Parliamentary debates

Doamna Raluca Turcan:

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare dintre cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Începem cu domnul Puşcaşu Lucian-Florin, din partea Grupului AUR. Este?

Dacă nu, continuăm cu doamna deputat Moş Patricia-Simina-Arina, din partea Grupului PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimate domnule ministru al agriculturii,

Grija mea cea mai mare, în calitate de deputat de Bihor, este aceea a bihorenilor mei. Creşterea calităţii vieţii oamenilor şi a bihorenilor mei mă preocupă în mod special.

De aceea, stimate domnule ministru, vă întreb, vă pun o întrebare.

În conformitate cu prevederile Codului administrativ, unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Bihor au demarat încă din anul 2024 procedurile necesare pentru preluarea administrării unor imobile - cantoane - aflate în prezent în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare - ANIF, aşa cum este cunoscută.

Lista acestor imobile este următoarea:

- Canton Diosig;

- Canton Săcădat;

- Canton Sălard;

- Canton Tinca;

- Canton Toboliu;

- Canton Valea lui Mihai;

- Canton Cighid;

- Canton Ghiorac.

Menţionez că pentru cantonul de la Valea lui Mihai procedurile au fost iniţiate de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, în timp ce pentru celelalte cantoane, UAT-urile şi-au exprimat intenţia de preluare.

De asemenea, doresc să subliniez faptul că aceste imobile se află într-o stare avansată de degradare, nefiind utilizate în prezent.

În lipsa unor intervenţii rapide, acestea pot deveni pericol public pentru cetăţeni. UAT-urile şi-au manifestat intenţia fermă de a reabilita aceste clădiri şi de a le oferi o utilitate publică, astfel încât să fie folosite în beneficiul comunităţilor locale.

Având în vedere importanţa acestor imobile pentru administraţiile publice locale şi necesitatea clarificării regimului lor juridic, vă rog să-mi comunicaţi:

- Care este stadiul actual al acestor demersuri privind transferul imobilelor menţionate?;

- Ce paşi mai trebuie urmaţi de către UAT-uri şi de către ANIF, pentru finalizarea acestor transferuri?;

- Există impedimente, stimate domnule ministru, administrative sau juridice, care ar putea întârzia sau bloca aceste transferuri?

În contextul dezvoltării locale şi al eficientizării patrimoniului public, consider că aceste transferuri sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi administrarea eficientă a acestor imobile de către autorităţile publice locale.

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Ana-Marcela Baş.)

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu doamna deputat Constantinescu Andra-Claudia, din partea Grupului SOS, care are 5 interpelări. Nu este.

Domnul Lăzăroi Ioan, din partea Grupului SOS, 9 interpelări. Nu este.

Domnul Jianu Iosif-Florin, din partea Grupului SOS. Nu este.

Domnul Echert, din partea USR. Nu este.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels, din partea Grupului AUR.

Vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doresc să adresez o interpelare domnului ministru al apărării naţionale, Angel Tîlvăr.

Stimate domnule ministru,

În temeiul prerogativelor conferite de Constituţia României şi de Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă adresez următoarea interpelare, prin care solicit clarificarea unor aspecte referitoare la contractul clasificat "secret de serviciu", atribuit în 2022, pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

În acest context, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. A întocmit Direcţia Generală de Informaţii a Armatei, rapoarte de informare cu privire la Compania Strabag SRL, anterior datei de 22 aprilie 2022, data semnării contractului antereferit? Precizez că această companie, parte din asocierea care a câştigat contractul, este subsidiară Strabag AG, entitate austriacă, în care oligarhul rus Oleg Deripaska, cunoscut pentru legăturile sale apropiate cu Vladimir Putin, deţinea, din 2017, peste un sfert din acţiuni;

2. Accesul Federaţiei Ruse la informaţiile clasificate privind infrastructura Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, prin intermediul lui Oleg Deripaska, reprezintă sau nu o ameninţare la adresa securităţii naţionale, în contextul "Conceptul Strategic al NATO", semnat pe 29 iunie 2022, la Madrid? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să ne spuneţi ce măsuri au fost luate pentru a preveni compromiterea acestor informaţii;

