Parliamentary debates

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să prezentaţi obiectul interpelării în 2 minute maximum pentru fiecare parlamentar.

Domnul deputat Serac Florian.

Domnul Florian Serac:

Doamnă preşedinte,

Am o interpelare pentru domnul Radu Berceanu, ministrul industriilor şi comerţului.

Voi prezenta scurt în cele 2 minute un rezumat al acestei interpelări.

Majoritatea românilor ştiu că ALUM SLATINA este denumirea întreprinderii care produce aluminiu în România. Foarte puţini sunt cei care cunosc însă că aluminiul sută la sută românesc nu a fost altul decât cel obţinut din bauxita extrasă în Munţii Pădurea Craiului, obiect de activitate a S.C. BAUXITA MIN S.A. Dobreşti, transformată în alumină la S.C. ALOR S.A. Oradea, ambele pe teritoriul judeţului Bihor, din care a rezultat apoi la unitatea din Slatina mult căutatul aluminiu.

Am folosit verbul "a fi" la timpul trecut, pentru că F.P.S. a dispus închiderea celor două societăţi bihorene la sfârşitul lunii ianuarie 1999, deşi S.C. ALOR este singura producătoare de alumină tabulară din această zonă a Europei, iar S.C. BAUXITA MIN S.A. avea în curs de derulare programul de restructurare şi eficientizare început încă din 1997.

Astfel, această ultimă societate a redus numărul angajaţilor în 1998 de la 1700 la 890, iar producţia a crescut de la 120 de mii de tone la 136 de mii 500 tone, reducând pierderile cu peste 30%.

Vă rog, domnule ministru, să interveniţi în această problemă şi să precizaţi poziţia ministerului pe care îl conduceţi în plenul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Groza. Pe scurt, obiectul interpelării.

Domnul Nicolae Groza:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru, dacă este cumva, sau reprezentant,

Interpelarea se adresează domnului Andrei Marga, ministrul educaţiei naţionale.

Reforma învăţământului este şi grea şi lungă, deoarece vizează restructurarea reţelei şcolare, reducerea învăţăturii în orele de clasă, un alt fel de bacalaureat, introducerea examenului de capacitate, acreditarea învăţământului particular şi altele.

Domnule ministru,

Nu consideraţi că unele modificări sunt pe termen scurt, altele pe termen mediu şi lung, şi că trebuie introduse şi mediatizate în mod diferit? Concret, vor avea absolvenţii de învăţământ superior informaţiile complete când şi cum se vor ţine licenţele în anul 1999?

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ianculescu Marian.

Domnul Marian Ianculescu:

Doamnă preşedinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta cele două interpelări.

Una se adresează domnului ministru Romică Tomescu şi se referă la anularea unei decizii a directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor, prin care interzice tuturor angajaţilor Regiei Naţionale a Pădurilor să mai predea lecţii fie la şcolile profesionale, fie la liceele silvice sau chiar şi la facultăţile de silvicultură din ţară.

Aceasta încalcă prevederile art.38 din Constituţie şi prevederile art.62 din contractul colectiv de muncă, şi se cere anularea acestei decizii.

A doua interpelare se adresează domnului ministru Ioan Mureşan, cu rugămintea de a reglementa o problemă care s-a ivit în judeţul Teleorman, în sensul că producătorii de sfeclă de zahăr care au depus cantitatea de sfeclă de zahăr la fabrica de zahăr din oraşul Zimnicea, conform clauzelor contractuale li s-a promis că li se dau 43 de kilograme la tona de zahăr, în prezent ei se confruntă cu dificultăţi, în sensul că li se oferă numai 13 kilograme la tona de zahăr.

În această situaţie, se cere intervenţia ministerului pentru regelementarea acestei situaţii pentru producătorii de zahăr din judeţul Teleorman.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, şi trebuie să constat că în sfârşit s-au înţeles minutele pentru prezentarea obiectului şi chiar mă bucur.

Domnul deputat Radu Mazăre, două interpelări. Sper că vă fixaţi, domnule deputat, pe prezentarea obiectului, şi nu a interpelărilor în totalitate.

