Parliamentary debates

Domnul Ilie Dan Barna:

Trecem acum la a doua parte a şedinţei, la prezentarea de interpelări.

Domnul Călin-Ioan Bota, de la PNL, este? Nu.

Florin Roman? Nu.

Adrian Wiener? Nu.

Nicolae-Miroslav Petreţchi?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Marcel Ciolacu, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: "Măsuri urgente pentru plata indemnizaţiei persoanelor cu handicap şi asistenţilor persoanelor cu handicap".

Stimate domnule prim-ministru,

După cum cunoaştem, încă la începutul anului 2021, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021-2030. Prin această strategie, pe durata a 10 ani, Comisia Europeană doreşte să îmbunătăţească viaţa persoanelor cu handicap din Europa, precum şi din întreaga lume. O astfel de strategie deschide calea către o Europă fără bariere şi către creşterea autonomiei persoanelor cu dizabilităţi, astfel încât acestea să se bucure de drepturile lor şi să participe pe deplin la viaţa socială şi economică.

Conform datelor, România se află sub media europeană în privinţa procentului de cheltuieli adresate persoanelor cu dizabilităţi.

Recent, mi-a fost adusă la cunoştinţă situaţia cu care se confruntă persoanele cu handicap din România, şi anume faptul că nu există fonduri suficiente pentru achitarea salariilor persoanelor cu handicap pentru lunile octombrie şi noiembrie.

Mai exact, în comuna Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş, comună cu peste 9.200 de cetăţeni români de etnie ucraineană, sunt peste 180 de persoane care se confruntă cu această problemă.

Aici, mai mult de 150 de asistenţi ai persoanelor cu handicap şi peste 30 de persoane cu handicap primesc indemnizaţie. Sursa de venit a acestor plăţi este bugetul statului, conform indicatorului 110202 "Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor", iar drepturile salariale ale asistenţilor personali sunt acordate din capitolul 68020502, asistenţă socială în caz de invaliditate.

În acest caz, deşi ne aflăm într-o perioadă complicată din punct de vedere economic şi social, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru asigurarea prestaţiei sociale lunare acordată persoanelor cu handicap, împreună cu actualizarea legislaţiei în domeniu, asigurând egalizarea de şanse, printr-o viaţă autonomă şi favorizând incluziunea lor socială.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi poziţia Guvernului pe care îl conduceţi cu privire la cele menţionate, comunicându-mi măsurile concrete care vor fi adoptate pentru plata indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi asistenţilor persoanelor cu handicap.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Alexandru Muraru, PNL? Nu este.

Andrei Miftode, USR? Nu.

Alexandru Kocsis-Cristea, Bogdan-Alexandru Bola, de la neafiliaţi? Absenţi.

Ciprian Ciubuc, neafiliat? Nu.

Norbert Apjok, neafiliat? Nu.

Radu Molnar, USR? Văd că nu este.

Anamaria Gavrilă?

Daniel-Florin Ghiţă?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului ministru de interne, Cătălin Predoiu, domnului ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.

Obiect: "Constatarea contravenţiilor săvârşite şi aplicarea sancţiunilor legale în cazul aprinderii aşa-ziselor focuri ale autonomiei secuieşti, care nu există".

Conform presei din România şi din Ungaria, în data de 29 octombrie 2023, au fost aprinse focuri de veghe în peste 100 de localităţi din Transilvania, predominant din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, pentru a marca dorinţa de autonomie a aşa-zisului Ţinut Secuiesc.

Având în vedere că persoanele fizice sunt sancţionate contravenţional, de multe ori cu amenzi substanţiale în cazul arderii, incendierii unor deşeuri vegetale, ierburi sau alte plante uscate şi materiale lemnoase, sau industriale, textile, cauciucuri, materiale plastice şi aşa mai departe, vă solicit să îmi comunicaţi dacă aprinderile unor astfel de focuri de veghe constituie contravenţie, conform legislaţiei româneşti.

În caz afirmativ, vă solicit să-mi comunicaţi dacă organele de Poliţie, Garda de Mediu, Garda Forestieră şi primăriile localităţilor respective au constatat contravenţiile comise şi dacă au aplicat sancţiuni prevăzute persoanelor fizice şi persoanelor juridice vinovate, inclusiv autorităţilor administraţiei publice locale.