3. Când, cine şi în ce bază a acordat "avizul de securitate" pentru semnarea contractului menţionat anterior cu asocierea de firme câştigătoare, din care face parte Strabag SRL?;

4. Care a fost poziţia oficială a Ministerului Apărării Naţionale la semnarea contractului, pe 29 aprilie 2022, după două luni şi 5 zile de la declanşarea agresiunii militare a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei? Precizez că, anterior acestui moment, pe 8 aprilie 2022, Uniunea Europeană l-a inclus pe Oleg Deripaska pe lista sancţiunilor, dispunând îngheţarea activelor sale şi impunându-i interdicţie de călătorie în toate statele membre, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia;

5. A fost informat, de către MApN, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cu privire la riscurile de securitate incumbate de semnarea respectivului contract cu firma Strabag SRL, înainte de semnarea contractului? Dacă da, care a fost poziţia CSAT cu privire la riscul accesului la informaţii clasificate al Federaţiei Ruse, prin intermediul Strabag SRL?

Cu stimă, Ramona-Ioana Bruynseels, deputat AUR, Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alecu Robert, din partea AUR? Nu este.

Domnul deputat Corendea Cosmin-Ioan? Nu este.

Domnul deputat Eduard-Virgil Koler, din partea AUR? Nu este.

Doamna Rodica Plopeanu, din partea Grupului SOS? Nu este.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie?

Vă rog.

Am o întrebare - este în sală doamna deputat Baş Ana-Marcela şi are şedinţă de comisie - aţi fi de acord să faceţi o rocadă?

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Da, sigur.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna Ana-Marcela Baş (din sală):

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, doamna deputat Baş Ana-Marcela, atunci, din partea Grupului SOS.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Interpelarea mea se adresează ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale, doamnei Simona Bucura-Oprescu.

Obiectul interpelării - "Reforma Asistenţei Sociale din România".

Stimată doamnă ministru, Simona Bucura-Oprescu,

Dreptul cetăţenilor la asistenţa socială pentru asigurarea unui trai decent este prevăzut de art. 47 din Constituţia României şi de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.

În condiţiile emigrării tinerilor în străinătate, o categorie defavorizată este populaţia vârstnică, bătrânii noştri, care nu beneficiază de îngrijire la domiciliu, nu-şi pot asigura pâinea zilnică, medicaţia şi igiena personală.

Principala preocupare a factorilor decidenţi ar trebui să fie prevenirea instituţionalizării acestor persoane în azile, îngrijirea la domiciliu prin lucrători sociali reprezentând normalitatea într-un sistem de protecţie socială civilizat şi eficient.

Situaţii practice pentru care legislaţia actuală şi asistenţii sociali nu au găsit soluţii au fost întâlnite şi în cazul persoanelor cu dizabilităţi, adulţi şi copii.

De multe ori, îngrijitorii acestora nu pot asigura continuitatea actului de protecţie socială, dacă apar situaţii de boală, deces, intervenţii medicale. În aceste situaţii, ar trebui să intervină lucrătorii sociali din cadrul primăriilor care să asigure continuitatea actului de protecţie socială.

Vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

- De ce România nu asigură obligativitatea îngrijirii la domiciliu a persoanelor aflate în situaţii de criză, marginalizate şi/sau abandonate?;

- În acest moment, înfiinţarea serviciilor de asistenţă socială este la latitudinea autorităţilor locale, iar impresia este că această organizare generează marginalizare şi excluziune socială. Cum vedeţi reorganizarea şi reformarea acestor servicii, astfel încât să vină în întâmpinarea problemelor semnalate mai sus?;

- Când se va alinia România la standardele de îngrijire pe care le vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană?

Consider că reformarea sistemului de asistenţă socială este absolut necesară. Asistenţa socială nu se face din birou, suferinţa este în casele românilor, ale cetăţenilor bătrâni, bolnavi şi singuri.

Deputat SOS, Circumscripţia nr. 37, Ana-Marcela Baş.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm, şi îi mulţumesc pentru îngăduinţă, cu doamna deputat Macovei Ilie Simona-Elena.

