Parliamentary debates

După o scurtă pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 12 septembrie 2022, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă, PSD - o interpelare depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă prezint o interpelare către Ministerul Educaţiei, domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu.

Obiectul interpelării - "Criterii de selecţie pentru unităţile de învăţământ incluse în Programul «Masă caldă în şcoli»".

Stimate domnule ministru,

La începutul lunii iulie, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru extinderea Programului "Masă caldă în şcoli" de la 150 la 300 de unităţi de învăţământ.

Conform informaţiilor apărute în spaţiul public, în cele 300 de unităţi de învăţământ au fost adăugate aproximativ 160 de şcoli noi, care anul trecut nu au beneficiat de acest program. Dintre acestea 102, reprezentând 63,4%, sunt în localităţi în care administraţia locală este condusă de reprezentanţi ai PNL; 35, adică 21,7% în localităţi cu primari PSD; 9 unităţi, adică 5,6% în localităţi cu primari UDMR; şi 15 unităţi, reprezentând 9,3%, în localităţi cu alţi primari, de la celelalte partide.

Dată fiind această distribuţie care nu se corelează cu numărul aleşilor locali ai formaţiunilor politice din România, vă rog să ne precizaţi, care au fost criteriile educaţionale, sociale, economice, demografice sau de altă natură care au condus la acest rezultat?

Vă solicit răspunsul în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor - o singură interpelare depusă.

Domnul deputat? Nu sunteţi.

George-Cătălin Stângă, PNL - două interpelări? Domnul deputat nu este.

Ion-Alin-Dan Ignat, PNL - două interpelări? Nu.

Iulian-Alexandru Muraru, PNL - 3 interpelări? Nu.

Adrian Wiener, USR? Nu. O interpelare, domnul deputat.

Antonel Tănase, neafiliat? Nu. O interpelare.

Bogdan Rodeanu, USR - o interpelare depusă? Nu.

Oana-Gianina Bulai - o interpelare depusă? Nu.

Gabriel-Valer Zetea - o interpelare? Nu.

Laurenţiu-Viorel Gîdei, PSD - o interpelare? Nu.

Daniel-Liviu Toda, neafiliaţi - o interpelare? Nu.

Daniel-Liviu Toda?

Dumitru-Viorel Focşa?

Vă rog, domnule deputat.

O interpelare.

O susţineţi, da?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor, domnul Sorin Grindeanu.

Subiectul interpelării - "Ungaria va avea port la Marea Neagră, la Sulina".

Oare aşa să fie? Vom vedea.

Stimate domnule ministru,

În timp ce guvernanţii noştri se ceartă între ei din orice, Viktor Orbán a reuşit să puncteze pe plan internaţional, incredibil, printr-o mutare făcută la noi acasă, în România, dovedind prin aceasta că preşedintele Iohannis a vorbit din agenda Guvernului când a afirmat că România a eşuat - un mare adevăr.

Mutarea făcută de Ungaria la noi acasă, prin obţinerea aprobării statului român de a-şi construi un port la Marea Neagră pe o suprafaţă de 200 de hectare, adică 2.000.000 m², dovedeşte incapacitatea guvernanţilor români de a urmări interesele României.

Acum este clar că avem de a face cu un act de trădare deliberat cu implicaţii uriaşe pe plan internaţional.

Potrivit informaţiilor pe care le deţin, o firmă din Ungaria garantată de Guvernul de la Budapesta al domnului Viktor Orbán va construi pe zona de port, zonă liberă - atenţie, la Sulina - acest port în interes strict maghiar.

Deja firma maghiară a preluat vreo 200 de hectare, cum spuneam mai sus, de la nişte afacerişti străini şi urmează să demareze lucrările pentru amenajarea noului port maghiar la Sulina.

Astfel, Guvernul de la Budapesta va avea port la Marea Neagră, ceea ce îi va permite să aducă mărfuri la Sulina, după care să le transporte pe uscat sau pe Dunăre către destinaţia finală, adică spre Ungaria.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi răspundeţi în scris la următoarele:

• Cine a emis avizele de mediu pentru construirea acestui obiectiv la Sulina?;
• Cine a pus la dispoziţie cele 200 de hectare pentru construirea acestui port la Sulina?;
• Ce statut are terenul acum? Este vândut sau concesionat? Pe ce termen?;
• Care este implicarea statului român în această afacere?

Cu stimă şi deosebită consideraţie, Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR de Constanţa.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, PSD?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Interpelarea este adresată domnului Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului şi turismului.

Domnule ministru,

În ultimele luni au fost demarate procedurile pentru crearea portalului web romania.travel, în vederea promovării digitale a destinaţiei turistice România, având ca scop, printre altele, atragerea de utilizatori şi creşterea notorietăţii acestuia. În acest moment portalul este accesibil pe Internet.

