Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog... Lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări, în şedinţa din 21.

Dacă domnul deputat Ovidiu Raeţchi este prezent? Are o interpelare. Nu.

Domnul deputat Ioan Oltean, o interpelare.

Domnul Mircea Man, două interpelări.

Domnul Scarlat Iriza, una.

Domnul deputat Cristian Buican, şase interpelări. Nu.

Paul Dumbrăvanu? Nu.

Domnul Cornel-Gheorghe Comşa? Nu.

Domnul Vasile Horga, două interpelări. Nu.

Domnul Viorel Blăjuţ, două interpelări. Nu.

Raluca Turcan, una.

Daniel Andrei Gheorghe, patru. Este? Nu este.

Da. Vă rog, nu v-am... Eraţi sus.

Îl rog pe domnul Daniel Andrei Gheorghe... aveţi patru interpelări, prezentaţi una, pe scurt.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Nu funcţionează... Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am patru interpelări.

Una este pentru Ministerul de Interne, alta pentru Ministerul Energiei, încă una pentru Ministerul Sănătăţii, iar cea pe care o voi prezenta astăzi verbal se adresează domnului ministru al agriculturii, Achim Irimescu, şi are drept subiect situaţia lumii pastorale româneşti.

Domnule ministru,

Apreciez sincer faptul că aţi luat public apărarea produselor agroalimentare româneşti şi aţi avut demnitatea de a recunoaşte faptul că piaţa românească e invadată de otrăvuri, după cum bine aţi spus.

În calitatea mea de deputat PNL, am avut plăcerea de a merge în mijlocul oierilor, alături de alţi colegi liberali, şi de a asculta doleanţele acestora. Spun plăcere deoarece a fost surprins pozitiv de realismul şi onestitatea crescătorilor de animale prezenţi la protest.

Ca un urmaş al lăptarilor otopenari, cowboy-i de lângă Bucureştii de altădată, am înţeles care sunt cererile reale ale oierilor şi văcarilor români şi vă solicit atenţia în vederea realizării unei ordonanţe de urgenţă care să permită producătorilor români să-şi valorifice resursele cu adevărat, asigurând locuri de muncă, capitalizarea financiară internă şi, nu în ultimul rând, păstrarea unor tradiţii multimilenare.

Aşadar, vă propun o serie de măsuri care pot detensiona actuala situaţie şi care vin în interesul agriculturii româneşti.

Rectificarea Legii vânătorii în vederea eliminării prevederilor care au un potenţial de generare a unui conflict artificial între păstori şi vânători, ţinând cont şi de necesitatea protejării animalelor sălbatice; eliminarea din legislaţie a obligativităţii păstrării oilor în spaţiu închis în intervalul 5 decembrie - 24 aprilie, fapt care generează pierderi financiare majore păstorilor şi pune în pericol transhumanţa tradiţională; creşterea cuantumului subvenţiei agricole calculate în euro şi eliminarea impozitării pe cap de animal; eliminarea restricţionării plăţilor în numerar, fapt care duce la creşterea evaziunii fiscale şi favorizarea samsarilor şi a mafiilor arăbeşti care încearcă să acapareze comerţul cu produse de origine ovină; reducerea birocraţiei din domeniul creşterii animalelor şi a valorificării produselor în acest sector de producţie şi eliminarea reglementărilor inutile care au ca efect întârzieri la efectuarea plăţilor şi pierderi atât pentru stat, cât şi pentru producători; înlesnirea angajării de personal necesar producţiei în asociaţiile rurale care se ocupă cu păstoritul.

Dincolo de pitoresc şi de o literatură mit-folclor, România este un lider european recunoscut astfel în domeniul oieritului şi al creşterii animalelor.

Consider că această ramură agricolă, mai ales, în contextul prezentei crize alimentare a secolului XXI, care se anunţă, joacă un rol capital în ceea ce reprezintă securitatea alimentară a României.

Fac apel la dumneavoastră să trataţi cu maximum de eficienţă şi promptitudine această problematică a oieritului românesc atinsă în interpelarea de mai sus.

Vă mulţumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Următorul, domnul Mihai Deaconu, o interpelare, Anton Doboş, două interpelări, Cezar Preda, o interpelare, Virgil Guran, două, Petru Movilă, două, Mirel Taloş, o interpelare, Daniel Oajdea, o interpelare depusă, Eugen Tomac, patru interpelări, Marian Neacşu, o interpelare, Liliana Mincă, două interpelări, Constantin Adăscăliţei, două interpelări depuse, Mihai Sturzu, o interpelare, Violeta Tudorie, două, Aurelian Mihai, o interpelare, Andreea-Maria Paul, o interpelare.