Domnul Radu Ştefan Mazăre:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog să cronometraţi, ca să nu avem ulterior discuţii.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Prima interpelare este adresată ministrului justiţiei, domnul Valeriu Stoica.

Unul dintre principalele motive pentru care Convenţia Democratică a ajuns la putere a fost intenţia de luptă împotriva corupţiei şi redarea demnităţii justiţiei. Aceste sloganuri au fost vânturate acum mai bine de doi ani, în timpul campaniei electorale. Cu toţii am crezut în ele, mai puţin, se pare, cei care le exprimau.

Domnilor colegi,

Acum trei săptămâni, judecătorii inamovibili Aurica Nasta şi Elena Cristina Marcu, de la Tribunalul judeţean Constanţa, au declarat în public că asupra lor s-au făcut presiuni puternice din partea preşedintelui Curţii de Apel Constanţa, Marin Voicu, pentru a soluţiona anumite cauze în favoarea unor inculpaţi. În speţă, punerea în libertate a lui Călin Marinescu, zis Şogunu, cel care, mână în mână cu ministrul Băsescu, a dezintegrat flota română. Şogunul fusese condamnat de Curtea Supremă la 12 ani de închisoare şi zeci de milioane de dolari daune.

Prin trafic de influenţă, Voicu a reuşit eliberarea lui în acest dosar, precum şi în cel de contrabandă cu petrol din zona Golfului. Declaraţii olografe ale celor doi judecători sunt anexate şi se constituie în probe de netăgăduit.

Domnule ministru,

Protagoniştii afacerii "Incineratorul", contrabandă cu ţigări, au fost graţiaţi de judecătorul Doina Drăguina. În acelaşi timp, Toma Dumitru a primit 3 ani pentru furtul a 3 găini, iar Dorel Gorgoş, 1 anişi 6 luni de închisoare, pentru două mochete, de la acelaşi judecător, Doina Drăguina.

Nu vă bateţi joc de oameni, domnule ministru. Interveniţi şi îndepărtaţi neghina din justiţia constănţeană. Dacă nu de dragul promisiunilor electorale, măcar din frică de Dumnezeu.

Vă mulţumesc.

A doua interpelare este adresată domnului ministru de finanţe, Decebal Traian Remeş. Este făcută în numele întreprinzătorilor mici şi mijlocii din judeţul Constanţa, care solicită anumite răspunsuri şi modificarea de urgenţă a Ordonanţei nr.50/1998.

Deoarce Constituţia României garantează libertatea comerţului, O.G. nr.50/1998 încalcă flagrant Legea concurenţei, nr.21 din 1996, fapt confirmat şi de Oficiul Naţional al Concurenţei, aplicarea dispoziţiilor ordonanţei este discriminatorie, un magazin mic de 25 m.p. trebuie să plătească la fel cât Supermarketul Unirea, o firmă cu un stand en gros de 9 m.p., cât o mare companie en gros întinsă pe zeci de hectare.

Tot O.G. nr.50/1998 creează abuzuri fiscale şi juridice prin aplicarea taxelor pe fiecare sortiment sau grupă de mărfuri în parte. Vinul alb are peste 15 sortimente. O.G. nr.50/1998 a creat deja monopoluri generatoare de comisioane uriaşe prin limitarea numărului maxim de angrosişti.

Domnule ministru,

Vă readuc aminte că fiscalitatea excesivă, prin cele 88 de taxe şi impozite, coroborate cu această nouă ordonanţă, falimentează întreprinderile mici şi mijlocii, principalii contribuabili la bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Aştept un răspuns de la domnii miniştri la cele două interpelări.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Silágyi Zsolt.

Domnul Silágyi Zsolt:

Vă mulţumesc.

Aş dori să adresez o întrebare domnului ministru Alexandru Athanasiu, de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Întrebarea mea se referă la un proces care a început cu un an în urmă în Oradea şi este bine cunoscut de opinia publică din Bihor.