La o verificare sumară a informaţiilor prezente pe această pagină, am observat faptul că pe portalul romania.travel, asumat de ministerul pe care îl conduceţi, se fac referiri la minister ca fiind "Ministerul Turismului". Conform Hotărârii Guvernului nr. 1327 din 30 decembrie 2021, acesta, legal, se numeşte Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Motorul de căutare după cuvinte cheie încorporat în portal nu returnează niciun rezultat, deşi această cerinţă făcea parte din cele prezentate în fişa tehnică pentru crearea portalului.

Broşura disponibilă pe pagina de Internet romania.travel, asumată de ministerul pe care îl conduceţi, conţine informaţii inexacte. De exemplu, secţiunea "Sărbători legale" nu enumeră ziua liberă "Vinerea Mare". Poate părea un amănunt banal, dar, în funcţie de aceste zile de sărbătoare legală, turiştii pe care dorim să îi atragem îşi pot face în mod eronat planuri, sursa de informare fiind considerată una oficială.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă întreb:

• Consideraţi acceptabilă lipsa de corectitudine a informaţiilor prezentate pe portalul romania.travel, în condiţiile în care unul dintre programele pe care doriţi să îl implementaţi este stimularea incomingului?
• În cât timp veţi corecta toate informaţiile greşite de pe pagina de Internet?

Deputat Romeo-Daniel Lungu, Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Badea Iulian-Alexandru, PSD - 4 interpelări depuse? Nu susţine domnul deputat.

Domnul deputat Dan Şlincu, PSD - o interpelare? Nu.

Doamna deputat Raisa Enachi, AUR?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Vă mulţumesc.

Interpelare adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Subiectul interpelării - "Transformarea liceelor tehnologice în licee profesionale".

Stimate domnule ministru,

Referitor la noul proiect de lege a învăţământului preuniversitar "România Educată", pus în dezbatere publică până la data de 24 august a.c., prin care se propune transformarea liceelor tehnologice în licee profesionale, supun atenţiei dumneavoastră argumente credibile şi de necontestat, care reliefează faptul că Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti-Vaslui, care funcţionează de foarte mult, nu ar trebui să fie desfiinţat, profilul actual transformându-l în liceu profesional.

De-a lungul anilor de funcţionare, Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti-Vaslui a organizat numeroase clase cu profil filologie, matematică-informatică, ştiinţe sociale şi ştiinţele naturii, având rezultate deosebite la profilul acestor materii. Dacă dispare filiera teoretică, va creşte incidenţa abandonului şcolar în această zonă. Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti-Vaslui este singura unitate de învăţământ liceal pe o rază de 50 de kilometri, cu aproximativ 1.300 de elevi. Pe lângă oraşul Negreşti, care are în jur de 10.000 de locuitori, liceul deserveşte mai multe comune şi sate din 3 judeţe - Vaslui, Iaşi şi Neamţ, în total - 25 de localităţi.

Având în vedere situaţia economică actuală cu care se confruntă judeţul Vaslui, părinţii elevilor sunt puşi într-o situaţie imposibilă de a-şi susţine financiar copiii să meargă în localităţile unde se găsesc instituţii de învăţământ cu profil teoretic din împrejurimi, cum ar fi Vaslui sau Iaşi. Astfel, se va constata o rată mai mare a abandonului şcolar.

Domnule ministru,

Vă rog să le răspundeţi părinţilor din aceste localităţi:

1. Ce măsuri urmează să întreprindeţi pentru a rezolva această situaţie?

2. Domnule ministru, de ce impuneţi transformarea Liceului Tehnologic "Nicolae Iorga" Negreşti-Vaslui, singura instituţie pe o rază de 50 de kilometri care are ca profil învăţământul liceal în liceu profesional?

Solicit răspuns în formă scrisă.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Gianina Şerban, AUR - 5 interpelări depuse? Nu susţine.

Domnul deputat Aurel-Glad Varga, PNL - o interpelare? Nu.

Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei şi domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu, AUR - 3 interpelări.

Vă rog, domnul Acatrinei.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelare adresată prim-ministrului Guvernului României, Nicolae Ciucă.

Obiectul interpelării - "Autorităţile se ceartă, dar DN 17B rămâne blocat".

Elevii din zona Dornelor nu pot ajunge la deschiderea anului şcolar. Solicităm de îndată demiterea persoanelor vinovate.

Domnule prim-ministru,

Problemele cu privire la căderile de pe versant pe DN 17B, în raza judeţului Suceava, care leagă Vatra Dornei de Broşteni, pe raza localităţii Holda, au reapărut acum câteva zile şi au dus la închiderea drumului. În comunicatul DRDP Iaşi din data de 26 august 2022, se precizează - "În atenţia celor ce tranzitează DN 17B de la Poiana Teiului spre Vatra Dornei, prin Broşteni! La km 44+200 Holda, traficul este închis din cauza căderii masive de pietre de pe versant care au blocat drumul".

