Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea întrebare este a domnului Costache Mircea, cu privire la protestul comercianţilor din Buzău.

Domnul Costache Mircea este?

Vă rog să aşteptaţi răspunsul domnului Alexandru Mircea

Domnul Mircea Alexandru:

Voi răspunde la întrebarea domnului deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, prin care aţi solicitat verificarea aspectelor legate de evacuare a comercianţilor în ziua de 20.08.2003 din Piaţa Centrală a municipiului Buzău de către primărie, precum şi a scurgerilor de bani publici spre diverse canale, am onoarea să vă comunic următoarele:

Consiliul local al municipiului Buzău, acţionar majoritar la S.C. Pieţe, Târguri şi Oboare S.A. Buzău, a hotărât ca amplasamentele Piaţa Centrală şi Piaţa de păsări să intre într-un program de reabilitare şi modernizare, ale căror costuri sunt de peste 25 de miliarde de lei, având ca termen de execuţie trei luni în intervalul 20.08-20.11.a.c.

Pe toată această perioadă, comercianţii de produse agro-alimentare au fost îndrumaţi către celelalte pieţe care oferă spaţii disponibile şi aflate în proprietatea unor societăţi comerciale cu capital majoritar deţinut de Consiliul local, precum şi către o piaţă privată, dar al cărei teren este concesionat de Consiliul local municipal.

Întrucât la data de 20.08 urma să se închidă perimetrul pieţei pentru lucru, în ziua de 19.08 o delegaţie din rândul comercianţilor a purtat discuţii cu primarul municipiului Buzău pentru a stabili de comun acord posibilităţile ca aceştia să îşi poată derula activitatea comercială. În urma discuţiilor, peste 100 de comercianţi au închiriat spaţii în Piaţa privată B.90 Impex S.R.L. Buzău contra unei taxe care a fost comunicată în ziarele locale.

La data de 20 august, atunci când au început lucrările, s-a procedat la eliberarea spaţiilor adiacente Pieţei Centrale, spaţii aparţinând domeniului public, care era ocupat de circa 30 de persoane care îşi desfăceau produsele din portbagajul autoturismelor.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că în ziua de 20.08 au fost eliberate trei chitanţe, despre care şi vorbiţi în interpelare, pentru perceperea taxelor respective unor comercianţi, cărora li s-a asigurat posibilitatea comercializării de produse în alte puncte de desfacere, întrucât la data respectivă începuseră deja lucrările de modernizare a pieţei.

În ceea ce priveşte situaţia persoanelor ce au achitat anticipat taxa de folosire a pieţei pe luna august, societatea le va regla diferenţa de sume încasată odată cu reluarea activităţii în piaţa modernizată.

Mai menţionăm că din verificările efectuate nu s-au constatat chitanţe ilegale, respectiv false nici în ceea ce priveşte autoritatea emitentă, şi nici cu privire la persoanele deţinătoare.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu răspunsul primit, aş vrea să fac totuşi următoarele precizări:

Cei 127 de petenţi care mi s-au adresat şi ale căror semnături le-am anexat interpelării pentru veridicitate mi-au învederat faptul că s-au comis unele abuzuri incalificabile, cum ar fi: în aceeaşi zi în care li s-au perceput bani drept taxe pentru tarabele din piaţă, li s-au luat banii la ora 9,00 cu chitanţă şi la ora 11,00 au fost evacuaţi din piaţă; în al doilea rând, în Consiliul local s-a luat hotărârea de a li se oferi spaţiu tot în zona centrală, nu spre a fi dirijaţi către o piaţă privată concurentă; în al treilea rând, piaţa privată care i-a primit a mărit imediat taxele şi ameninţă că le va mări în continuare.

Ceea ce mi se spune că se iau măsuri pentru a îmbunătăţi serviciile publice către populaţie este adevărat, dar aceste nesincronizări au dus la nemulţumiri care s-au finalizat cu această petiţie semnată colectiv de 127 de cetăţeni, şi nu cred că este cazul să ne formalizăm în a considera că s-au aplicat cele mai bune măsuri din punct de vedere legal.