O prezentaţi? Da, vă rog, doamnă deputat, aveţi două minute.

Mergem mai departe şi revenim când sunteţi pregătită, doamnă deputat.

Vasile Iliuţă, o interpelare.

Vasile Varga are o interpelare. A ieşit.

Niculina Mocioi, o interpelare depusă.

Domnul Sorin-Avram Iacoban.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o interpelare. Aveţi trei minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi, pentru stenogramă, depun o interpelare şi 9 întrebări. Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Dan Marian Costescu, şi are ca subiect Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

Domnule ministru,

Deşi am încercat să sensibilizăm Guvernul României în ceea ce priveşte realizarea Autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, observăm din partea Guvernului un total dezinteres faţă de această lucrare de infrastructură. Lipsa banilor alocaţi în bugetul pe 2016 este barometrul real pentru cât de importantă este zona Moldovei pentru autorităţile executive de la Bucureşti.

Din păcate, promisiunea făcută luna trecută de premierul Cioloş în privinţa unui calendar clar în ceea ce priveşte realizarea acestei autostrăzi Montana, nu s-a concretizat. Calendarul anunţat de domnul premier nu a fost dat publicităţii, iar banii alocaţi pentru refacerea sau actualizarea unor studii de fezabilitate au fost prinşi în buget ca urmare a unui amendament depus de subsemnatul şi alţi parlamentari de Iaşi la Legea bugetului pe 2016, votat în Comisia pentru buget, finanţe şi în Comisia pentru transporturi.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş reprezintă pentru Guvernul României o prioritate strategică? 2. Dacă reprezintă o prioritate strategică, de ce nu a avut parte de bugetare în bugetul pe anul 2016? 3. Când vor începe efectiv lucrările la tronsonul Ungheni-Târgu Neamţ şi când estimaţi că vor fi încheiate? 4. Când estimaţi că se va putea circula pe autostradă de la Ungheni la Târgu Mureş?

Solicităm răspuns scris şi oral pentru fiecare punct în parte în termenul prevăzut de lege.

Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

O invit în continuare pe doamna deputat Andreea-Maria Paul.

Vă rog. Aveţi trei minute, doamna deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează premierului României, domnul Cioloş, şi ministrului pentru economie, Costin Borc, şi totodată ministrului transporturilor, Marian Costescu.

Tema interpelării ţine de preţul aproape dublu al sării pentru deszăpezire al SALROM pentru CNADNR decât pentru Ungaria şi neplata redevenţelor miniere la bugetul ţării. Pe scurt, este vorba de perpetuarea unor practici vechi, ţine de gestionarea şi supravegherea activităţii reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie şi în AGA la aceste companii naţionale. Daţi-mi voie să sintetizez problema detaliată în interpelarea scrisă.

CNADNR, cu acţionariat unic de stat, achiziţionează sarea pentru deszăpezire de la SALROM, societate cu acţionariat majoritar de stat, dar cu 49% din acţiuni private, la preţ mult mai mare faţă de preţul la care aceeaşi societate SALROM vinde sortimentul în Ungaria.

Mă revoltă faptul că statul român ar cumpăra de la propria companie cu preţ aproape dublu decât cel practicat pentru firmele din Ungaria de deszăpezire. Discutăm nu doar despre costuri mari pentru deszăpezire, ci şi despre scurgeri de milioane de euro către SALROM şi acţionariatul său privat.

Concret: din datele legate de preţul de intrare al sării în statisticile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, România livrează pe piaţa Ungariei sare la preţul de 30 de euro pe tonă, în timp ce Belarus sau Austria oferă sare la aproximativ 100 de euro pe tonă Ungariei. Aceeaşi sare este livrată de români cu circa 15 euro mai scump pe piaţa românească, adică CNADNR-ului, pentru deszăpezirea drumurilor din ţară. Atenţie, înainte de aplicarea TVA-ului pe piaţa românească.

Această statistică a Organizaţiei Mondiale a Comerţului este disponibilă oricui, inclusiv CNADNR, cu vreo 300-320 de euro. La cele 300 de mii de tone cumpărate de CNADNR, diferenţa de preţ de 15 euro pe tonă fără TVA nu doar că acoperea cheltuiala, dar ar fi prevenit şi prejudiciul de circa 4,5 milioane de euro pe care îl suferă CNADNR numai în acest sezon.

În cercetarea acestei probleme...

Domnul Florin Iordache:

Concluzia?