Traficul rutier între Crucea şi Broşteni, judeţul Suceava, este, aşadar, închis pe DN 17B. Este vorba chiar de versantul la care a făcut lucrări de stabilizare firma "Geiger Transilvania", încheiate în luna decembrie 2021.

Astfel, administratorii drumurilor publice prevăzuţi la art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997/R privind regimul drumurilor, cu acordul Poliţiei Rutiere, pot aproba închiderea sau instituirea restricţiilor de circulaţie, pe sectoare de drum determinate şi pe timp limitat, în vederea executării de lucrări autorizate, conform prevederilor legale.

Pe suceveni nu îi interesează dacă administrator al drumului este Ministerul Transporturilor sau Consiliul Judeţean Suceava, nu îi interesează dacă executantul lucrărilor este vinovat sau beneficiarul nu şi-a făcut treaba, dar îi interesează să îşi ducă copiii la şcoală, să se poată deplasa la locul de muncă şi să-şi rezolve treburile zilnice. De asemenea, este compromis şi turismul în Bucovina. Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, nu a apărut în zonă, semn că problema nu este pe lista sa de priorităţi.

Sâmbătă, 3 septembrie, a avut loc o nouă şedinţă extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, dedicată soluţionării problemei traficului restricţionat pe Drumul Naţional DN 17B între km 400+100 şi km 400+150. Prefectul Alexandru Moldovan acuză DRDP Iaşi de inactivitate, de lipsă de asumare şi chiar de necunoaşterea legislaţiei, precizând că administratorul drumului nu a creat condiţiile pentru redeschiderea rapidă a circulaţiei.

În replică, DRDP Suceava îl acuză de dezinformare pe prefectul Alexandru Moldovan, cu privire la demersurile pentru redeschiderea DN 17B şi precizează că "nu poate dispune cu de la sine putere reluarea lucrărilor şi a circulaţiei, atât timp cât este în vigoare un proces-verbal de constatare care recomandă închiderea sectorului de drum afectat".

Dincolo de conflictul dintre autorităţile statului, cetăţenii care trec prin zonă consumă timp, nervi şi bani şi suferă pentru că nu se pot deplasa la serviciu sau la şcoală decât ocolind circa 100 de kilometri. Pentru agenţii economici care deţin afaceri în zonă apar costuri suplimentare în această perioadă în care criza din energie provoacă deja dificultăţi majore. Turiştii evită zona de mai bine de 10 zile.

Domnule prim-ministru, solicităm implicarea dumneavoastră personală în deblocarea situaţiei, pentru că pe cetăţeanul de rând nu îl interesează dacă vina aparţine autorităţilor naţionale sau autorităţilor locale, ci îl interesează ca problema să fie rezolvată şi să poată circula pe drumul public. Autorităţile se ceartă, dar DN 17B rămâne blocat. Elevii din zona Dornelor nu pot ajunge la deschiderea anului şcolar, sucevenii nu pot ajunge la muncă, iar activitatea economică în zonă este îngheţată.

Solicităm trimiterea Corpului de control al prim-ministrului pentru a verifica calitatea lucrărilor de stabilizare făcute de firma "Geiger Transilvania", încheiate în luna decembrie 2021 şi legalitatea plăţilor din bani publici pentru această lucrare neconformă.

Faţă de această situaţie, vă adresăm următoarea interpelare:

• Care sunt persoanele vinovate pe care le-aţi demis în urma blocării DN 17B timp de 10 zile?;
• Ce măsuri aţi luat pentru deblocarea DN 17B care leagă Vatra Dornei de Broşteni?;
• La ce dată veţi trimite Corpul de control al prim-ministrului?

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Solicităm răspuns în scris.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Brian Cristian, USR, vă rog.

Aveţi o interpelare depusă.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Doamnă ministru,

Noul Minister al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse pare a fi o nouă structură a statului român în care tinerii au un rol secundar şi marginalizat, situaţie în care s-au regăsit şi în fostul minister, Ministerul Tineretului şi Sportului.

În ciuda rezervelor cu privire la înfiinţarea acestui nou minister, am considerat că este o oportunitate pentru tineri, datorită planurilor şi obiectivelor intens mediatizate care promiteau o strategie coerentă, concretă, bugete consistente şi sprijin în iniţierea şi continuarea proiectelor de şi pentru tineret. Aceasta, cu atât mai mult cu cât anul 2022 a fost desemnat Anul European al Tineretului, de aceea ne-am fi dorit să vedem demararea acestor proiecte.