Vă rog.

Din partea Grupului SOS.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului prim-ministru, Marcel Ciolacu.

Obiectul interpelării - "Jaful din banii ieşenilor, prin intermediul ApaVital, condus de Consiliul Judeţean Iaşi şi de domnul Costel Alexe".

În pofida faptului că membrii Consiliului Local Iaşi nu au aprobat noile tarife propuse de ApaVital, compania a ales să ignore voinţa autorităţilor locale şi a implementat majorări fără a obţine avizul necesar. Această acţiune reprezintă o încălcare flagrantă a procedurilor legale, mai ales că Ordinul nr. 230/2022, care reglementează ajustările tarifare, stipulează clar în art. 4 alin. (2) că "strategia tarifară aferentă planului de afaceri se aprobă prin hotărâre a autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale".

Astfel, de la începutul acestui an, preţurile au crescut cu peste 14% pentru apa potabilă şi cu mai mult de 22% pentru serviciile de canalizare, ceea ce se traduce într-o povară considerabilă pentru consumatorii din Iaşi, care se plâng din ce în ce mai mult de calitatea precară a apei, de lipsa presiunii şi de întreruperi frecvente şi neanunţate.

ApaVital este o societate de stat, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Iaşi, cel care deţine 99,5% din acţiuni. Cu al doilea cel mai mare tarif din România pentru serviciile de canalizare-epurare şi cu al şaselea tarif din ţară pentru apa potabilă, ApaVital are şi cei mai bine plătiţi administratori din subordinea judeţului nostru. Consiliul de administraţie al ApaVital este format din apropiaţi ai preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, fără ca Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice să verifice dacă posturile respective s-au obţinut prin concurs sau pe criterii politice.

Cei 5 directori de la ApaVital au încasat, aşadar, în anul 2024 suma de 950.000 de euro, creşterea faţă de anul anterior fiind de 25%.

Pe lângă indemnizaţiile duble faţă de media pe ţară din alte societăţi de profil, angajaţii ApaVital sunt acuzaţi de anumiţi dezvoltatori imobiliari de faptul că au constituit o filieră prin care ar escroca afaceriştii care sunt condiţionaţi de obţinerea avizelor de racordare la reţeaua de apă-canal, pentru a-şi putea pune complexele rezidenţiale pe piaţă.

Pierderile de apă din reţea în 2023 au fost de aproape 20 de milioane mł, dar pentru 2024, ApaVital a propus pierderi chiar mai mari, cu 1.000.000 mł în plus. ApaVital emite însă facturi uriaşe pentru consumuri nerealizate, pentru a-şi acoperi pierderile importante din reţea, cetăţenii fiind nevoiţi să le suporte.

Aşadar, v-aş ruga, în acest context, să-mi răspundeţi la două întrebări:

1. Ce măsuri urgente veţi lua, având în vedere faptul că Iaşiul este sufocat de o caracatiţă mafiotă care îşi bate joc de banii publici, în timp ce oamenii oneşti plătesc facturi uriaşe pentru apă şi canalizare?;

2. Cum veţi gestiona faptul că acest Costel Alexe şi gaşca lui de profitori şi-au transformat funcţiile în puşculiţe personale, şi-au angajat apropiaţii pe salarii nesimţite, au dirijat contracte din banii publici către firmele de casă şi au extins reţelele de utilităţi până la vilele proprii, pe banii ieşenilor?

Solicit intervenţia urgentă a tuturor instituţiilor abilitate!

Dacă statul mai are un dram de onoare şi justiţia nu este doar un spectacol de faţadă, atunci capii acestei mafii trebuie să ajungă în faţa legii!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu. Este? Nu.

Domnul deputat, din partea Grupului SOS, Ţiu Mihai-Adrian?

Domnul deputat de la AUR, Gurlui Silviu-Octavian?

Domnul deputat Drulă Cătălin? Nu este.

Din partea Grupului...

(Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat Drulă Cătălin? (Vociferări.)

Poftim?

Domnul Silviu-Octavian Gurlui (din sală):

Gurlui Silviu, AUR.

