Parliamentary debates

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Trecem la partea a doua a şedinţei.

Sunt o serie de întrebări adresate domnilor miniştri. Domnul deputat Viorel Coifan are o de adresat o întrebare domnului ministru Cazan. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Domnul ministru,

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea se referă la modificarea Legii nr. 151/1998, a dezvoltării regionale. Acum 2 săptămâni am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care Agenţia Naţională a Dezvoltării Regionale trece de sub autoritatea Consiliului Naţional al Dezvoltării Regionale ca departament în organigrama Ministerului Dezvoltării şi Prognozei. Întrebarea mea este: pe lângă această modificare, ministerul mai are intenţia să provoace şi alte modificări ale Legii nr. 151?

Argumentul meu este că dacă se produce această singură modificare, atunci apare o situaţie paradoxală, în sensul că Consiliul Naţional al Dezvoltării Regionale, care este format din: 16 aleşi locali, reprezentând cele 8 regiuni de dezvoltare; 16 reprezenţi ai Guvernului, deci sub autoritatea primului ministru, se dezechilibrează pentru că în acelaşi moment Ministerul Prognozei şi Dezvoltării este şi decident şi executant. Este decident, pentru că face parte din cei 16 reprezentanţi ai Guvernului, şi este executant, pentru că va comanda direct Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională.

Prin urmare, domnul ministru, respectuos vă adresez întrebarea, dacă există intenţia şi a altor modificări ale acestei legi?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Coifan. Are cuvântul domnul ministru Cazan. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Romeo Leondard Cazan:

Stimate domnule deputat Viorel Coifan,

Doamnelor şi domnilor,

De la început, vreau să vă spun că nici această modificare nu e prevăzută. Dar am făcut un răspuns mai amplu, din dorinţa de a-i lămuri şi pe alţi colegi, întrucât am mai găsit această interpretare, mai ales în unele judeţe pe care le-am vizitat în ultimul timp, una din şedinţe ştiţi că a fost la Timişoara, unde aţi fost şi dumneavoastră prezent.

În legătură cu prima întrebare, care se referă la raportul decident-executiv şi la faptul că în condiţiile în care Ministerul Dezvoltării va face parte din Consiliul Naţional de Dezvoltare Regionale, coordonând direct şi Direţia Naţională pentru Dezvoltare Regionale, doresc să precizez următoarele:

În primul rând, prin Ordonanţă de urgenţă nr. 2/4 ianuarie 2001 s-a înfiinţat Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, prin reorganizarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiară din structura aparatului de lucru al Guvernului, Direcţia Generală de Prognoză din subordinea Ministerului Finanţelor şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională, care s-a desfiinţat. Atribuţiile acestor organisme au fost preluate şi dezvoltate de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, fapt stabilit prin Hotărârea nr. 16/2001 privind organizarea şi funcţionarea acestui minister.

În al doilea rând, prin înfiinţarea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, pe lîngă faptul că au fost preluate integral atribuţiile fostei Agenţii Naţionale pentru Dezvoltare, au fost prevăzute şi atribuţii noi în domeniul dezvoltării regionale, cum sunt: colaborări în realizarea obiectivelor de cooperare externă a regiunilor de dezvoltare de tip transfrontalier, interregional sau la nivelul euroregiunilor; monitorizarea programului şi planului de acţiuni guvernamentale şi prezentarea de propuneri de soluţii pentru încadrarea în termenele stabilite, în cazul apariţiei tendinţei de nerealizare sau în situaţii de criză; colaborarea cu organizaţii interne sau internaţionale care sprijină dezvoltarea regională, cu camerele de comerţ şi industrie, cu alţi reprezentanţi ai mediilor de afaceri; elaborarea şi supunerea spre aprobare Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională a programelor de dezvoltare regională pentru susţinerea programului de privatizare – post-privatizare; asigurarea secretariatului Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională. Deci, Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională nu s-a desfiinţat, există în continuare, conform Legii nr. 151.