Totodată, solicit să precizaţi numărul constatărilor efectuate şi sancţiunile aplicate, precum şi cuantumul acestora, şi să nominalizaţi localităţile în care au fost efectuate constatări şi au fost aplicate sancţiuni.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Alin Virgil Chirilă?

Domnul Adrian Alda (din sală):

La comisie!

Domnul Ilie Dan Barna:

Adrian Alda?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al energiei, Sebastian Burduja.

Obiectul interpelării: "Precizări privind diferenţa de preţ între MW/h exportat şi cel importat".

Domnule ministru,

Un MW/h importat este cu aproximativ 46 de euro mai scump decât un MWh exportat. În primele 7 luni ale anului în curs, România a exportat o cantitate dublă de energie electrică, respectiv cca. 7,2 milioane de MW/h, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022.

Institutul Naţional de Statistică vine şi confirmă că producţia internă de energie este în creştere, în timp ce consumul la nivel naţional este în scădere. Cu toate acestea, România continuă să importe energie electrică mult mai scumpă decât cea pe care o exportă.

Vă rog să-mi precizaţi cum consideraţi că va fi remediat acest neajuns, începând de anul viitor, astfel încât ţara noastră să nu mai piardă bani din importurile de energie electrică de care pare că nu are nevoie.

Vă solicit răspuns în scris şi oral.

Adrian Alda, deputat al PSD de Arad.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Iulian Bulai? Absent.

Albişteanu Mihail?

Domnul Mihail Albişteanu (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Cristian-Daniel Ivănuţă, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei.

Subiectul: "Probleme în ceea ce priveşte testarea iniţială standardizată desfăşurată online".

Doamnă ministru,

Ultima testare online organizată de Ministerul Educaţiei a fost marcată de anumite deficienţe care s-au transpus în greşeli privind notarea elevilor, dar şi în atribuire subiectelor de evaluare. În judeţul Iaşi au fost semnalate aceste probleme. Este vorba despre testarea iniţială standardizată a elevilor de gimnaziu şi de liceu care s-a desfăşurat în format digital.

Potrivit informaţiilor existente în spaţiul public, dar şi a declaraţiilor cadrelor didactice, elevilor şi ale părinţilor au existat probleme privind notarea. Spre exemplu, un elev absent figurează cu o anumită notă la evaluarea online, iar anumiţi elevi au observat modificarea notei iniţiale acordate după ce au reaccesat în zilele următoare pagina. Din păcate, nici părinţii, nici elevii şi nici cadrele didactice nu au primit încă un răspuns.

O altă problemă semnalată este cea privind subiectele acordate. Câţiva elevi din clasa a V-a au reclamat faptul că nu au studiat încă materia care s-a regăsit în subiectul atribuit.

Având în vedere cele expuse mai sus:

1. Care sunt motivele pentru care au intervenit aceste probleme?

2. Ce măsuri pot fi luate pentru a se evita, pe viitor, astfel de erori?

Solicităm răspuns în scris.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare - către domnul Rafila, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării: "Contextul desfăşurării examenului de rezidenţiat".

Stimate domnule ministru,

De ani de zile, subiectul lipsei acute a medicilor tineri din sistemul românesc de sănătate este dezbătut în spaţiul public. Cel puţin o dată la două săptămâni apare o ştire îngrijorătoare, cu titluri precum: "Exodul medicilor din România" sau "Lipsa de medici din sistem".

Conform raportului Colegiului Medicilor, România are peste 55.000 de medici formaţi, însă peste 50% din spitalele ţării duc lipsă de medici.

În sensul celor de mai sus, menţionez că nu pot trece cu vederea faptul că examenul de rezidenţiat din România este foarte dificil, iar asta în ciuda faptului că există ţări europene cu sisteme medicale mult mai avansate care recrutează rezidenţi doar în bază de interviu - Germania, Austria, Elveţia, Belgia. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii continuă să crească dificultatea acestui examen.