De asemenea, Piaţa Centrală este într-adevăr un punct de mare interes cetăţenesc, în jurul ei gravitând şi alte interese, cum ar fi proiectul de execuţie, în care se spune că s-au cheltuit sume importante, şi acum ar fi de dorit ca măcar să se finalizeze la termen pentru a reaşeza lucrurile în normalitate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Dacă aveţi de răspuns ceva, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Într-adevăr, acolo este o activitate care se derulează.

Activitatea a început pe 20 august, şi comercianţii erau foarte interesaţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Vă mulţumim foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Maria Manolescu:

Interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache se referă la problematica încasării de venituri la bugetul statului şi înlesnirile la plată pe care Ministerul Finanţelor le acordă diverşilor datornici la bugetul de stat, în condiţiile în care, ne spune dumnealui, nu beneficiază de acelaşi tratament de eşalonare la plată sau de înlesnire la plată cetăţenii care, din lipsa mijloacelor financiare, acumulează datorii la întreţinere.

La astfel de interpelări pe care alţi domni deputaţi le-au prezentat în perioadele anterioare Ministerului Finanţelor, noi am arătat că începând cu anul 2002, în materie de înlesniri la plată, a fost promovată o ordonanţă de guvern, şi care a fost la rândul ei adoptată de către Parlament, prin care se asigură un sistem de înlesniri la plată transparent, pe bază de criterii la care au acces agenţii economici, indiferent de forma de proprietate sau de mărimea acestora, astfel încât este pur şi simplu imposibilă intervenţia omului în ceea ce priveşte decizia de a se acorda sau nu o înlesnire la plată. Dreptul la o înlesnire la plată pentru un datornic la buget este o măsură care vizează colectarea creanţelor bugetare, iar o parte din unităţile la care se face referire, mari datornici, aşa cum este RAFO sau PETROMIDIA sau alte unităţi similare, chiar dacă la o anumită perioadă de timp au beneficiat, pe bază de acte normative, de anumite înlesniri la plată, ca urmare a faptului că acele convenţii pe care le-au semnat cu Ministerul Finanţelor nu au fost respectate, acele convenţii au rămas fără obiect, la această dată, datoriile respective fiind repuse în sarcina societăţilor respective şi, aşa cum dumneavoastră aţi văzut, ele se găsesc afişate pe site-ul Ministerului Finanţelor ca fiind datorii ale agenţilor economici respectiv.

Efectiv această ordonanţă, la această dată, se află în procedură de monitorizare împreună cu Uniunea Europeană, pentru a se vedea dacă este afectat în vreun fel acquis-ul comunitar în materie de ajutor de stat, dar toate evaluările de până acum au arătat că se încadrează în elementele de totală transparenţă ale acestui sistem de înlesniri, iar în ceea ce priveşte datoriile cetăţenilor către asociaţiile de locatari, aceasta este o problemă care nu intră în sfera Ministerului Finanţelor Publice.

Am prezentat domnului deputat un răspuns punctual la problemele pe care dumnealui ni le-a formulat. Vă mulţumesc. Dacă mai sunt întrebări, cu toată plăcerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat Costache, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte. În răspunsul primit, doamna ministru mi-a învederat câteva lucruri care ar trebui, în mod normal, să ne îngrijoreze. Se recunoaşte în scris că există disfuncţionalităţi majore ale economiei româneşti, dar pe care dânsa sau cei care au redactat răspunsul le consideră inerente, adică inevitabile. Dacă acesta este punctul de vedere al unui membru al Guvernului, lucrurile sunt de-a dreptul de luat în seamă şi stârnesc legitime semne de întrebare.

De asemenea, în legătură cu recuperarea arieratelor, perioada de exerciţiu privind reeşalonările, amnistierile, scutirile chiar de la plată ar trebui să se finalizeze cu o formulă care să ne arate o stăpânire a fenomenului sau un management corespunzător, pentru că se perpetuează lucrurile de foarte multă vreme şi a constata că nu există ieşire sau că, în sfârşit, avem cadrul legal, existând Ordonanţa nr. 40 din 2002 pentru recuperarea arieratelor, cu asta am rezolvat problema.