Cazul Orgoş Ştefan prezintă, cu toate detaliile sale, efortul unui om care, pe calea justiţiei, şi-a câştigat dreptatea. Opinia publică din judeţul Bihor este profund revoltată de faptul că, după o perioadă lungă şi consecventă strădanie, acum, după pronunţarea sentinţei judecătoreşti, expertiza a stabilit o sumă derizorie pentru paguba cauzată de pârât.

Prin prezenta întrebare, vă rog respectuos să evaluaţi care ar fi despăgubirea echitabilă pentru a acoperi paguba morală şi materială suferită de domnul Orgoş Ştefan în perioada de 65 de luni, în care a fost lăsat fără loc de muncă, fără temei legal.

Anexez documentaţia necesară în vederea evaluării cauzei.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Márton Árpád. Nu se vede a fi.

Ţin să vă anunţ, înainte de a da cuvântul domnului deputat Petre Naidin, că domnul Vasile Stan a depus textul scris a două interpelări. Nu le va mai susţine în faţa dumneavoastră. Şi, de asemenea, şi domnul Sorin Lepşea a depus o interpelare în scris. Deci, domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Mă adresez primului-ministru, ridicând o problemă privind graba suspectă prin care Fondul Proprietăţii de Stat, prin lista nr.43, cu societăţi comerciale scoase la vânzare, introduce şi societăţi comerciale de tip IAS-uri şi societăţi care au obiect de activitate piscicultura, pescuitul în apele interioare.

În condiţiile în care Legea nr.18 ne impunea să înfiinţăm Agenţia de Dezvoltare şi Amenajare Rurală şi nu s-a înfiinţat, la Senat se analizează Agenţia Fermelor de Stat, ca proiect de lege, mi se pare o grabă suspectă, aşa cum am început.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Bivolaru Ioan. Nu este în sală.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Constantin Dudu Ionescu, ministru de interne.

Ea se referă la atacurile şi agresivitatea manifestată de trupele de jandarmi, caracterizate de martorii oculari din mass-media într-un singur cuvânt - "măcel" -, agresivitate a jandarmilor care au acţionat la Stoeneşti în noaptea de 16-17 februarie împotriva minerilor şi a maşinilor, proprietate privată. Interpelarea mea are o întrebare principală, şi anume: care a fost logica distrugerii maşinilor şi dacă domnia sa consideră necesară dispunerea unei anchete privind violenţele şi faptele reprobabile ale trupelor de jandarmi, descrise de reporterul ziarului "Adevărul", aflat la faţa locului, şi care sunt măsurile de sancţionare avute în vedere şi recompensare a prejudiciilor materiale aduse părţii vătămate.

Totodată, cer instituţiei Avocatul Poporului, instituţie în insubordinea Parlamentului, să se sesizeze din oficiu şi să promoveze o acţiune în justiţie împotriva celor care au dispus şi care au coordonat acţiunea jandarmilor la Stoeneşti, desigur, ca urmare şi a celor sesizate în presa centrală. Consider că această instituţie are datoria de a se sesiza în apărarea nu numai a minerilor, ci în oricare dintre cazurile care ar putea să producă astfel de situaţii similare.

Doresc acest lucru, întrucât consider că instituţia Avocatul Poporului este singura în măsură să facă un astfel de demers şi solicit ca săptămâna următoare să primesc răspunsul atât din partea domnului ministru al justiţiei, cât şi din partea instituţiei Avocatul Poporului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dărămuş Nicolae.

Domnul Nicolae Octavian Dărămuş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Berceanu, ministrul industriei şi comerţului, şi vizează situaţia existentă în momentul de faţă în câteva societăţi comerciale din judeţul Alba, judeţul pe care-l reprezint în Parlamentul României, societăţi din ramura industrială textilă, pielărie şi care, în momentul de faţă, se confruntă cu o situţie economică deosebit de grea, datorită şi unor acte normative emise de Guvernul României.

Este cu atât mai presantă această idee, întrucât această ramură industrială realizează 30% din exportul românesc în momentul de faţă şi în această ramură îşi au activitatea 19% din totalul populaţiei active din industrie.