Doamna Maria-Andreea Paul:

...am descoperit semnale deosebit de îngrijorătoare şi legat de modul de conducere al SALROM: refuzul său sistematic de plată a redevenţei miniere în cuantumul legal, nerealizarea programului de investiţii cu grave consecinţe în exploatare şi clientelism la angajare. Dar nu numai.

Ridic aşadar o serie de întrebări lămuritoare vizavi de aceste probleme şi preţuri şi cer soluţii. Pentru că ceea ce mă interesează cel mai tare este să găsim soluţii.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Maria-Andreea Paul:

În detaliu găsiţi în interpelarea în forma scrisă.

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mai departe.

Domnul deputat Marin Gheorghe, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi trei minute.

Domnul Gheorghe Marin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Petre Tobă, ministrul afacerilor interne, şi ea se referă la posibilitatea înfiinţării unui centru pentru refugiaţi în municipiul Câmpulung.

Cu ocazia dezbaterii în Parlament a proiectului bugetului de stat, domnul ministru a făcut unele declaraţii cu privire la posibilitatea înfiinţării unui astfel de centru în municipiul Câmpulung. Trebuie să transmit pe această cale îngrijorarea cetăţenilor la vestea privind înfiinţarea unui astfel de centru în municipiul Câmpulung şi această îngrijorare porneşte de la situaţia socio-economică existentă în zonă.

De aceea, pe scurt, doresc ca domnul ministru să analizeze cu atenţie problematica înfiinţării acestui centru pentru refugiaţi în municipiul Câmpulung şi, de asemenea, doresc să ne prezinte punctul de vedere al ministerului pe această temă, dacă s-a luat o decizie în sensul înfiinţării acestui centru şi dacă s-a luat o decizie, care sunt măsurile care au fost întreprinse.

Mulţumesc.

Deputat Gheorghe Marin, deputat de Argeş.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Următorul domn deputat Florin Gheorghe. O interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătăţii. Obiectul ei este lipsa acută de insulină în farmaciile din Constanţa.

Domnule ministru,

Una dintre cele mai grave probleme ale sistemului de sănătate din România o reprezintă lipsa unor medicamente extrem de importante şi extrem de uzuale din dotarea spitalelor sau din inventarul farmaciilor. Această problemă s-a agravat şi mai mult începând cu data de 1 iulie 2015, atunci când au intrat în vigoare noile preţuri la medicamente. Astfel, numai la nivelul judeţului Constanţa se înregistrează un deficit important din următoarele categorii de medicamente - Apidra, Humalog, NovoMix şi NovoRapid, asupra cărora asociaţiile pacienţilor, dar şi reprezentanţi ai cadrelor medicale au tras un semnal de alarmă la nivelul ministerului, fără să primească în schimb niciun răspuns.

În aceste condiţii, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări: 1. Cum intenţionaţi să rezolvaţi acest deficit de medicamente din sistemul de sănătate, având în vedere că mulţi producători reclamă faptul că preţurile mici şi taxele mari nu mai stimulează aprovizionarea cu acestea? 2. Cum anticipaţi să stopaţi aşa-numitul "export paralel", dar şi aprovizionarea pacienţilor din alte surse, unele neautorizate, fenomen care pune în pericol viaţa pacienţilor? Şi 3, ce măsuri intenţionaţi să implementaţi pentru a stimula utilizarea medicamentelor generice, mult mai ieftine, care ar ridica presiunea pusă asupra Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate?

Deputat UNPR, Florin Gheorghe.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi o interpelare şi aveţi trei minute să o prezentaţi.

Vă rog.

Domnul Ioan Tămâian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Vlad Alexandrescu, ministrul culturii.

Obiectul interpelării este impozitarea clădirilor şi terenurilor aflate în folosinţa UAP.

Întărirea capacităţii instituţionale în elaborarea politicilor publice în domeniul culturii şi al managementului programelor în domeniul cultural, al stimulării industriilor creative, armonizării legislative în domeniul cultural cu legislaţia Uniunii Europene, promovarea creaţiei contemporane şi a diversităţii culturale româneşti sunt principalele puncte propuse de premierul Dacian Cioloş în programul de guvernare privind cultura.

Mai mult, la împlinirea unui an de mandat al Preşedintelui Klaus Iohannis, acesta a declarat de la tribuna Parlamentului: "România educată, ca proiect de ţară, ar trebui să fie una dintre aceste direcţii, ea incluzând nu doar sistemul de învăţământ, ci şi încurajarea culturii, inovării şi cercetării, stimularea creativităţii şi aprecierea performanţei."