Repet, prin preluarea activităţii Agenţiei naţionale pentru dezvoltare regională de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei nu s-a adus nici o ştirbire atribuţiilor ce reveneau acestui organism în dezvoltarea regională a ţării, ci, mai mult, ele au fost amplificate. În interpelarea dumneavoastră se menţionează că ministerul va avea drept de vot în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi, în acelaşi timp, va coordona direct agenţia. Nu corespunde realităţii, situaţia o vedeţi: agenţia a fost înfiinţată şi trăieşte în interiorul ministerului prin o parte din personalul dinainte, iar ministerul are un singur reprezentant în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională, care rămâne în aceeaşi structură. Deci, cel care reprezintă Ministerul Dezvoltării are drepturi egale cu ceilalţi reprezentanţi în organismul naţional.

Trebuie reţinut că agenţiile de dezvoltare regionale sunt organizaţii neguvernamentale şi au rămas cu acelaşi statut în continuare.

În legătură cu a doua întrebare pusă de dumneavoastră, care se referă la ce alte articole din Legea nr. 51 mai intenţionăm să modificăm, doresc să subliniez că Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a prezentant Guvernului un proiect de hotărâre cu desemnarea reprezentanţilor Guvernului în Consiliul Naţional – deci, acei 14 despre care dumneavoastră vorbeaţi. Guvernul a decis ca reprezentarea în CNDR să fie la nivel de secretar de stat – se făcea un nou Guvern, cu 16 miniştri, practic, în aceeaşi structură. Deci, prin proiectul de hotărâre se respectă strict paritatea de 16 reprezentanţi ai Guvernului, prevăzută în Legea nr. 151.

În acelaşi timp, potrivit deciziei primului ministru şi având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 16/2001 urmează să prezentăm în Guvern un proiect de lege care să completeze substanţial Legea nr. 151, fără a-i modifica în nici un fel esenţa şi sistemul relaţional între Guvern şi agenţiile de dezvoltare regională, care sunt, aşa cum am spus, organisme neguvernamentale non-profit, de utilitate publică, care acţionează în domeniul specific dezvoltării regionale.

Cu ocazia aceasta, cred că nu mai aveţi neclarităţi. Sau, dacă mai aveţi, vă stau cu plăcere la dispoziţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Vă mulţumesc, domnul ministru. Explicaţiile au fost clare şi să sperăm că împreună vom putea să facem această lege mai bună şi organismele funcţionale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, dar aceasta nu înseamnă că faceţi zonă defavorizată la Timişoara...

Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apărării Naţionale. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu 2 săptămâni, am adresat o întrebare domnului ministru al apărării naţionale, domnul Paşcu, pe următoarea idee: că domnia sa, într-o intervenţie la radio, a spus că urmează ca în acest an, prin reciprocitate, să se amenajeze sau să se reamenajeze în Ungaria mormintele soldaţilor români căzuţi în cel de al doilea război mondial, respectiv, in România ale soldaţilor hortyşti căzuţi pe teritoriul României.

Aspectul cu care nu eram eu în clar era faptul că am înţeles că românii noştri au căzut pentru eliberarea Ungariei, dar maghiarii aceştia pentru ce au căzut? Că, la Oarba de Mureş am avut numai 11 mii de români care au căzut... Nu vorbesc de toţi românii care au căzut pentru eliberarea Transilvaniei. Şi, atunci, nu am înţeles mai departe acest gest "prietenesc", pe care domnul ministru Paşcu l-a exprimat. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul secretar de stat Encuţescu. Vă rog.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să îmi permiteţi să fac o precizare, de la început, pentru a înţelege într-un mod obiectiv declaraţia făcută de ministrul apărării naţionale. Şi vă rog să îmi permiteţi să vă citesc un citat din comunicatul Rompres citat de Radio România, citat aprţinându-i domnului ministru: "Osemintele ostaşilor unguri care au căzut pe teritoriul României în timpul celor două războaie mondiale vor putea fi aduse la Bucureşti şi reînhumate la Cimitirul germano-bulgar. Gestul este mai mult simbolic şi reprezintă o chestiune de reciprocitate, dat fiind faptul că Ungaria a amenajat chiar în centrul oraşului Budapesta un cimitir al ostaşilor români."

Într-adevăr, anul trecut, la 25 octombrie, în Cimitirul central din Budapesta, în cadrul unui ceremonial special, a fost inaugurată o parcelă românească, unde sunt mormintele individuale ale 16 militari români şi două gropi comune, cu oseminte ale altor 155. Partea ungară intenţionează, la rândul ei, să amenajeze o parcelă proprie în Cimitirul Pro Patria din Bucureşti, cimitir mixt, înfiinţat în anul 1917 pentru înhumarea militarilor Puterilor Centrale. Parcela va fi similară cu cea românească de la Budapesta, fiind strămutate osemintele a 16 militari unguri morţi în primul război mondial.