Doamna Raluca Turcan:

A, Gurlui Silviu, vă rog.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Interpelare adresată ministrului educaţiei şi cercetării din România

Stimate domnule ministru,

Fizica este una dintre ştiinţele fundamentale care explică fenomenele naturale şi contribuie la progresul tehnologic al omenirii. Aceasta stă la baza dezvoltării energiei nucleare, a electronicii şi a telecomunicaţiilor, a sănătăţii, a mediului înconjurător, a înţelegerii fenomenelor atmosferice şi astronomice, influenţând profund viaţa de zi cu zi. Tradiţional, fizica a fost esenţială în înţelegerea legilor naturii, de la mişcarea planetelor până la structura atomului. Fizica are un impact major asupra industriei, contribuind la dezvoltarea noilor tehnologii în medicină, transport şi energie.

În România, cercetătorii au avut contribuţii remarcabile în domeniul fizicii, atât teoretice, cât şi experimentale. Şi amintim exemple notabile: Ştefan Procopiu, Horia Hulubei sau Ion Agârbiceanu, care, în anii '60, punea România ca a patra ţară de pe glob, în industria sau construcţia laserilor.

De asemenea, ne mândrim cu infrastructura de cercetare ELI-NP de la Bucureşti.

Ne mândrim, de asemenea, cu contribuţia esenţială, a noastră, a fizicienilor, la CERN.

Însă, deşi fizica este motorul multor infrastructuri mondiale de securitate şi pentru industria de vârf aerospaţială, în comparaţie cu aceasta, orele şi numărul orelor de fizică sunt din ce în ce mai mici.

Spre comparaţie, în Marea Britanie numărul de ore echivalent sunt de 4-5 ore pe săptămână.

În Elveţia, sunt de 4 - 6 ore pe săptămână.

În Austria, de asemenea 4 - 6 ore pe săptămână, de fizică.

În Spania, 4 - 5 ore pe săptămână.

În Franţa, la fel.

În Germania, 4 - 6 ore pe săptămână.

Aşadar, în toate aceste ţări, care au un sistem de învăţământ de calitate excepţională şi, ulterior, de o pregătire universitară şi de cercetare superioare, fizica este cotată ca o materie importantă în specializările ştiinţifice şi tehnice, având un număr de 4 până la 6 ore pe săptămână.

În ciuda acestor fapte, România are o tradiţie aşa importantă şi cu rezultate importante, dar alocă din ce în ce mai puţine ore pentru fizică.

Ţinând seama de provocările ştiinţifice actuale, din medicină, din microelectronică, de climă, industria aerospaţială, software şi computere de mare putere de calcul, fizica va avea un rol, mereu, de pivot, iar cercetarea fundamentală va juca un rol de prim rang în securitatea ţării.

Pentru aceasta, propun:

- pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică - asigurarea unui număr de minimum 4 ore pe săptămână în curriculumul de specialitate, fix la clasele a XI-a şi a XII-a, după modelul celor din Franţa, Germania, Anglia şi Elveţia;

- pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, toate specializările/calificările profesionale - cel puţin o oră în trunchiul comun şi 3 ore în curriculumul de specialitate şi respectiv 3 ore în curriculumul de specialitate în clasele a XI-a şi a XII-a.

Adresez un apel ministrului educaţiei şi cercetării, pentru a vedea importanţa fizicii şi a aloca numărul de ore pentru fizică, aşa cum sunt alocate în cea mai mare parte dintre ţările din Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Valeriu Munteanu, din partea Grupului AUR. Nu este.

Tot din partea Grupului AUR, domnul deputat Avrămescu Ştefăniţă-Alin. Nu este.

Din partea Grupului POT, doamna deputat Simu Aurora-Tasica.

Din partea Grupului SOS, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Georgescu Gheorghe.

Doamna Vedinaş Verginia (din sală):

Sunt, doamnă!

Doamna Raluca Turcan:

A, nu v-am văzut!

Scuze, doamnă deputat!

Vă rog.

Ochelarii mei sunt de citit, ştiţi, şi nu văd la distanţă.

Vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Gabriel-Florinel Florea.)

