Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gheorghe Dinu? Prezent.

Vă rog, domnule Sergiu Sechelariu să îi răspundeţi la întrebarea cu privire la organizarea şi administrarea C.F.R.-ului.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Potrivit prevederilor art.44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, după divizarea acesteia în Compania Naţională a Căilor Ferate "C.F.R. S.A.", Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă S.A.", Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.-Călători S.A.", Societatea de Administrare a Activelor Feroviare S.A. şi Societatea de Servicii de Management Feroviar S.A., fosta S.N.C.F.R. urma să se înfiinţeze ca regie autonomă, având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei şi a creanţelor existente la data reorganizării.

Astfel, de la 1.600 de miliarde lei creanţe la data de 30.09.1998, s-a ajuns la ora actuală la aproximativ 350 miliarde de lei, principalii debitori fiind S.C. ISPAT SIDEX Galaţi şi S.C. Hunedoara S.A., iar, din datoriile cumulate la aceeaşi dată - de 4.221 miliarde de lei -, s-a ajuns la 2.700 miliarde de lei.

Cheltuielile S.N.C.F.R. sunt minime, regia funcţionând cu un singur angajat, aceste cheltuieli fiind orientate pentru plata taxelor necesare susţinerii în instanţă a încasării creanţelor. Regia acţionează în continuare pentru recuperarea creanţelor, inclusiv cele din spaţiu ex-iugoslav, şi plata datoriilor.

2. La ora actuală, situaţia financiară a societăţilor feroviare înregistrează o pierdere cumulată de la data reorganizării de 4.652.293 miliarde lei, respectiv 146 milioane dolari, comparativ cu 4.221.682 milioane lei, respectiv 987 de milioane dolari, pierderi totale înregistrate de S.N.C.F.R. înainte de 1998.

Deci, încă o dată, să fim lămuriţi, 987 milioane pierderi în 1998, iar, la ora asta avem pierderi de 146 milioane.

Ponderea pierderilor comparativ cu nivelul veniturilor este, la ora actuală, de 16%, faţă de 119% înainte de reorganizare.

3. La data de 15.09.2003, au fost privatizate, prin vânzare, un număr de 12 filiale din 25 de filiale scoase la vânzare. Pentru celelalte 13 filiale procesul continuă, cu precizarea că la data de 29.09.2003 se va ţine o şedinţă de licitare a vânzării filialelor.

Faptul că aceste filiale au fost sau sunt în perspectivă de a fi privatizate, demonstrează că sunt atractive pentru investitori, ceea ce conduce la concluzia că înfiinţarea acestor filiale a fost o alegere potrivită.

Majoritatea statelor europene au trecut la aplicarea directivelor europene privind restructurarea şi eficientizarea sistemului feroviar.

În anexă este prezentată situaţia separării instituţionale a societăţilor feroviare, în diferite state europene.

5. Referitor la declaraţia domnului Johannes Ludewig, putem afirma că în România sistemul feroviar nu este neglijat, el păstrându-şi cota de piaţă transport de 4,5% în transportul de marfă şi de 5% în transportul de călători.

Menţionăm că Guvernul sprijină modernizarea sistemului feroviar în vederea menţinerii cotei de piaţă, atât în transportul de călători, cât şi în transportul de marfă. Ca exemplu, remarcăm câteva din principalele acţiuni, cum sunt: reabilitarea Liniei C.F.R. Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Constanţa, Curtici-Simeria, achiziţionarea de automotoare Siemens, modernizarea de locomotive.

6. Prin funcţionarea sistemului feroviar într-o singură entitate nu se puteau evidenţia clar activităţile productive de cele neeficiente. Prin această restructurare, s-a reuşit evidenţierea activităţilor profitabile şi a celor nerentabile, putându-se, astfel, acţiona în vederea stopării declinului acestora din urmă.

Situaţia economică a sistemului feroviar din România nu diferă de cel din celelalte ţări europene, statul susţinând administraţiile feroviare în procente de până la 70%, în funcţie de posibilităţile fiecărui stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care l-aţi ascultat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, am ascultat răspunsul dumneavoastră. Din păcate, ministerul v-a trimis pe dumneavoastră, secretar de stat în minister, dar n-a trimis un ceferist. Dumneavoastră ştiu că sunteţi un foarte bun specialist în probleme de construcţii şi vă felicit pentru treaba aceasta, dar, din punct de vedere al căii ferate, să-mi daţi voiesă spun că sunteţi puţin mai paralel, aşa, cum sunt cele două fire ale căii ferate.

Domnul Sergiu Sechelariu (din loja rezervată membrilor Guvernului):

Mă iertaţi că intervin! Dar nu ca mulţi dintre dumneavoastră. Mă iertaţi că am intervenit.

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu am fost ceferist 32 de ani. Acum nu mai sunt, dar vreau să vă spun un lucru: că la data când Guvernul CDR a spart Calea Ferată în cele cinci societăţi şi încă una, ca regie, care urma să gestioneze creanţele pe care le avea Calea Ferată, Calea Ferată avea pierderi de 4 mii de miliarde lei. Dumneavoastră spuneţi acum nişte cifre care mie îmi sunt străine, sau cel puţin nu sună cu ceea ce am citit în presă şi prin alte documente. Sunt 8 mii de miliarde pe care le au actualele spărturi din Calea Ferată şi care, practic, au ajuns în situaţia în care pun în pericol de-a dreptul siguranţa circulaţiei.

Vă lăudaţi şi spuneaţi acum că, iată, aţi privatizat vreo 11 societăţi din cele 26 pe care le-aţi scos la vânzare într-o veselie, dar vă întreb pe dumneavoastră, ca inginer constructor şi cu experienţă vastă în problemă: aţi putea să scoateţi din activitatea dumneavoastră, ca întreprindere, mecano-energeticul şef? Cum s-au vândut într-o veselie unităţile care făceau instalaţii de siguranţa circulaţiei, cele care asigurau pentru trenuri garanţia că trenul funcţionează în condiţii de deplină siguranţă. Aţi putea să le scoateţi într-o firmă privată care, mai departe, să folosească aceste întreprinderi, să le folosească cineva care face aer condiţionat? Calea Ferată ce va face ulterior, după ce acestea vor dispărea din structura Căii Ferate şi vor lua drumul comercial? Că el, dacă are comenzi pentru aer condiţionat, va face aer condiţionat, nu va mai face electromecanisme de macaz sau instalaţii de bariere automate. V-aţi gândit vreun pic, de la minister, ce se va întâmpla cu Calea Ferată în probleme de siguranţa circulaţiei? Se doreşte să se ajungă ca în India, când la fiecare 10 zile se întâmplă câte o catastrofă feroviară?

Din păcate, domnule ministru, îmi pare rău, eu, ca ceferist, spun că s-a greşit formidabil în '98 şi se continuă să se greşească.

Vă mulţumesc.