului feroviar din România nu diferă de cel din celelalte ţări europene, statul susţinând administraţiile feroviare în procente de până la 70%, în funcţie de posibilităţile fiecărui stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care l-aţi ascultat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, am ascultat răspunsul dumneavoastră. Din păcate, ministerul v-a trimis pe dumneavoastră, secretar de stat în minister, dar n-a trimis un ceferist. Dumneavoastră ştiu că sunteţi un foarte bun specialist în probleme de construcţii şi vă felicit pentru treaba aceasta, dar, din punct de vedere al căii ferate, să-mi daţi voiesă spun că sunteţi puţin mai paralel, aşa, cum sunt cele două fire ale căii ferate.

Domnul Sergiu Sechelariu (din loja rezervată membrilor Guvernului):

Mă iertaţi că intervin! Dar nu ca mulţi dintre dumneavoastră. Mă iertaţi că am intervenit.

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu am fost ceferist 32 de ani. Acum nu mai sunt, dar vreau să vă spun un lucru: că la data când Guvernul CDR a spart Calea Ferată în cele cinci societăţi şi încă una, ca regie, care urma să gestioneze creanţele pe care le avea Calea Ferată, Calea Ferată avea pierderi de 4 mii de miliarde lei. Dumneavoastră spuneţi acum nişte cifre care mie îmi sunt străine, sau cel puţin nu sună cu ceea ce am citit în presă şi prin alte documente. Sunt 8 mii de miliarde pe care le au actualele spărturi din Calea Ferată şi care, practic, au ajuns în situaţia în care pun în pericol de-a dreptul siguranţa circulaţiei.

Vă lăudaţi şi spuneaţi acum că, iată, aţi privatizat vreo 11 societăţi din cele 26 pe care le-aţi scos la vânzare într-o veselie, dar vă întreb pe dumneavoastră, ca inginer constructor şi cu experienţă vastă în problemă: aţi putea să scoateţi din activitatea dumneavoastră, ca întreprindere, mecano-energeticul şef? Cum s-au vândut într-o veselie unităţile care făceau instalaţii de siguranţa circulaţiei, cele care asigurau pentru trenuri garanţia că trenul funcţionează în condiţii de deplină siguranţă. Aţi putea să le scoateţi într-o firmă privată care, mai departe, să folosească aceste întreprinderi, să le folosească cineva care face aer condiţionat? Calea Ferată ce va face ulterior, după ce acestea vor dispărea din structura Căii Ferate şi vor lua drumul comercial? Că el, dacă are comenzi pentru aer condiţionat, va face aer condiţionat, nu va mai face electromecanisme de macaz sau instalaţii de bariere automate. V-aţi gândit vreun pic, de la minister, ce se va întâmpla cu Calea Ferată în probleme de siguranţa circulaţiei? Se doreşte să se ajungă ca în India, când la fiecare 10 zile se întâmplă câte o catastrofă feroviară?

Din păcate, domnule ministru, îmi pare rău, eu, ca ceferist, spun că s-a greşit formidabil în '98 şi se continuă să se greşească.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La următoarea întrebare, adresată de domnul Ştefan Păşcuţ, tot domnul Sergiu Sechelariu va răspunde la scrisoarea unor locatari din municipiul Petroşani.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

A. Temei legal: Ordonanţa Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.62 din 22 august 2003, Normele metodologice de aplicare a ordonanţei aplicate prin H.G. nr.1364 din 2001, aflate în Monitorul Oficial nr.100/2002.

B. Principalele prevederi de aplicare a ordonanţei: stabileşte măsuri de intervenţie şi modul de finanţare a acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, în contextul atenuării unui potenţial dezastru provocat de cutremure, pentru construcţii amplasate în localităţi din zonele seismice de calcul A-E. Intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minimum 7, conform Normativului de proiectare antiseismică P.100/92.

Măsurile de intervenţie cuprind consolidarea, repararea elementelor structurale sau a sistemului structural în ansamblu şi, după caz, elementelor nestructurale ale construcţiei existente şi/sau introducerea unor elemente structurale suplimentare.

