Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, Ministerul Economiei şi Comerţului solicită amânarea prezentării orale a răspunsului cu privire la situaţia unor familii din Fizeşul Gherlei şi, de asemenea, pentru domnul Aurel Daraban solicită amânarea, acelaşi minister, cu privire la situaţia de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Domnul deputat Ioan Miclea este? Nu este.

Pentru domnul Ştefan Baban, doamna ministru Maria Manolescu vă rog să răspundeţi cu privire la problema împrumuturilor.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban şi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 septembrie 2003, Ministerul Finanţelor comunică următoarele: România este o ţară cu un nivel moderat de îndatorare publică externă, respectiv de 19,9% din produsul intern brut, creşterea an de an a datoriei publice externe realizându-se în limita unui plafon anual de îndatorare publică externă, care este aprobat de către Parlamentul României. Pentru anul 2003 a fost aprobat un plafon de îndatorare publică externă în sumă de 3,4 miliarde de dolari, iar gradul de acoperire cu credite externe a acestui plafon este de 62,4%.

Pentru contractarea de credite externe cu încadrarea în plafonul stabilit au fost agreate criterii de performanţă cu Fondul Monetar Internaţional prin Memorandumul tehnic de înţelegere pentru aranjamentul stand-by, aprobat prin lege, care sunt monitorizate lunar de către acest organism.

În cadrul plafonului de îndatorare publică externă, în primul rând, se contractează credite direct de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, care se subîmprumută beneficiarilor finali, sau se contractează credite de către autorităţi publice sau agenţi economici şi se garantează de către stat, această categorie de credite reprezentând 73,4% din totalul datoriei publice externe. Destinaţia acestor credite este stabilită prin Acordul de împrumut sau Contractul de finanţare şi nu poate fi schimbată, întrucât este strict monitorizată de creditor. Nerespectarea destinaţiei conduce la anularea creditului.

De asemenea, în limita plafonului de îndatorare publică externă se lansează şi emisiuni de obligaţiuni pentru finanţarea deficitului bugetar, şi care reprezintă restul de 26,6 procente din totalul datoriei publice externe. Este important să menţionăm că în ţările Uniunii Europene, emisiunile de titlu de stat reprezintă modalitatea de finanţare a cheltuielilor publice. În acest context, în anul 2000, România, prin Ministerul Finanţelor Publice, a revenit pe pieţele externe de capital, lansând noi emisiuni de obligaţiuni pe termen mediu, după emisiunea lansată în 1997 pe 5 ani, în valoare de 600 milioane de mărci.

După succesul înregistrat în 2002, când pentru finanţarea deficitului bugetar Ministerul Finanţelor Publice a lansat o emisiune de 700 milioane euro, pentru prima dată cu scadenţă de la 10 ani, în iunie 2003 s-a lansat o nouă emisiune de 700 milioane euro, cu scadenţă de 7 ani şi o rată a dobânzii de 5,75 procente, semnificativ mai redusă decât pentru precedentele emisiuni, datorită îmbunătăţii indicatorilor macro-economici şi reformelor structurale puse în practică de către Guvern.

Serviciul datoriei publice externe estimat pentru anul 2003 este în valoare de 2096,9 milioane de dolari SUA şi reprezintă circa 12% din exporturile de bunuri şi servicii, iar în perioada 2004-2007, serviciul datoriei publice externe va scădea de la 2 la 1,5 miliarde de dolari SUA.

În prezent, pentru evitarea unor vârfuri ale serviciului datoriei publice externe se corelează scadenţa emisiunilor ce urmează a se lansa cu serviciul datoriei deja contractate. Totodată, trebuie avut în vedere că rezervele internaţionale brute la 31 iulie 2003 au fost în valoare de 7123 de milioane de dolari SUA.

Un răspuns în scris, mai complet decât cel prezentat de mine aici, a fost transmis şi domnului deputat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Domnul deputat doreşte să formuleze un comentariu. Vă ascultăm.

Domnul Ştefan Baban:

Am primit răspunsul scris. Îi mulţumesc doamnei ministru. Ce vroiam să atrag atenţia este totuşi să fie monitorizată mai atent folosirea acestor împrumuturi, pentru că orice împrumut trebuie să aibă şi o eficienţă economică, ceea ce nu prea se simte, dacă este să o judecăm pe aia dreaptă. Mă aşteptam ca legat de monitorizarea acestor împrumuturi externe, doamna ministru, dar probabil că data viitoare, într-o viitoare întâlnire, să-mi spună mai exact ce se întâmplă cu aceşti bani. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.