Problema nu este deloc rezolvată, pentru că o ordonanţă - nr.40 - nu vrea să ne spună nouă că zecile de mii de societăţi comerciale care nu-şi plătesc datoriile către bugetul statului sunt exonerate pe o cale sau alta, încadrându-le la acele cu perspective şi la reeşalonări sau de-a dreptul la scutiri, în mod repetat chiar, fără să se urmărească îmbunătăţirea managementului sau alte modalităţi de ieşire din acest blocaj fără şansă de eliminare, mă gândesc la standardul de viaţă pe care îl au cei care nu plătesc zeci de mii de miliarde la bugetul statului român, la condiţiile, la confortul lor, la sumele pe care le cheltuiesc cu familia, puşi faţă în faţă cu alţi cetăţeni ai României pe care nu ştiu cine i-a adus în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile la întreţinere şi pentru câteva milioane de lei datorie sunt evacuaţi, scoşi în stradă, iar apartamentele le sunt vândute la licitaţii trucate şi acelea şi rămân oamenii pe drumuri. Sunt şi ei cetăţenii ţării, ca şi cetăţenii din fruntea societăţilor comerciale care beneficiază în mod repetat de sume enorme, de scutire de datorii la bugetul statului. Şi eu am mai pus o întrebare acolo: scutirile astea se fac gratis? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un comentariu la comentariul dumneavoastră, al doamnei ministru Manolescu.

Doamna Maria Manolescu:

În primul rând aş vrea să clarific faptul că nu este vorba de scutiri, este vorba de înlesniri de natura reeşalonărilor.

Deci, una dintre modalităţile de plată este plata efectivă, înlesnirea la plată constând într-o eşalonare sau executarea silită. Noi practicăm toate formele de colectare a creanţelor, deci, fie pe calea plăţii voluntare, fie pe calea acestor înlesniri care se dau în mod transparent, fie pe calea executărilor silite, care sunt destul de mari, comparativ cu anii anteriori.

În ceea ce priveşte însă neplata de către persoanele fizice a datoriilor la întreţinere, în final, se concretizează tot într-o datorie a RADET-ului sau a celorlalţi furnizori de utilităţi faţă de bugetul statului, pentru că în condiţiile în care acele unităţi, acele persoane fizice sau juridice nu-şi plătesc datoriile este, cu siguranţă, de înţeles că nici Electrica sau Termoelectrica sau Radet-ul nu-şi plăteşte la rândul ei datoriile către buget. Deci, acele disfuncţionalităţi despre care vorbim noi sunt acestea, sunt acele legături, acel cerc vicios pe care-l naşte o problemă sau alta. (Domnul deputat Costache Mircea doreşte să revină la microfon.)

Domnul Valer Dorneanu:

După Regulament am încheiat chestiunea aceasta!

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dânşii i-aţi dat voie să revină!

Domnul Valer Dorneanu:

Dar scrie în Regulament. Dumneavoastră puteţi face un comentariu şi ministrul poate să vă răspundă.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Ar trebui să dezvolt subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Costache...

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dacă vreţi să nu ne grăbim, prima dată trebuia să-mi daţi voie să dezvolt subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să vă uitaţi în sală pe dreapta, unde stau colegii dumneavoastră de la PRM, care sunt 8 şi care aşteaptă şi ei accesul la microfon.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Daţi-le voie să mă înjure şi pe mine, nu numai pe dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dar nu-mi dă mie voie Regulamentul să vă dau voie să înjuraţi.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

O să-i spun fără microfon, aşa, doamnei Manolescu, că nu există numai reeşalonări, ci şi scutiri, şi au fost nenumărate ordonanţe de urgenţă prin care au fost date scutiri de zeci de mii de miliarde de "management performant", şi la Petromidia şi la cele pe care le ştiţi şi ar trebui cineva din Guvernul ăsta să se gândească şi la alţi cetăţeni, care sunt tot ai acestei ţări. Uite că nu am nevoie de microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sergiu Sechelariu urmează, cu o serie de 6 răspunsuri, primul îl vizează pe domnul Dan Coriolan Simedru. Este? Nu este. Atunci, îi trimiteţi în scris, domnule ministru, răspunsul. Urmează domnul Costache Mircea, cu o interpelare care se referă la oportunitatea reclamei din presa scrisă la transportul CFR Marfă.