C. Concluzii. Conform Normativului de proiectare antiseismică P.100/92, oraşul Petroşani este situat în Zona seismică F, având intensitatea exprimată în grade MSK 6; deci, în grad seismic 6.

Deci, normal, nu avem cum să intervenim, pe Ordonanţa nr.20, la acest caz.

Dar, având în vedere prevederile legale prezentate mai sus, precum şi faptul că blocurile din oraşul Petroşani necesită în general lucrări de reparaţii şi reabilitare, rezultă că aceste imobile nu pot fi incluse în acest program de acţiune. Totuşi, s-a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcţii să dispună verificarea pe teren, de către Inspectoratul în Construcţii al judeţului Hunedoara, a stării tehnice a blocurilor şi transmiterea notei de constatare la Direcţia Generală Tehnică din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. După ce vom avea această notă, vom încerca să găsim nişte soluţii să-i ajutăm pe cei de acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Păşcuţ.

Aveţi cuvântul pentru a comenta acest răspuns.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule ministru, mă bucur că aţi gândit totuşi o soluţie de a rezolva această problemă, dar vreau să vă informez că, de fapt, Primăria municipiului Petroşani a început demersuri încă din anul 1995 pentru a găsi soluţii de a rezolva aceste două cazuri; în principal, este vorba de Blocul nr.11 şi Blocul nr.13 de pe Strada Saturn, mai ales Blocul nr.13, care a început să se încline şi există pericolul de a se prăbuşi.

Primăria municipiului Petroşani a solicitat Institutului de Proiectări din Deva un studiu, astfel încât dânşii au ajuns la concluzia că este nevoie să se investească - atunci, în 1995 - 251 de milioane lei. Iată că anii au trecut şi, acum, această sumă actualizată este de 7,5 miliarde lei, necesară pentru a se consolida aceste blocuri. Or, Primăria municipiului Petroşani şi în general cei din toată Valea Jiului, o ştim cu toţii, trăiesc foarte greu, au resursele financiare blocate, mai ales datorită Companiei Naţionale a Huilei.

Şi vreau să vă informez, de asemenea, că în aceste blocuri locuiesc oameni care sunt la limita sărăciei. 14 apartamente din Blocul nr.13 sunt debranşate de la alimentarea cu energie electrică datorită faptului că aceşti oameni nu-şi permit să-şi plătească consumul la curent. Deci, este o situaţie de-a dreptul disperată şi, comandând o serie de studii, comandând o serie de calcule şi socoteli, oamenii ăştia se vor trezi cu blocul peste ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sechelariu. Aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat, am aflat astăzi de această situaţie, a fost la doamna ministru Tureanu. Eu am fost de multe ori la Petroşani, ştiu despre ce este vorba pe acolo.

Daţi-mi voie să facem un studiu întâi al blocului respectiv, să vedem dacă merită să mai băgăm bani pentru a-l consolida sau putem merge pe Legea nr.114, pe sociale, şi să rezolvăm aceşti oameni cu un bloc nou. Poate merită mai mult să construim unul nou, decât să-l refacem pe acesta care nu este viabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Vă mulţumesc pentru acest efort care a presupus răspuns la şase întrebări şi interpelări.

Pentru domnul Dan Brudaşcu, va răspunde doamna ministru Cristina Tarcea.

Doriţi să dezvoltaţi întrebarea, sau ascultaţi răspunsul? Poftiţi, doamnă ministru.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

La întrebarea formulată de dumneavoastră, domnule deputat Brudaşcu, adresată ministrului justiţiei, referitoare la articolul publicat în săptămânalul "Clujeanul" şi intitulat "Revolta în puşcărie", răspunsul Ministerului Justiţiei este următorul:

"În urma verificărilor dispuse la Penitenciarul Gherla de către Direcţia Generală a Penitenciarelor, după apariţia articolului sus-menţionat, s-a constatat că acesta a fost redactat numai pe baza afirmaţiilor domnului ..., fără să existe o documentare asupra alegaţiilor sale.