Deci, interpelarea mea are ca scop ca domnul Radu Berceanu, ministrul industriei şi comerţului, să răspundă ce măsuri are în vedere pentru a evita colapsul economic al acestor societăţi comerciale din ramura amintită şi ce măsuri are în vedere pentru a revigora activitatea economică a acestei ramuri industriale.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Vitcu.

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Andrei Marga, ministrul educaţiei naţionale.

La începutul săptămânii trecute, oamenii şcolii din judeţul Suceava au aflat cu surprindere suspendarea ordinului de suspendare a domnului Vlad Ciubotaru Boer, prin adresa nr.3500 din 12.02.1999.

La numai o lună şi ceva, Ordinul nr.3026 din 7.01.1999, purtând nu mai puţin de 4 semnături autorizate, prima fiind a domnului prof.univ.dr. Andrei Marga, ministrul educaţiei naţionale, este anulat.

Personal, nu mă surprinde o asemenea decizie, ea înscriindu-se în practica curentă a Ministerului Educaţiei Naţionale. Dar, cadrele didactice din judeţul Suceava, şi nu numai, vor să ştie adevărul.

Interpalare: vă rugăm, domnule ministru Andrei Marga, să precizaţi care au fost motivele suspendării domnului Vlad Ciubotaru Boer la data de 7.01.1999, precum şi motivaţia revenirii la acest ordin din ziua de 12.02.1999.

Aceste precizări se impun cu atât mai mult cu cât domnul Vlad Ciubotaru Boer îşi exprimă public îndoieli privind competenţa managerială a echipei pe care o conduceţi, aşa cum reiese din declaraţiile de presă şi le anexez la prezenta interpelare.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea noastră se adresează domnului ministru Nicolae Noica, ministrul lucrărilor publice şi administraţiei teritoriului.

Doar două aspecte din conţinut. Noile construcţii nu mai respectă splendida arhitectură rurală, ci adoptă casa mare cu turnuri. În ultimul timp, casele de locuit sunt amplasate destul de haotic, chiar izolate de posibilităţile serviciilor publice, care, până la urmă, scot din circuitul agricol însemnate suprafeţe. Nu mai vorbim de casele de vacanţă ale unor demnitari şi ale unor patroni.

Deci, întrebarea: rog pe domnul ministru Nicolae Noica să precizeze pentru lumea satelor dacă întreprinde demersuri administrative pentru apărarea arhitecturii naţionale, sistemtizării aşezărilor şi dacă intenţionează să propună urgent o lege în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Dumitru Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Radu Vasile.

"Domnule prim-ministru,

De nenumărate ori am atras atenţia asupra conduitei abuzive a prefectului de Vaslui Dumitru Bălţatu şi a unor conducători ai serviciilor descentralizate din subordinea sa.

Aceste semnale de alarmă au fost adresate presei în primul rând, în primul rând pentru a da posibilitatea domnului prefect de a răspunde la întrebările pe care le-am formulat ca urmare a unor sesizări primite de la cetăţeni. În al doilea rând, pentru ca aceste răspunsuri să capete un caracter de informare a opiniei publice asupra modului în care conducerea Prefecturii judeţului Vaslui înţelege să răspundă într-un context de transparenţă totală solicitărilor cetăţenilor.

În mai multe rânduri, au fost sesizate abuzurile săvârşite în procesul de privatizare a unor societăţi comerciale, cum ar fi: S.C. Iris Bârlad, S.C. Construcţii-Montaj Vaslui, S.C. Agrozootehnica Vaslui, S.C. Paloda Bârlad. Şi, mai nou, S.C. Leguvas Vaslui şi COMCEREAL S.A. Vaslui.

S-a subliniat faptul că aceste abuzuri au fost săvârşite de funcţionari din subordinea prefectului, în strânsă legătură cu rude şi prieteni ai acestuia. De asemenea, s-a arătat că în aceste cazuri au fost implicate şi societăţi la care prefectul de Vaslui, sau membri ai familiei sale sunt acţionari.

Menţionăm că la aceste sesizări s-a răspuns prin solidarizarea cu cei care au fost nominalizaţi, că au participat la săvârşirea acestor abuzuri înainte de a se dispune un control riguros al legalităţii şi transparenţei proceselor de privatizare menţionate.