Domnule ministru, ca să evităm incidente cu totul nedorite în raport cu hotărârea domnului deputat, vă rog să-i permiteţi întâi să dezvolte interpelarea şi să vă uitaţi în Regulament, durata dezvoltării este de 3 minute.

Domnul Costache Mircea:

Trei minute îmi sunt suficiente, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc.

Am observat, ca orice cititor de presă centrală, că în cotidienele "Adevărul", "Ziua" şi în altele apar cu insistenţă, uneori pe jumătate de pagină, alteori pe spaţii mai mici, reclame la CFR Marfă S.A., şi m-am întrebat, în calitate de cetăţean român şi de reprezentant al multor altor cetăţeni români, ce raţiune poate să aibă o asemenea insistentă, asiduă reclamă la o societate de stat care poate să aibă clientela ei fără să citească lumea "Adevărul", "Ziua" şi celelalte cotidiene, şi am mai observat o chestiune care o să vă placă şi dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru că, din câte vă cunosc eu, aveţi umor. Reclama constă în reproducerea unui celebru tablou al pictorului Nicolae Grigorescu - "Car cu boi". Acuma, simbolistica este simplă. Carul trebuie să reprezinte cumva, să sugereze vagonul de marfă de la CFR S.A., iar boii, domnule preşedinte, nu cred că puteţi spune că ar putea fi alţii decât contribuabilii care asistă pasiv cum se cheltuiesc bani ai asemenea societăţi cu capital de stat deocamdată, pentru reclamă care, de fapt, cred şi sunt convins că ascunde cu totul, şi cu totul, şi cu totul altceva decât reclamă şi publicitate serioasă pe o piaţă concurenţială. Mulţumesc. Cred că am fost mai scurt decât credeaţi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Sechelariu.

Vă rog, stimaţi colegi, când vă vine rândul, aveţi posibilitatea să vă manifestaţi la microfon.

Domnul Sergiu Sechelariu (secretar de stat, Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Societatea Naţională de Transport Feroviar de marfă, CFR Marfă S.A., este o societate comercială care funcţionează pe principiile economiei de piaţă, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, fără subvenţii din banii publici, şi care prin strategia de marketing aplicată urmăreşte îmbunătăţirea imaginii societăţii în rândul marelui public.

În prezent, în domeniul transportului de marfă, concurenţa nu este numai acerbă, ci şi pe cale să se intensifice cu fiecare an care trece. Numai în ultimul an au apărut peste 10 operatori feroviari privaţi. Astfel, deşi în prezent compania este liderul pieţii transportului de marfă, cu o cotă de 43,5% din parcursul mărfurilor prezentate la transport în trafic intern, CFR Marfă a înţeles că trebuie să acţioneze pe trei fronturi: să cunoască piaţa, să ofere servicii de calitate şi să comunice cu clienţii săi. Astfel, desfăşurându-se activitatea în condiţiile unui mediu dinamic, ale sporirii şi diversificării neîntrerupte a ofertei de transport de marfă, ale creşterii schimburilor economice, CFR Marfă, ca orice companie modernă, a folosit publicitatea atât ca instrument strategic, cât şi ca mijloc tactic. Pentru a-şi păstra şi a-şi mări cota de piaţă, atât în faţa operatorilor feroviari privaţi, cât şi în faţa transportatorilor rutieri, CFR Marfă trebuie să promoveze o politică publicitară agresivă, astfel încât să fie permanent în atenţia publicului.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule ministru, că nu vă ascultă, şi pe urmă o să spună că nu este mulţumit de răspuns.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Îl aştept pe domnul deputat să vedem când comentează dumnealui şi am să-l ascult şi eu aşa cum mă ascultă şi dumnealui.

Domnul Valer Dorneanu:

Continuaţi, vă rog!

Domnul Sergiu Sechelariu:

De asemenea, în ultima perioadă sunt în proces de privatizare 5 filiale CFR Marfă prin Bursa Română de Mărfuri pe bază de licitaţie, ceea ce a impus o campanie publicitară puternică. Toate informaţiile pe care CFR Marfă le comunică clienţilor săi prin mesajele publicitare sunt însă rezultatul unei strategii de marketing coerente şi susţinute.