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Eu am o interpelare şi o întrebare şi mă voi strădui să mă încadrez în cele trei minute. Vă asigur de acest lucru. Vă cer îngăduinţa să le prezint pe amândouă.

Interpelarea este adresată Ministerului Administraţiei Publice, Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, domnului Bogdan-Gruia Ivan şi vizează...

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă deputat, nu aveţi voie să prezentaţi...

Doar interpelarea...

Doamna Verginia Vedinaş:

Nu am voie să prezint... Ce anume?!

Doamna Raluca Turcan:

Prezentaţi interpelarea.

Doamna Verginia Vedinaş:

Interpelarea, bun!

Doamna Raluca Turcan:

Da, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Deci, interpelarea vizează staţiunea Soveja, din judeţul Vrancea.

În mod firesc, ca parlamentar în Circumscripţia nr. 41, mă interesează aspectele legate de judeţul pe care îl reprezint, iar interpelarea mea vizează situaţia staţiunii Soveja, din judeţul Vrancea, care cuprinde şi un sit de interes comunitar, cu o suprafaţă de peste 4.500 de hectare, şi care multă vreme a fost considerată ca fiind perla Vrancei, ea relevându-se în arhitectura staţiunilor din România ca un veritabil reper care a oferit clipe de neuitat atâtor turişti români şi străini.

În prezent, această staţiune a ajuns într-o stare care este greu de descris în cuvinte.

M-am deplasat acolo de mai multe ori şi am putut constata că, în afară de câteva animale răzleţe, nu mai găseai pe cineva care să te primească.

Iar într-un asemenea context, apreciez că este necesar să mi se răspundă la întrebări care vizează situaţia juridică actuală a acestei staţiuni, dacă ea se află în proprietatea sau în administrarea statului, a unei unităţi administrativ-teritoriale sau altui subiect de drept.

Iar a doua problemă pe care o pun vizează măsurile care se intenţionează a fi întreprinse pentru ca această staţiune să redevină un obiectiv turistic, dar şi de tratament, astfel cum merită potenţialul pe care îl are.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat de la PSD, Georgescu Gheorghe. Este? Nu e.

Doamna deputat de la PSD, Matichescu Mirela-Florenţa. Nu este.

Domnul deputat Toma Ilie este la comisie; dacă revine, îi voi da cuvântul.

Din partea Grupului SOS, doamna Raisa Enachi.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării: "Privatizare mascată pentru Regia Autonomă a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi".

Stimate domnule ministru,

Privatizarea mascată a Canalului Sulina reprezintă un act de subminare a intereselor naţionale şi o ameninţare directă la adresa securităţii economice şi strategice a României. Este inacceptabil ca o infrastructură vitală, reglementată internaţional şi monitorizată de Comisia Dunării, să fie transformată într-un simplu obiect de tranzacţie politică şi economică.

În 2023, AFDJ Galaţi era profitabilă. În 2024, brusc, a devenit "nerentabilă" şi trecută pe lista de privatizare. Această schimbare radicală nu este o coincidenţă, ci ridică suspiciuni serioase despre o posibilă manipulare deliberată a datelor financiare pentru a crea artificial premisele unei privatizări forţate. Reducerea cu 50% a tarifelor de navigaţie a generat, în mod predictibil, pierderi, permiţând acum Guvernului să invoce "ineficienţa", ca justificare pentru trecerea AFDJ Galaţi în mâini private.

Canalul Sulina este un punct strategic de control asupra navigaţiei pe Dunăre. Într-un context geopolitic tensionant, în care Rusia îşi manifestă tot mai clar interesul pentru regiunea Odesa şi Gurile Dunării, cedarea acestui obiectiv către entităţi private, posibil cu influenţe externe, ar putea avea consecinţe dezastruoase.

Domnule ministru, dumneavoastră vă revine misiunea de a apăra interesele românilor şi, în această ordine de idei, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele reale pentru care Guvernul susţine privatizarea AFDJ Galaţi? Cine a iniţiat această propunere şi care sunt argumentele oficiale?