La toate acestea, se adaugă numeroase presiuni făcute asupra unor agenţi economici care desfăşoară activităţi licite şi-şi achită în mod constant datoriile către bugetul de stat.

Controale inutile şi acţiuni în justiţie au fost declanşate la comanda prefectului de Vaslui, cauzându-se pagube importante societăţilor comerciale Metro-H, Rahova S.A., Munteniţa S.A., Vascovin S.A., din Vaslui.

Pentru aceasta, domnule prim-ministru, vă rugăm să dispuneţi efectuarea unei verificări riguroase a faptelor sesizate prin intermediul Corpului de Control al primului-ministru.

Pe durata acestui control, este necesar să dispuneţi suspendarea sau eliberarea din funcţie a prefectului de Vaslui, pentru asigurarea unei obiectivităţi totale a cercetării faptelor.

Menţionez că, în caz contrar, vom fi nevoiţi să constatăm că atât dumneavoastră, cât şi Guvernul României, promovează o atitudine de toleranţă faţă de cei care săvârşesc abuzuri în actul de conducere".

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Aţi citit-o pe toată, până la urmă, nu numai obiectul.

Domnul deputat Chichişan Miron. Pe scurt. Obiectul.

Domnul Dumitru Buzatu:

Am citit la obiect.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Obiectul era "prefectul". Atât. Într-un cuvânt.

Da. Vă rog.

Domnul Miron Chichişan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Obiectul interpelării este: schimbările abuzive de directori şi directori adjuncţi la şcolile din Sălaj şi nu numi din Sălaj, ci şi din judeţele Cluj, Bihor. Se adresează domnului ministru Andrei Marga.

Sigur, aceste schimbări de directori au avut loc şi în anii trecuţi, dar, începând de anul trecut, ritmul schimbărilor şi motivele pentru care sunt schimbaţi nu întotdeauna rezistă.

Un caz ieşit din comun este cel al schimbării unui director de şcoală de muzică din Sălaj-Zalău, singura şcoală de muzică pe care o aveam, iar directorul care a deţinut această funcţie până mai săptămâna trecută, este absolvent de conservator la Cluj şi are o serie de merite. Am să vă reţin numai cu o jumătate de minut, doamnă preşedinte.

Domnul Chezan este la această şcoală din 1970, de la înfiinţarea ei. A înfiinţat două formaţii naţionale: corul Cantorino pentru copii, ce a reprezentat cu cinste ţara noastră în Anglia, Spania, Moldova. A înfiinţat şi dirijează corul Camerata Academica Porolisenssis formaţie ce a reprezentat de asemenea ţara în Rusia, Polonia, Ungaria, Norvegia, Franţa, Spania şi Germania.

A iniţiat festivalul Ecouri Transilvane, Zalăul devenind un veritabil centru coral recunoscut pe plan naţional şi internaţional.

La aniversarea a 25 de ani de activitate a fost onorat de prezenţa în Zalău a prestigiosului cor Madrigal condus de maestrul Marin Constantin, ambasador ONU.

Cu această ocazie, domnului profesor i-a fost conferită Medalia .....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ei, nu chiar tot cV-ul domnului profesor. Vă rog, obiectul interpelării. Vă rog. Atât. Pe scurt, se spune într-o frază. Da.

Domnul Miron Chichişan:

Doamna preşedinte, pe scurt.

Acest profesor emerit şi deosebit a fost schimbat cu o doamnă, pe criteriu politic.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveţi ceva contra femeilor. V-am prins!

Domnul Miron Chichişan:

Acestă femeie are un institut pedagogic de 3 ani.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Asta e! Asta-i vina ei, că-i femeie.

Domnul Miron Chichişan:

Şi a fost schimbată, întrucât face parte din Partidul Naţional Ţărănesc, înscrisă de vreo 4 luni de zile, iar cei din comisie toţi au fost profesori de matematică, profesori de chimie, profesori de fizică.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Habar n-au de muzică. Da. Bine, vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Dorin.

Obiectul! Pe scurt!