Eforturile de modernizare şi întinerire a parcului de vagoane şi locomotive, de dezvoltare şi promovare a unor servicii de protecţie a mediului înconjurător sunt o dovadă clară. Toate acestea au drept scop ridicarea companiei la standarde europene pentru a face faţă competiţiei naţionale şi internaţionale. Rezultatul imaginii CFR Marfă, ca urmare a realizărilor obţinute de la înfiinţare şi până în prezent, este concretizat în: acordarea de către firmele de rating "Standard & Poor's" şi "Moody's" a indicelui de evaluare B2 pozitiv, lansarea unei emisiuni de 120 de milioane de eurobonduri fără garanţii guvernamentale, încheierea contractului cu firmele Interconteiner Austria şi Expres România pentru circulaţia trenului Rola, acordarea de către Bursa Română de Mărfuri a premiului I, pentru firma cu cele mai mari tranzacţii bursiere de la înfiinţare până în prezent. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Costache.

Domnul Costache Mircea:

Eu nu ştiu dacă domnul ministru are copiii, ca să-i fi testat întâi, dacă îi putea convinge în legătură cu argumentaţia pe care ne-a prezentat-o drept a fi fundamentul cheltuirii unor importante sume de bani pentru publicitate la CFR Marfă S.A., dar în ce mă priveşte, auzind de măreţele proiecte în legătură cu privatizarea, aştept cu înfrigurare efectele, pentru că au mai privatizat şi alţii, prin alte părţi ale lumii, transportul feroviar, şi de marfă şi de persoane uneori, şi ştirile cele mai senzaţionale pe fluxurile instituţiilor media sunt de-a dreptul spectaculoase dar şi dramatice.

Eu nu sunt mulţumit de răspunsul pe care mi l-a dat, întrucât în cotidienele respective se face fie protecţia unor persoane, fie se slujesc cu totul şi cu totul alte interese. Reclama la CFR Marfă S.A. ar trebui să se facă prin acte normative care să-i oblige pe anumiţi transportatori de mare tonaj, care deteriorează drumurile publice şi aşa în stare proastă din România, să-i ducă pe CFR Marfă, să găsesc cu totul şi cu totul alte modalităţi, să mai rezolve şi transportul de persoane, altfel decât prin maxi-taxi şi aşa, pentru că măsurile luate duc la distrugerea căii ferate. Există între noi oameni care au mâncat pâine la calea ferată care ştiu mai bine decât mine despre ce este vorba, şi reclama acolo nu are alt rezon decât de a ascunde cu totul şi cu totul alte intenţii, iar sumele nu mi-au fost spuse. Trebuia să mi se spună: domnule, reclama aia nu ne costă mare lucru, sunt doar acolo, câteva sute de mii de dolari şi nu ar trebui să vă intereseze şi să vă streseze chiar atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sechelariu, aveţi dreptul, după regulament, să răspundeţi acestui comentariu.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat, în primul rând, societatea este o societate comercială, nu dumneavoastră stabiliţi regulile după care se ghidează.

În al doilea rând, nu sunt folosiţi banii publici.

În al treilea rând, folosiţi şi amestecaţi transportul de marfă cu transportul de persoane şi cu SNCFR infrastructură. Dumneavoastră aţi făcut o întrebare pe CFR Marfă, aţi primit acest răspuns pe CFR Marfă. Deci, nu mai deviaţi, nu amestecaţi CFR Călători cu CFR Infrastructură şi cu CFR Marfă, vă rog să mă iertaţi!

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Suma dată pe reclamă!

Domnul Sergiu Sechelariu:

Ce sumă? O să aveţi şi suma, dacă doriţi, o să fie şi suma. Eu încă o dată vă spun, este societate comercială, nu se folosesc bani publici, dumnealor au dreptul să gândească marketingul şi viitorul pe care îl vor.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Trebuie să ştie cetăţenii ce v-am întrebat eu.

Domnul Sergiu Sechelariu:

De acord cu dumneavoastră, încă o dată spun, nu sunt bani publici. Dumneavoastră aţi accentuat că sunt bani publici, nu sunt bani publici!

O voce din sală:

Chiar aveţi convingerea că nu sunt bani publici?

Domnul Sergiu Sechelariu:

Da, sigur că am convingerea.