... a fost arestat la 1 noiembrie 2002 pentru infracţiunea de ultraj şi a fost depus la Penitenciarul Gherla la 14 noiembrie 2002.

Iniţial, pentru o scurtă perioadă de timp de carantină, a fost repartizat într-o cameră cu acest specific, cu o capacitate de 36 de locuri, alături de alţi 39 de deţinuţi, iar, ulterior, într-o cameră de detenţie recent modernizată, cu o capacitate de 6 locuri, alături de alţi 5 deţinuţi.

Direcţia Generală a Penitenciarelor nu a făcut niciodată un secret din problema supraaglomerării cu care se confruntă toate penitenciarele.

De fapt, principala acuză a domnului ... s-a referit la faptul că nu i s-a aprobat continuarea studiilor universitare. Celui în cauză i s-a comunicat în scris acordul prealabil de continuare a studiilor universitare la forma de învăţământ la distanţă. Întrucât, ulterior, s-a stabilit că Universitatea "Bogdan Vodă", unde deţinutul era student la data arestării, nu deţine forma de învăţământ la distanţă, i s-a recomandat să identifice o instituţie de învăţământ superior care să corespundă cerinţelor legale impuse de situaţia sa.

Pentru rezolvarea problemelor ridicate de către deţinut de-a lungul celor 10 luni de detenţie, acesta a fost scos la raport, inclusiv la comandantul unităţii, de 16 ori şi menţionăm că nu a reclamat niciodată comiterea unor abuzuri, indiferent de natura acestora.

Aşa cum este menţionat, de altfel, şi în articol, ... a înaintat plângeri diferitelor organizaţii care monitorizează respectarea drepturilor omului şi situaţia penitenciarelor româneşti. Precizăm că, în mod normal, orice organism de acest tip acţionează şi reacţionează când faptele prezentate sunt confirmate de realitate. O sesizare din partea unui asemenea organism nu am primit, deocamdată.

Referitor la afirmaţiile privind lipsa de asistenţă medicală, suntem în măsură să precizăm că, pe parcursul celor 10 luni de detenţie, ... a beneficiat de asistenţă medicală de 19 ori.

Referitor la starea de igienă din penitenciare, agresiunile dintre deţinuţi, coruperea unor cadre, libertatea corespondenţei, informaţiile nu corespund realităţii.

Ministerul Justiţiei a manifestat o permanentă preocupare pentru soluţionarea problemelor privind condiţiile de detenţie şi acordarea drepturilor persoanelor private de libertate.

În acest sens, credem că a răspuns pe deplin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2003 privind drepturile deţinuţilor, precum şi strategia de reformă a sistemului judiciar.

Trebuie precizat, ca o noutate absolută în sistemul penitenciar românesc, faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2003 dă posibilitatea oricărui deţinut să se adreseze direct în faţa instanţelor atunci când se pretinde nerespectarea drepturilor deţinuţilor".

Acesta este răspunsul ministrului justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc şi doamnei secretar de stat.

Eu aş fi dorit, doamnă secretar de stat, - dacă s-ar fi citit intervenţia mea adresată dumneavoastră -, ca, pornind de la cazul pe care vi-l semnalez, să se încerce o radiografiere a situaţiei penitenciarelor româneşti, chiar în interesul Ministerului Justiţiei, doamnă secretar de stat. Pentru că ştiţi tot atât de bine ca şi mine, mult mai bine, chiar, că au existat în ultima perioadă o serie de acuzaţii devenite cauză în dezbaterea unor tribunale internaţionale, în urma cărora organele de justiţie din România şi organele care coordonează activitatea penitenciarelor au fost condamnate, foarte multe dintre acuzaţii referindu-se la răul tratament aplicat pe perioada detenţiei. Aceste semnale de alarmă n-ar trebui să vă lase în totalitate indiferenţi.

Pe de altă parte, eu m-am referit, aşa cum vă spuneam şi anterior, şi la modul de implicare a instituţiilor care colaborează cu dumneavoastră. Aveţi capele, aveţi personal care este subordonat ministerului pe linia aceasta a asistenţei religioase. Nu se simte, din păcate, o influenţă pozitivă a prezenţei preoţilor şi a reprezentanţilor Cultelor în comportamentul pe care-l au puşcăriaşii.