Având în vedere aceste repere importante fixate de către Guvern şi instituţia prezidenţială, vă supun atenţiei Domniei Voastre o problemă cu care se confruntă filialele UAP din România, şi anume, obligaţia pentru plata de către UAP a impozitelor şi taxelor pe clădirile în care funcţionează, chiar şi retroactiv, sume calculate de către unele consilii locale.

Vă menţionez faptul că artiştii plastici sunt dependenţi de existenţa unui spaţiu de creaţie individual şi a unui spaţiu de expunere.

Având în vedere faptul că resursele sunt limitate, deoarece Uniunea Artiştilor Plastici din România, cât şi filialele şi asociaţiile afiliate nu primesc subvenţii de la bugetul de stat sau bugetele locale, obligaţia la plata impozitului, taxei pe clădiri şi terenuri, care înseamnă, şi într-un caz şi în altul, plata unor sume foarte mari de bani, devine împovărătoare. Noul Cod fiscal conferă consiliilor locale posibilitatea de a acorda scutiri şi reduceri de impozite, taxe pentru clădirile şi terenurile utilizate de organizaţiile non-profit, precum Uniunea Artiştilor Plastici din România, pentru activităţile non-profit. Lăsate, însă, la latitudinea consiliilor locale posibilităţile de acordare a scutirilor şi reducerilor, vor crea cu siguranţă regimuri discriminatorii, neuniforme pentru activitatea asociaţiilor artiştilor plastici din România.

Tocmai de aceea consider oportună modificarea noului Cod fiscal, să facem cu toţii demersurile necesare pentru ca rolul artiştilor plastici în societatea românească să poată fi consolidat şi acest lucru nu este posibil fără scutirea de impozit a bunurilor aflate în proprietatea sau în folosinţa Uniunii Artiştilor Plastici din România ori a filialelor judeţene. Doar aşa se poate răspunde la nevoile reale, actuale ale creatorilor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii, în concordanţă cu standardele europene, pentru promovarea şi susţinerea artei plastice româneşti contemporane, un reper important şi în programul dumneavoastră de guvernare.

Cu deosebit respect, deputat Ioan Tămâian.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, doamna deputat Lucia-Ana Varga. 4 interpelări depuse şi ultima interpelare din partea a 36 de deputaţi din Grupul parlamentar al PNL, o interpelare.

Da. Şi ultimul vorbitor, doamna deputat Hărău, Grupul PNL.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Mai cu seamă că e vorba de o chestiune care astăzi a izbucnit în judeţul Hunedoara, în Valea Jiului.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Dacian Cioloş şi domnului ministru al energiei.

Stimaţi domni miniştri,

Astăzi-dimineaţă, în Valea Jiului, la Mina Lonea de la Petrila începuseră proteste spontane în legătură cu contractul de muncă. Lor li s-a alăturat în jurul prânzului Termocentrala de la Paroşeni, iar în această seară, mina de la Lupeni nu va intra la schimbul trei, protestează şi ei.

Apelez la dumneavoastră, informându-vă iniţial că Valea Jiului stă pe un butoi de pulbere. La problemele de contestare a contractului de muncă, fiindcă acesta pare să fie motivul protestelor de astăzi din Valea Jiului, Complexul energetic Hunedoara cu cele trei subunităţi, se adaugă faptul că se prefigurează un Crăciun fără căldură şi fără apă caldă în toată Valea Jiului, date fiind stocurile mici de cărbune, de huilă, cu care se poate face încălzirea tuturor familiilor care sunt conectate la reţeaua termică.

Ştiu că aţi preluat acolo o situaţie catastrofală, însă v-aş ruga frumos să puneţi pe lista problemelor pe care în mod cert va trebui să le rezolvaţi în perioada sărbătorilor această problemă deloc uşoară, pentru că înaintea măsurilor de termen mediu şi lung, cu strategie energetică, cu gestionarea posibilei insolvenţe la Combinatul energetic Hunedoara, apar aceste probleme foarte presante şi foarte concrete.

Vreau să vă mai învederez faptul că, la nivelul judeţului Hunedoara, prefectul judeţului pare să judece lucrurile, nu doar acestea, ci şi pe cele ale municipiului Hunedoara în consiliul local, de o manieră foarte partizană, PSD-istă, adică, lucru asupra căruia v-aş ruga să vă aplecaţi cu celeritate pentru rezolvarea tehnocratică a problemelor din judeţul Hunedoara.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Cu acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

Ne vedem mâine-dimineaţă la ora 8,30, la declaraţii politice.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,33.