Din datele pe care le avem la dispoziţie, în România sunt înhumaţi 2.447 de militari unguri în 61 de locuri de înhumare din 52 de localităţi situate în 18 judeţe. În Ungaria, sunt înhumaţi 8.566 de militari români în 478 de locuri de înhumare. De altfel, există o declaraţie de intenţie încheiată între Ministerele Apărării ale celor două ţări în anul 1997 privind sprijinirea unor acţiuni de acest tip.

Răspunzând exact întrebării domnului deputat Moisoiu, dorim să menţionăm că prevederile Convenţiei de la Geneva din 1949 şi ale protocoalelor adiţionale la aceasta din 1977, documente semnate şi ratificate şi de România, stipulează obligaţia statelor semnatare de a acorda tuturor locuri de înhumare ale beligeranţilor, indiferent în ce tabără au luptat sau ce naţionalitate au, respectul şi îngrijirea cuvenită, principii care au fost şi vor fi respectate de ţara noastră. Şi aş dori să menţionez că Cimitirul Pro Patria este un cimitir aflat în proprietatea şi întreţinerea unei organizaţii germane, respectiv Uniunea Populară Germană, şi că înhumarea militarilor unguri în parcela situată în acest cimitir va fi, în ultimă instanţă, o problemă care se va rezolva pe cale diplomatică între Ambasada ungară la Bucureşti şi Ambasada germană la Bucureşti.

De altfel, reprezentantul Uniunii Populare Germane a şi fost în România săptămâna trecută, pentru a discuta oportunitatea înfiinţării acestei parcele. Ei sunt cei care plătesc, cei care au amenajat şi întreţin acest cimitir.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la întrebarea următoare, şi dau cuvântul domnului Damian Brudaşca, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

Domnule Brudaşca, aveţi cuvântul.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea se referea la acţiunile pe care le preconizează Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, în vederea refacerilor şi distrugerilor care s-au produs la drumurile, podurile, podeţele şi la albiile râurilor din spaţiul judeţului Cluj, având în vedere că an de an, datorită lucrului pe jumătate sau datorită lipsei de atenţie corespunzătoare, distrugerile sunt tot mai amplificate, numai la ultimele inundaţii consemnându-se pagube de peste 12 miliarde de lei, aşa cum au fost ele stabilite de către specialişti ai prefecturii judeţului Cluj.

Dădeam în interpelarea pe care am înaintat-o cu acest prilej exemple de pe drumurile judeţene 103H şi drumul judeţean 108C, unde cheltuielile se cifrează la peste 7 miliarde de lei. Precizam această chestiune, avându-se în vedere şi faptul că, per total, din datele pe care le-am obţinut de la prefectura judeţului Cluj, sumele provenite de la Guvern pentru îndepărtarea efectelor inundaţiilor sunt cu mult sub necesarul minim pentru aceasta. De asemenea, pun această întrebare întrucât din proiectul de buget care ne-a fost distribuit în după-masa aceasta nu rezulta absolut nici o măsură privind amenajarea cursurilor de apă de pe raza judeţului Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Brudaşca.

Are cuvântul domnul Florin Stadiu, pentru răspuns.

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Printre cele 11 judeţe în care s-au produs inundaţii în perioada 3 – 6 martie se află şi judeţul Cluj unde, aşa cum spunea domnul deputat Damian Brudaşca, au fost afectate 10 localităţi, 104 gospodării, 1985 de hectare de terenuri agricole, 7 poduri şi podeţe, 3 kilometri de drumuri şi 6 obiective social-culturale; nu au fost deteriorate lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Valoarea estimativă a pagubelor, într-o primă evaluare, este de circa 12 miliarde de lei.

Prin Hotărârea Guvernului nr.292 din 8 martie 2001, pentru refacerea lucrărilor de infrastructură afectate au fost alocate fonduri în valoare de 7,2 milioane de lei pentru un pod, 6 podeţe, 2 kilometri de drumuri, şi menţionez că nu este vorba de lucrări noi, ci numai de refacerea lucrărilor afectate, sumă ce va fi gestionată de către Consiliul judeţean Cluj, prin Ministerul Administraţiei Publice.