Domnul Mihai Dorin:

Obiectul.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Adresez această interpelare domnului Costin Georgescu, directorul Serviciului Român de Informaţii.

La sfârşitul lui octombrie şi începutul lui noiembrie 1998, ziarul "Ziua" de Iaşi a dat publicităţii o listă selectivă dintr-un amplu document intitulat "Dosar securitate" şi înregistrat sub nr.001248 din 9.08.1984, cuprinzând personalităţi universitare ieşene care ar fi colaborat cu fosta Securitate.

Articolele publicate sub trei pseudonime poartă titluri incitante de genul: "Clubul trădătorilor de la Politehnica din Iaşi", "Restauraţia nomenclaturiştilor peceristo-comunişti (sic!) de la Universitatea Al.I.Cuza".

Rectori, prorectori, şefi de catedră, personalităţi culturale şi ştiinţifice remarcabile sunt taxaţi în devălmăşie, fără nici un alt suport decât un presupus document aflat în biroul fostei prim-secretare PCR de Iaşi, drept colaboratori ai Securităţii. Nici o altă mărturie de autenticitate, decât o copie după presupusul document, nu este invocată în cauză.

Din acest moment, se pot construi orice scenarii: contrafacerea documentului, selecţia preferenţială pornind de la interese oculte, amestecarea unor colaboratori reali cu alţii care au făcut doar declaraţii la plecarea şi întoarcerea în şi din străinătate.

Publicarea documentului, însoţit de ample comentarii tendenţioase, întruneşte în opinia noastră toate datele vendetei. Dincolo de efectul de şoc mediatic, pe care l-au produs aceste articole, un lucru este cu certitudine urmărit: dezbinarea şi suspiciunea.

Pentru a nu face eu însumi o selecţie, metodă pe care tocmai am incriminat-o, nu voi cita nici unul dintre numele incriminate, pe lista cărora se află nu puţine personalităţi, unele cunoscute pentru militantismul civic în susţinerea valorilor democraţiei.

Delimitarea adevărului de fals şi de interesele vendetei este o atribuţie deopotrivă a legislativului, dar şi a societăţii civile. Acţiunea reclamă, credem, urgentara adoptării legii accesului la dosarele fostei securităţi.

Până atunci, însă, spre a preteja oamenii de agresiunea grupărilor de interese oculte ce urmăresc disoluţia morală şi socială, vă rog, domnule director, să dispuneţi efectuarea unei anchete în acest caz de infamie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Ştiţi că avem o comisie specială. Prin intermediul aceleia vă adresaţi domnului Costin Georgescu.

Dar, deocamdată, aţi făcut interpelarea. O să vedeţi ce răspuns primiţi.

Ultimul domn deputat care prezintă pe scurt obiectul interpelării, este domnul deputat Traian Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să adresez o întrebare domnului Radu Sârbu, preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Interpelare. Întrebările sunt altă dată.

Domnul Traian Dobre:

O interpelare.

Întrebarea este următoarea: care sunt argumentele vânzării Întreprinderii Metalurgica Iaşi, cu 3 miliarde de lei şi 5 miliarde investiţii în următorii 2 ani, unei firme străine, în dauna pasului salariaţilor de la Întreprinderea Metalurgica?

Vreau să vă informez că numai stocurile de produse finite existente în fabrică în momentul vânzării, de 20 de mii de tone, dacă le punem la preţul minim al fierului, ar însemna aproximativ 100 de miliarde de lei. Deci, cumpărătorul, cetăţeanul străin, nu numai că şi-a recuperat contravaloarea fabricii, care a rămas pe gratis, ci a câştigat 100 de miliarde dintr-o singură lovitură.

Datorită faptului că Întreprinderea Metalurgica este şi unic producător de ţevi sudate de anumite dimensiuni din România, iar în această fabrică era şi încă mai este realizare de profit, întrebarea este: de ce a trebuit să fie vândută unui cetăţean străin, când întreaga producţie a fabricii era contractată la export şi aducea venituri substanţiale la buget.

În prezent, prin privatizare, acest profit va dispărea în afara graniţelor ţării.

Atât deocamdată.

Vă mulţumesc.