2. Cine a dispus reducerea tarifelor de navigaţie cu 50% şi pe ce criterii? Există documente oficiale care să demonstreze necesitatea acestei măsuri sau a fost doar o metodă de a genera artificial pierderi?

3. Dacă AFDJ Galaţi a devenit "nerentabilă", ca urmare a acestei reduceri impuse, cum justificaţi faptul că această situaţie este acum folosită ca pretext pentru privatizare?

4. Ce măsuri concrete aţi luat pentru a garanta că această privatizare nu va pune în pericol controlul României asupra navigaţiei pe Dunăre?

5. De ce Guvernul ignoră statutul strategic al AFDJ Galaţi, stabilit prin Convenţia internaţională privind navigaţia pe Dunăre şi monitorizat de Comisia Dunării?

6. De ce ministrul transporturilor nu a oferit un răspuns oficial sindicatelor şi navigatorilor români care au semnalat această problemă?

7. Există un studiu de impact care să arate clar...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Doamna Raisa Enachi:

... efectele privatizării AFDJ Galaţi asupra economiei naţionale şi a securităţii României? Dacă da, este acest studiu public?

Sunt întrebări legitime, domnule ministru al transporturilor, la care cetăţenii români au dreptul să cunoască răspunsul, mai ales atunci când se pune în joc un element esenţial al infrastructurii noastre strategice şi economice.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Solicit răspunsul, verbal şi în scris.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului USR. Nu este.

Domnul deputat Cotîrleţ Claudiu. Vă rog.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei Natalia-Elena Intotero, ministrul culturii.

Obiectul interpelării: "Continuarea programului de finanţare pentru restaurarea şi conservarea caselor memoriale, în anul 2025".

Doamnă ministru,

În anul 2024, Ministerul Culturii a lansat un apel de proiecte pentru finanţarea restaurării şi conservării caselor memoriale care sunt monumente istorice, inclusiv a ansamblurilor sau siturilor aferente acestora. Acest program a fost extrem de important pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional.

În acest context, vă rog să îmi comunicaţi:

1. Acest program va fi reluat şi în anul 2025?

2. Există un calendar agreat pentru lansarea unui nou apel de proiecte în acest sens?

3. Ce buget estimativ va fi alocat şi din ce surse va fi finanţat programul?

Şi o ultimă întrebare - există modificări sau noi criterii de eligibilitate faţă de apelul din 2024?

Apreciez un răspuns oficial care să clarifice aceste aspecte, având în vedere interesul major al specialiştilor şi al instituţiilor implicate în protejare a patrimoniului cultural.

Vă mulţumesc anticipat pentru răspuns.

Paul-Claudiu Cotîrleţ, deputat PSD, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Wiener Adrian, din partea Grupului USR. Nu este.

Din partea Grupului PNL, domnul Alexandru Muraru. Nu este.

Din partea Grupului PSD, domnul Bogdan-Petre Cojocaru. Este? Nu este.

Din partea Grupului USR, domnul Paraschivescu Ovidiu-Romulus. Nu este.

Şi acum, din partea Grupului AUR, domnul Florea Gabriel-Florinel.

Aţi văzut că aţi reuşit...

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Am văzut!

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Mulţumesc încă o dată.

Interpelarea mea este adresată domnului Grindeanu, ministrul transporturilor, şi domnului Burduja, ministrul energiei.

Domnilor miniştri,

Dezvoltarea cooperării transfrontaliere dintre România şi Bulgaria constituie un pilon fundamental în consolidarea relaţiilor economice, culturale şi energetice dintre cele două state. Acest parteneriat nu doar că facilitează schimburile comerciale şi mobilitatea cetăţenilor, dar contribuie şi la integrarea eficientă a celor două ţări în reţelele europene de transport şi energie.

În acest sens, edificarea podului şi a Hidrocentralei Turnu Măgurele - Nikopol reprezintă un demers strategic de anvergură, cu implicaţii semnificative asupra conectivităţii regionale şi dezvoltării durabile. Prin îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi feroviare, acest proiect va stimula comerţul bilateral, va atrage noi investiţii şi va crea oportunităţi pentru întreprinderile locale. Totodată, hidrocentrala va contribui la securitatea energetică a regiunii, reducând dependenţa de surse externe şi promovând utilizarea resurselor regenerabile. Astfel, acest proiect devine un exemplu concret de dezvoltare sustenabilă, aducând beneficii economice şi sociale pe termen lung ambelor state.