Mai grav este însă că, de la an la an, Ministerul Sănătăţii scade numărul locurilor la rezidenţiat. În acest sens, menţionez că anul trecut au fost scoase la concurs 4.505 locuri la specializarea Medicină, iar anul acesta doar 3.965 de locuri. În concluzie, a dispărut un număr de 540 de locuri.

Mai mult decât atât, pragul de absolvire al examenului a fost crescut de la 60% la 65% din nota maximă.

Toate aceste măsuri au ca efect descurajarea tinerilor care vor să urmeze o carieră medicală şi îngrădirea accesului acestora la locuri de rezidenţi. Consider că impresia creată este că Ministerul Sănătăţii încurajează tinerii să ia calea străinătăţii.

În baza acestor afirmaţii, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

Pe ce temei a fost crescut pragul de admitere a examenului de rezidenţiat la 65% din nota maximă?

De ce a fost scăzut numărul de locuri pentru medicii rezidenţi cu 12% faţă de anul trecut, în ciuda lipsei acute de medici?

Având în vedere că anual participă aproximativ 5.000 - 6.000 de licenţiaţi în medicină generală la concursul de rezidenţiat, ce le recomandaţi celor 1.000 - 1.500 de absolvenţi cărora nu le oferiţi locuri nici măcar în specialităţile care duc lipsa cea mai mare de personal - Medicină de familie, ATI, Medicină de urgenţă?

Cum justificaţi suma de 5 milioane de lei - aproximativ un milion de euro - pe care o încasează Ministerul Sănătăţii din taxa de examen de 500 lei colectată de la cei aproximativ 10.000 de candidaţi?

Vă rog respectuos să prezentaţi public o defalcare a cheltuielilor de la nivel naţional a acestui concurs.

Solicit răspuns scris şi oral.

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR de Botoşani.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dorel-Gheorghe Acatrinei este? Nu.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Mihail Albişteanu solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră aveaţi două interpelări. Vreţi să o susţineţi şi pe a doua?

Domnul Mihail Albişteanu (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul interpelării adresate doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei: "Acordarea burselor de merit".

Doamnă ministru,

Potrivit Metodologiei-cadru de acordare a burselor din 8 septembrie 2023, bursele de merit vor fi acordate unui procent de "30% din elevii fiecărei clase a IX-a dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere în învăţământul liceal sau profesional". Această prevedere oferă posibilitatea acordării acestor burse şi elevilor care au obţinut rezultate chiar sub pragul de promovare, ceea ce este inadmisibil. În niciun caz nu ar trebui să încurajăm o astfel de "performanţă". Este, de asemenea, nedrept şi pentru elevii care au obţinut rezultate mari şi foarte mari în urma acestor evaluări şi care poate vor considera că rezultatele lor nu sunt recunoscute la adevărata lor valoare.

Acordarea acestor burse în aceste condiţii nu vor contribui la încurajarea elevului, ci, mai degrabă, la descurajarea sa, conturându-se astfel percepţia care este destul de răspândită în sistemul românesc, şi anume că "se poate şi aşa".

Bineînţeles că şi elevii cu rezultate mai puţin bune pot fi încurajaţi prin acordarea de burse, însă nu trebuie să acordăm bursei de merit o altă conotaţie decât cea pe care o cunoaştem. Bursa de merit, aşa cum se înţelege şi prin terminologia utilizată, se acordă în scopul recunoaşterii meritelor deosebite, exprimate prin rezultate pe măsură. Suntem datori să încurajăm şi să răsplătim performanţa. De asemenea, suntem datori să-i susţinem şi pe cei care întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare, însă nu prin mijloace care să-i descurajeze pe cei care au realizat performanţe.

Având în vedere cele expuse mai sus, cum consideraţi că poate fi rezolvată problema burselor de merit, astfel încât beneficiarii ei să fie doar elevii care au obţinut rezultate bune şi foarte bune?

Solicităm răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, Cristian-Daniel Ivănuţă şi Mihail Albişteanu, deputaţi de Iaşi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Încheiem în acest moment şi această parte a şedinţei.

Mulţumesc.

O zi bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.43.