Pe de altă parte, dacă este să ne referim la situaţia concretă a Penitenciarului de la Gherla, aş vrea să vă semnalez că am sentimentul că analiza pe care aţi făcut-o nu este completă. Asupra conducerii acestui penitenciar planează, chiar şi în această săptămână, - şi o să vă pun la dispoziţie -, o serie de acuzaţii grave privind modul de gestionare a fondurilor, implicarea conducerii într-o serie de afaceri nu întotdeauna legale; se referă, de asemenea, şi la averea personală a comandantului acestei unităţi pe care dumneavoastră o coordonaţi.

Deci, eu nu am dorit numai să mă refer la un simplu caz - cel semnalat de presă -, ci să vă atenţionez asupra unei complexităţi de probleme care ar trebui să facă mai pe îndelete obiectul analizei la nivelul secretarului de stat, sau chiar al ministrului, care coordonează şi sistemul penitenciar. Pentru că nu putem spune că aici s-au respectat absolut toate aceste elemente şi că, în general, în sistemul penitenciar românesc recunoaştem că nu totul este perfect, atâta vreme cât există asemenea cazuri care aruncă o pată ruşinoasă pe imaginea de ansamblu a justiţiei române.

Şi, în final, domnule preşedinte, daţi-mi voie să constat o repartizare - nu întotdeauna fericită - a răspunsurilor care se dau la întrebările şi interpelările pe care le adresez personal. Ori de câte ori - şi vă rog să dispuneţi să se verifice - aceste răspunsuri se transmit la Radio, răspunsurile ce-mi sunt planificate sunt astfel aranjate, încât să nu existe posibilitatea ca eventualele critici sau observaţii să ajungă şi la urechile radioascultătorilor. Nu este, oare, aceasta şi o formă discretă şi abilă de cenzură? Pun o întrebare, dacă vreţi, fără răspuns. Nu aştept răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vi-l dau pe loc, stimate coleg. Dacă vă uitaţi la lista celor care au fost înainte de dumneavoastră, la începutul listei, o să constataţi cu surprindere că marea majoritate sunt colegi de-ai dumneavoastră din PRM.

Deci, dacă am fi avut vreun motiv politic, atunci aţi fi avut dreptate.

Domnule deputat, doamna ministru mai vrea să vă completeze răspunsul.

Vă rog.

Doamna Cristina Tarcea:

Sigur că lucrurile nu sunt perfecte în sistemul penitenciar. Dar, a lua drept termen de referinţă cele trei cauze pronunţate de Curtea Europeană împotriva României este de-a dreptul exagerat. Este vorba de cauza Pantea, de cauza Cotleţ şi de cauza Petra împotriva României. Şi, de ce spun că este exagerat? Pentru că, datorită procedurii Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a pronunţat o hotărâre care a avut în vedere cauze, situaţii de fapt întâmplate în perioada 1993, 1994, 1995-1997. De atunci, situaţia reală din penitenciar a evoluat mult - şi asta nu o spunem noi, o spun instrumentele de monitorizare ale Consiliului Europei. Şi am să fac aici referire numai la ultima vizită şi ultimul raport al Comitetului de Luptă împotriva Torturii.

Răspunsul nostru a fost limitat la cauza pe care dumneavoastră ne-aţi sesizat-o. Ea viza trei probleme: pretinsele rele tratamente, asistenţa medicală şi dreptul la învăţătură. Şi-mi pare rău să constat că treceţi cu foarte multă uşurinţă peste această Ordonanţă nr.56, care, pentru prima oară, va elimina orice fel de arbitrariu din sistemul penitenciar, atât timp cât orice măsură dispusă de autorităţile penitenciare va fi supusă controlului obiectiv şi cenzurii instanţei de judecată.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, vă rog să constataţi că s-a încheiat lista răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă doresc o seară plăcută.

Ne vedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,50.