Aşa cum v-am spus, având în vedere că nu au fost afectate lucrări hidrotehnice, nu se puteau aloca fonduri pentru repararea lucrărilor hidrotehnice.

Programul de investiţii pentru 2001 prevede următoarele lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor: amenajarea pentru apărarea împotriva inundaţiilor provocate de râul Someşul Mic pe sectorul Cluj-Napoca – Dej. Investiţia prevede realizarea a 42,3 kilometri regularizări de albii şi 9,5 kilometri diguri. Valoarea totală este de 426,8 miliarde de lei, iar în anul 2000 se vor aloca 11 miliarde de lei. Termenul final de punere în funcţiune este 30.11.2003.

O altă lucrare este reconstrucţia lucărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe Valea Căpuş, constând în 25 de kilometri reprofilări de albie şi 3 kilometri de lucrări consolidări de maluri. Valoarea totală este de 14 miliarde de lei, alocate integral din anul acesta. Termenul de punere în funcţiune este 30.11.2001.

Pentru perspectiva de medie şi lungă durată se prevede realizarea în judeţul Cluj a următoarelor lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor: amenajarea râului Someşul Mic şi afluenţilor muncipiului Cluj-Napoca - valoarea este 72 de miliarde de lei; amenajarea împotriva inundaţiilor a zonei industriale Dej – valoarea este de 450 miliarde de lei; amenajarea râului Someşul Rece şi Valea Răcătău – valoarea este de 30 de miliarde de lei; reconsiderarea lucrărilor de apărare pe râul Nădaj – valoarea este de 43 miliarde de lei; regularizarea Văii Hen – valoarea este de 22 de miliarde de lei; reparaţii la rezerva acumulării Gilău – 4 miliarde de lei; amenajarea Văii Gadalin – 5 miliarde de lei; amenajarea Văii Rişca Mare – 8 miliarde de lei; amenajarea Văii Borşa – 6 miliarde de lei; amenajarea râului Someşul Mic între Baraj şi Mănăştur şi Pod Garibaldi – valoarea este de 4 miliarde de lei. Valoarea totală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pentru perspectiva de medie şi lungă durată în judeţul Cluj este de 644 de miliarde de lei. Funcţie de resursele bugetare din anii următori, ele vor fi realizate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dau în continuare cuvântul domnului deputat Constantin Niculescu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Niculescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că întrebarea mea este mult prea mult mediatizată în aceste momente, dar cred că, având în vedere faptul că noi veghem ca banul public să fie folosit corespunzător, întrebarea mea se referă la autostrada Bucureşti – Piteşti, singura noastră autostradă care astăzi numai ca autostradă nu arată, după ce i s-a tăiat panglica.

Aş vrea să mulţumesc de la această tribună ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, care s-a deplasat personal, fapt care demonstrează că autostrada Bucureşti – Piteşti este o şosea foarte importantă.

Aş vrea să semnalez că, încă de la inaugurare, atât mass-media, cât şi automobiliştii au constatat că îmbrăcămintea asfaltică produce trepidaţii şi este turnată cu numeroase ondulaţii. În câteva luni de la inaugurare, carosabilul este plin de gropi, aşa cum arată astăzi. Unele panouri de semnalizare ne orientează către zona de servicii, care constatăm că nu există.

Am prezentat întrebarea în scris, rugând conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei să efectueze un control pentru folosirea banului public în această lucrare de investiţii şi sigur că am formulat şi unele subpuncte la întrebare, gândind că până la urmă şi România are dreptul măcar o autostradă corespunzătoare să aibă, dacă totuşi acest hibrid să numeşte autostradă şi arată cum arată.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul ministru Miron Tudor Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Problema autostrăzii Bucureşti – Piteşti ne preocupă din momentul în care defecţiuni majore au apărut în execuţia lucrării. Sigur, voi înmâna domnului deputat un răspuns complet pe toate subpunctele. Deocamdată, pot să vă informez că autostrada a fost construită de un consorţiu italian care a fost selectat în 1997; este un contract între Administraţia Naţională a Drumurilor şi acest consorţiu; a fost un consultant englez, GIBB, care s-a ocupat de urmărirea calităţii lucrărilor.