Având în vedere importanţa acestui proiect, domnilor miniştri, doresc să vă solicit informaţii detaliate privind stadiul actual al negocierilor şi al acordurilor bilaterale încheiate între România şi Bulgaria, în vederea demarării acestuia.

Există studii de fezabilitate sau alte analize tehnico-economice realizate până în prezent? În cazul unui răspuns afirmativ, care sunt concluziile acestora şi ce măsuri sunt prevăzute pentru implementare?

Dacă proiectul se află într-un stadiu incipient, care sunt paşii necesari pentru avansarea acestuia?

De asemenea, domnilor miniştri, vă solicit clarificări privind sursele de finanţare identificate, beneficiile economice, sociale şi de mediu anticipate pentru comunităţile locale, precum şi un calendar estimativ al etapelor principale pentru realizarea obiectivelor propuse.

În încheiere, aş dori să mă adresez parlamentarilor din partea Partidului Social Democrat, filiala Teleorman, deoarece teleormănenii v-au oferit un număr de patru mandate, iar nouă, celor de la AUR, trei mandate. Cred că a sosit timpul să nu mai dezamăgim teleormănenii. Suntem aici, în primul rând, pentru a face lucrurile să meargă.

Cu speranţa că aţi înţeles ceva din ultimele alegeri, aştept cooperare şi din partea dumnealor, pentru judeţul Teleorman.

Cu mulţumiri, Gabriel Florea, deputat de Teleorman, Circumscripţia electorală nr. 36.

Totodată, doresc şi răspuns în scris.

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Revenim la domnul deputat Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează ministrului afacerilor externe, domnului Emil Hurezeanu, şi a ministerului pe care îl conduce.

Deşi interpelarea este formulată săptămâna trecută, este mai actuală ca nicicând. De aceea, vă mulţumesc mult că mi-aţi dat cuvântul şi o să o prezint cât mai pe scurt; probabil mai sunt şi alţi colegi.

Prin urmare, vreau să-l rog pe domnul ministru să-mi comunice răspunsul la următoarele întrebări, din interpelare.

În contextul ultimelor declaraţii, venite din partea oficialităţilor SUA, ce abordare aveţi, şi are România, în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării pe planurile politice şi militare, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România?

La ce se referă, concret, valorizarea de domenii suplimentare de interes comun, inclusiv cu privire la proiectele prioritare de interconectare promovate de România în cadrul Iniţiative celor Trei Mări, cu accent pe cele două proiecte majore şi strategice de interconectare regională Rail-2-Sea şi Via Carpatia?

Care este strategia Ministerului pentru Dezvoltare pentru stimularea dimensiunii economice a parteneriatului cu Statele Unite şi creşterea volumului de investiţii americane în România?

În contextul actual, cred că este mai important ca nicicând să avem o abordare cât mai echilibrată în ceea ce înseamnă relaţiile internaţionale, în mod special relaţiile noastre cu Uniunea Europeană, din care facem parte, dar şi cu Statele Unite ale Americii, state care pot asigura un echilibru atât în domeniul politic, cât şi în domeniul economic, pot aduce chiar o bulă de oxigen, prin mărirea investiţiilor americane şi, de ce nu, şi europene, în România.

În acelaşi timp, sper că, prin buna ştiinţă a politicienilor români şi bunăvoinţă, pentru că minte, există, mai trebuie doar pusă la contribuţie, să fim cei care luăm parte la ideea de pace între Ucraina şi Rusia şi să participăm, aşa cum merităm, la reconstrucţia Ucrainei, să fim acolo, să fim unde ne este locul.

România a dus destul de mult greul războiului şi sunt convins că există soluţii.

Aştept cu interes răspunsul ministrului afacerilor externe.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt colegi parlamentari?

Dacă nu, declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.54.