Realitatea din teren arată însă altfel, la nivel local existând o perpetuă stare de incertitudine, la care a contribuit şi separarea direcţiilor judeţene de tineret şi sport în două structuri distincte şi care a dus zona de tineret într-un impas ce nu pare că a fost depăşit.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

• Care este situaţia direcţiilor judeţene pentru tineret din România?;
• Care sunt principalele măsuri luate în acest an pentru susţinerea proiectelor şi organizaţiilor de şi pentru tineret?;
• Care este bugetul alocat în acest an pentru proiecte de şi pentru tineret în mediul rural?;
• Care este suma investită în acest an în centre de tineret şi în câte unităţi administrativ-teritoriale există o astfel de componentă susţinută de Ministerul Tineretului?
• Câte proiecte şi parteneriate au fost realizate de Ministerul Tineretului şi ONG-urile de şi pentru tineret din România, atât la nivel central cât şi la nivel local?;
• Ce studii de nevoi şi oportunitate în rândul tinerilor a realizat Ministerul Tineretului de la înfiinţare şi până în prezent?;
• În baza căror informaţii au fost fundamentate strategia şi obiectivele noului minister cu privire la tinerii din România?;
• Cui ar trebui să se adreseze la nivel local tinerii sau organizaţiile care doresc înfiinţarea unui centru de tineret şi desfăşurarea de activităţi organizate de specialişti, precum lucrători de tineret şi alţi profesionişti în domeniul tineretului, şi reglementate prin standarde de calitate?;
• Când estimaţi că veţi finaliza reorganizarea noului Minister al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, pentru a da startul proiectelor promise?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lörincz, USR - o interpelare depusă? Domnul deputat nu este.

Domnul deputat Kolcsár, UDMR?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează ministrului transporturilor şi infrastructurii şi directorului general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Obiectul interpelării - "Reabilitarea DN 16 Apahida-Reghin, sectorul Fărăgău-Reghin".

DN 16 Apahida-Reghin a făcut în ultimii ani obiectul unor reabilitări. Concret, sectorul de drum Fărăgău-Reghin prezintă secţiuni reabilitate alternativ cu secţiuni scurte lăsate într-o stare deplorabilă, nesemnalizate corespunzător şi de neocolit pentru şoferi, astfel că circulaţia în condiţii de siguranţă a devenit imposibilă.

Numeroşi participanţi la trafic au semnalat faptul că din cauza acestor porţiuni nereabilitate, autovehiculele conduse de ei suferă avarii în mod frecvent, pagube pe care conducătorii/proprietarii trebuie să le acopere din fonduri proprii. Situaţia s-a acutizat în ultimele luni, proprietarii manifestându-şi revolta inclusiv prin inscripţionarea carosabilului nereparat cu mesaje de protest.

• Care sunt motivele pentru care porţiuni din sectorul Fărăgău-Reghin de pe DN 16 Apahida-Reghin au rămas nereabilitate?;
• Când va fi reabilitat în întregime sectorul sus-menţionat?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Toma, PSD, o interpelare depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

O să fiu foarte scurt, că n-am să citesc, ca să vorbesc despre ceea ce s-a întâmplat în teritoriu.

Interpelarea am formulat-o în urma audienţelor la Cabinetul parlamentar "Ilie Toma" din municipiul Hunedoara şi din judeţul Hunedoara. Au venit din ce în ce mai mulţi oameni şi au pus următoarea întrebare: De ce nu am primit eu...? Şi fiecare era nominal descris, cu toate datele dânşilor. De ce n-au primit tichetele sociale pentru întreţinerea celor care nu pot să-şi plătească energia şi traiul zilnic? Referitor la acel tichet de 250 de lei emis de Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene.

Am fost direcţionaţi, am dat telefoane la Casa de Pensii, am dat telefoane la Casa Naţională de Pensii Publice, peste tot, să vedem de unde s-au emis tichetele. Au fost emise de Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. De la Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene ne-au direcţionat către cei care au emis tichetele şi aceştia erau cei care emit şi tichetele de masă - nu vreau să nominalizez ca să nu le facem publicitate. Am dat şi acolo, este un număr verde. Ne-au răspuns că nu dumnealor se ocupă. Ne-au întors din nou la minister.

Şi atunci m-am văzut nevoit să fac această interpelare şi să-mi spună exact unde se pot adresa toţi acei defavorizaţi care nu reuşesc sub nicio formă nici să primească tichetele, nici să ştie de ce nu le primesc, deşi dumnealor spun că se încadrează şi au pensia foarte mică şi se încadrează în acele sume propuse de Guvernul României.

Am să solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Rodica-Luminiţa Barcari, PNL - o interpelare depusă? Nu susţine doamna deputat.

Domnul deputat Vasilică Toma, PSD - o interpelare depusă? Nu susţine domnul deputat.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.26.