Avem două tipuri de probleme astăzi pe autostradă, şi mă refer la probleme tehnice, deoarece echipa noastră de tehnicieni a terminat analiza, una care se referă la mediatizata problemă a desprinderii stratului de uzură, care este din nefericire cea mai simplă, şi există şi probleme de structură pe anumite porţiuni în autostradă, şi acum se caută soluţii de remediere. De fapt, din punctul nostru de vedere, datoria de a remedia lucrarea, autostrada revine celui care a fost antreprenor general, consorţiul FAT. Încercarea de a atrage în joc subantreprenori români noi nu o luăm în consideraţie; contractul pentru execuţie a fost cu FAT; dacă FAT a avut subantreprenori, este problema domniilor lor să vadă cum îşi reglementează problemele cu subantreprenorii.

Trebuie să sublinez că, de-a lungul timpului, organele româneşti de control şi-au făcut datoria. Am fost plăcut impresionat atât de verificările pe care le-a realizat CESTRIN-ul, care este laboratorul specializat al ministerului, cât şi de Direcţia controlului calităţii lucrărilor, precum şi de inspectoratele judeţene pe autostradă. Mai mult, în afară de notele încheiate de către controalele care au fost executate şi care au fost înmânate AND-ului, miniştrilor de resort din momentul respectiv, precum şi executantului, aceste note de control au ajuns pe masa Guvernului. Una dintre cele două note care au ajuns pe masa Guvernului se referea la planeitate şi la alte deficienţe de execuţie în 19 noiembrie 1999, iar cealaltă se referea la prăbuşirea acelui poduleţ asupra căruia a plouat cam mult şi a căzut în 2.06.2000. Nu există nici un rezultat, nici un răspuns al Guvernului sau al ministerului în perioada respectivă la aceste note care au fost prezentate. Încerc să nu fac un proces de intenţie; de aceea mă feresc, după cum vedeţi, să intru foarte mult în amănunte.

Situaţia astăzi este aşa cum v-am prezentat-o – există deficienţe de execuţie pe autostradă, există şi deficienţe de proiectare în anumite zone. Am cerut antreprenorului şi consultantului să ne prezinte care sunt soluţiile tehnice de remediere înainte de a intra într-o remediere de suprafaţă. Dacă soluţiile tehnice vor fi acceptabile pentru noi, şi sperăm că vor fi, este consultantul, şi mai ales executantul FAT care va trebui să rezolve şi să repare autostrada. Oricum, vă garantez că, în ceea ce priveşte poziţia noastră, nu suntem dispuşi ca, în condiţiile actuale, să încheiem preluarea definitivă a lucrării la terminarea perioadei de garanţie. Mai mult, şi este un lucru mai puţin cunoscut, şi sunt obligat să vi-l prezint, în contractele de execuţie, în contractul de modernizare intră şi obligativitatea părţii române, adică a AND-ului de a introduce taxarea, şi au fost realizate în repetate rânduri aceste licitaţii, astăzi fiind în situaţia de a decide cine va introduce taxarea, care va firma care va taxa activitatea pe autostradă, traficul pe autostradă, care va asigura menţinerea autostrăzii într-o stare rezonabilă. Eu cred că va trebui să amânăm puţin aceste decizii, din motive uşor de înţeles, şi anume de a găsi soluţia de a duce autostrada Bucureşti – Piteşti într-o stare acceptabilă din punct de vedere tehnic, aşa cum nu este astăzi.

Vă vom ţine la curent cu toate evenimentele, cu modul în care lucrurile vor evolua pe autostrada Bucureşti – Piteşti şi, de câte ori Parlamentul va dori să afle cum mai stau lucrurile, ne vom prezenta să răspundem întrebărilor dumneavoastră. Deocamdată analizăm, din punct de vedere juridic, care este posibilitatea noastră de a ne îndrepta împotriva celor care au executat lucrarea, ca să recuperăm din pagubă şi, mai ales, să ajungem cu autostrada la standardele acceptabile; spun din nou "acceptabile", pentru că este greu să ne aşteptăm, din nefericire, la altceva. Referitor la cei care sunt vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat, dacă există şi o altă vină decât cea administrativă, şi care va fi descoperită de-a lungul anchetei pe care o facem, sigur că materialele vor fi îndreptate către poliţie, procuratură, pentru că aşa este firesc. Este o lucrare mult prea importantă, pentru ca s-o lăsăm la voia întâmplării.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru, şi vă dorim succes în ceea ce aţi întreprins, vis-a-vis de întrebarea care v-a fost pusă.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Tamas Sandor, pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.

Domnule Tamas Sandor, aveţi cuvântul.

Domnul Sándor Tamás:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să adresez o întrebare domnului Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei.

Obiectul întrebării este: Ordinul ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr.668 din 16.06.2000 privind identificarea terenurilor forestiere exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr.394 din 23 august 2000, identifică terenuri forestiere execeptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente înşirate în şase anexe care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Deşi publicarea în Monitorul Oficial al României a actului normativ în speţă este obligatorie, anexele acestui ordin nu s-au publicat în Monitorul Oficial, menţionându-se că "Anexele nr.1-6 se comunică de către Ministerul Apelor comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum şi celorlalţi factori interesaţi." Printre aceşti "celorlalţi factori interesaţi" sunt şi numeroşi cetăţeni care au formulat cereri de reconstituire asupra terenurilor forestiere.

Întrebările mele sunt de fapt: după părerea dumneavoastră, este o stare normală faptul că un lucru aşa de important, ca suprafeţe considerabile legate de domeniul proprietăţii, să nu fie dat publicităţii în organul oficial al ţării, Monitorul Oficial al României?; în al doilea rând, ce măsuri aţi luat ca aceste liste să fie aduse la cunoştinţa celor interesaţi?

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Tamas Sandor.

Are cuvântul domnul ministru Gheorghe Sin.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Sin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea pusă de domnul deputat Tamas Sandor este firească, pentru care s-a şi formulat următorul răspuns: anexele nr.1-6 la Ordinul nr.668/2000 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României din cauza numărului mare de pagini ale acestora; de exemplu, anexele aferente terenurilor exceptate situate pe raza judeţului Harghita însumează 49 de pagini, iar cele pentru judeţul Mureş, 30 de pagini.

Ministerul Justiţiei, care avizează orice ordin ce se publică în Monitorul Oficial al României, văzând numărul impresionant al paginilor anexelor, a apreciat ca imposibilă publicarea acestora în Monitor şi a sugerat ca anexele să se comunice de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului factorilor interesaţi.

Fostul minister al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului a transmis anexele 1-6 comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, direcţiilor silvice din subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, precum şi inspectoratelor silvice teritoriale unde acestea pot fi consultate. Pentru judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş, anexele respective pot fi consultate la Inspectoratul teritorial pentru regim silvic şi cinegetic Braşov. În acest sens, s-a dispus ca inspectoratul să faciliteze consultarea, iar pentru unele detalii xerocopierea.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Da, vă rog, domnule Tamas.

Domnul Sándor Tamás:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Răspunsul a fost destul de clar; am ascultat cu atenţie răspunsul dumneavoastră. Totuşi, dacă îmi permiteţi, aş vrea să formulez o cerere, o rugăminte, dacă se poate. După cum aţi amintit dumneavoastră, eu cred că nu sunt chiar aşa de mari aceste volume; ne-aţi spus de două judeţe că au 30, respectiv 40 de pagini. Dacă totuşi se poate, eu aş vrea să daţi publicităţii în Monitorul Oficial, şi vă spun de ce: am înţeles că se pot consulta ori la direcţiile silvice ori la comisiile judeţene de aplicare a legii, dar trebuie să avem în vedere numărul mare al solicitanţilor, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine sau chiar mai bine decât mine că numărul este de ordinul sutelor de mii de cetăţeni care sunt interesaţi în retrocedarea terenurilor forestiere.

Deci, eu nu am ce să fac altceva, şi accept răspunsul dumneavoastră, dar totuşi formulez această cerinţă: să daţi publicităţii, pentru că eu cred că nu este totuşi normal ca cetăţenii care nu ştiu că sunt sau nu sunt vizaţi în aceste anexe să se înşire în faţa prefecturii sau în faţa direcţiilor silvice pentru consultarea acestor anexe, mai ales că unii dintre ei au primit cu suspiciune aceste anexe, având în vedere faptul că nu cunosc chiar suprafeţele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mulţumesc, domnule Tamas.

Domnule Sin, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vom face demersurile necesare pentru publicarea acestor anexe în Monitorul Oficial.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc, domnule ministru.