Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea interpelare este adresată de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu Ministerului Justiţiei.

Doamna deputat nu este aici, dar doresc să semnalez Grupului parlamentar al PRM-ului, ceea ce am făcut-o şi data trecută ca preşedinte de şedinţă, ca preşedinte de Cameră şi ca jurist, nu voi mai permite să se adreseze interpelări în legătură cu hotărârile judecătoreşti. Vă rog să luaţi act că potrivit Constituţiei, Justiţia este independentă, că judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi că tot potrivit Constituţiei, funcţionează principiul separaţiei puterilor. Dacă dumneavoastră doriţi să criticaţi instanţele judecătoreşti, vă asumaţi această răspundere în afara Parlamentului.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Nu e aşa, domnule preşedinte! Adresaţi-vă direct persoanei care prezintă aşa ceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, m-am adresat Grupului parlamentar, pentru că şi data trecută, şi o să o fac şi în scris, şi data trecută aţi venit cu 3 interpelări prin care vă imixtionaţi în activitatea Justiţiei.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Nominal, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Puteţi să faceţi orice comentariu în afara Parlamentului, nu aici. Aici vom respecta Constituţia şi principiul separaţiei puterilor.

Domnul Ioan Miclea are o interpelare pe care o va adresa Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Poftiţi, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Încă o dată, spuneţi-vă părerile în faţa ziariştilor, în conferinţe de presă, în altă parte. Nu aici în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnule Costache, dacă nu mă înşel, dumneavoastră aţi fost cel care aţi încălcat Constituţia şi Regulamentul data trecută când aţi venit chiar dumneavoastră cu asemenea interpelări.

Domnul Costache Mircea:

Aduceţi stenograma, să vedem acolo unde am făcut eu asemenea interpelări.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, aveţi cuvântul, domnule Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Daniela Bartoş de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi se referă la Institutul Inimii din Cluj.

Doamna ministru, v-am adresat o interpelare pe tema reformei pe care o faceţi în sistemul sanitar şi mă bucur să constat că o parte din propunerile şi sugestiile mele din acea interpelare îşi găsesc aplicarea în măsurile ce le luaţi. Cu toate acestea, constat, cel puţin la nivelul Municipiului Cluj Napoca, faptul că se exagerează cu restrângerea şi diminuarea cheltuielilor în unele instituţii de sănătate şi aceasta, din păcate, în detrimentul bolnavilor.

Vă voi relata în această interpelare situaţia de la Institutul Inimii "Nicolae Stăncioiu" din Cluj Napoca. Această instituţie sanitară deserveşte o mare parte din Transilvania fiind singura unitate de profil din centrul zonei. Sunt convins că institutul are o dotare şi, lucru important, are cadre medicale de înaltă clasă, ceea ce-i conferă credibilitate şi atractivitate. Spre acest institut îşi îndreaptă paşii şi speranţele foarte mulţi bolnavi de inimă care îşi găsesc vindecarea aici.

Mai nou însă, datorită reducerii drastice a fondurilor acestui institut, şi-a redus şi activitatea de ambulatoriu, fiind foarte greu, dacă nu imposibil, unui bolnav să se programeze la o consultaţie. Neacordarea de consultaţii bolnavilor de inimă sau amânarea şi reprogramarea lor poate fi fatală. Boala de inimă nu este o simplă gripă sau amigdalită pe care dacă nu o tratezi astăzi, o tratezi mâine. Dacă un bolnav de inimă vine la institut şi solicită o consultaţie înseamnă că el nu se simte bine şi trebuie să facă acest lucru pentru că este operat sau este bolnav cronic. Amânarea lui pentru altă zi, uneori pentru altă săptămână sau lună este de neimaginat. Bolile de inimă nu iartă, de multe ori un singur minut este deja prea mult pentru ca situaţia să fie fatală, bolnavul trecând în lumea tăcerii. Şi totuşi datorită aplicării mecanicii negândite birocratice a unor măsuri de reformă, iată că lucrurile ies din firesc şi din normal.

Vă interpelez asupra acestui caz, deoarece situaţia lui poate fi extrapolată şi la alte instituţii de sănătate din Cluj Napoca, instituţii care trebuie să facă acte medicale de urgenţă sau preventive.

Doamna ministru, dată fiind această situaţie aberantă, cu ocazia acestei interpelări, vă rog respectuos să faceţi reformă în sănătate cu profesionişti, că sunt destui în România şi nu lăsaţi punerea în aplicare a directivelor ministerului pe care îl conduceţi pe mâna nechemaţilor, a birocraţilor sau a diletanţilor.

Dacă v-aţi apucat să faceţi reformă în sănătate şi repet acest lucru, este necesar, faceţi-o nu numai la nivelul dispoziţiilor, ci şi la nivelul executanţilor, dar nu o faceţi în detrimentul oamenilor.

Şi pentru a încheia, vă reamintesc un adevăr pe care cred că îl ştiţi şi dumneavoastră şi anume acela că în România numărul bolnavilor de inimă creşte direct proporţional cu înfometarea populaţiei şi cu creşterea factorilor de stres, generată de nesiguranţa zilei de mâine. În acest caz, activitatea instituţiilor cardiologice nu trebuie redusă, ci dimpotrivă se impune dezvoltarea acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Pavelescu, aveţi cuvântul să răspundeţi la această întrebare.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, MSF):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Miclea, vă aducem la cunoştinţă că Institutul Inimii din Cluj "Nicolae Stăncioiu" este unitate reprezentativă la nivel naţional, în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi îşi desfăşoară activitatea, aşa cum a fost organizat încă din 2001, având 6 secţii clinice, bloc operator, laboratoare de analize de înaltă performanţă, 10 cabinete în ambulatoriu şi 7 colective de cercetare în domeniile fundamentale ale bolii de inimă.

Este organizat, are în structură 190 de paturi şi 480 de angajaţi, deci 2,53 angajaţi/pat. Este adevărat că în anul 2002 institutul a prestat servicii medicale peste contractul semnat cu casa, în valoare de 25 de miliarde, bani care nu au fost decontaţi şi urmează ca parte din aceste arierate aparţinând institutului, la 31.12.2002, să fie preluate de casă, iar parte din acestea s-au plătit, 5 miliarde pentru medicamente, materiale sanitare, facturate în trimestrul I/2002 şi în acest trimestru pentru restul anului încă 10 miliarde.

Întrucât în acest an toate unităţile spitaliceşti cu paturi fie din subordinea noastră, a ministerului, sau din subordinea direcţiilor de sănătate publică şi-au desfăşurat activitatea din punct de vedere financiar pe bază de act adiţional la contractele din anul 2002, la valoarea contractelor din luna noiembrie 2002, a creat unele probleme în ceea ce priveşte finanţarea actului medical în general.

Ca urmare, conducerea institutului, profesorul Căpâlneanu, a luat măsura restrângerii activităţii în ambulatoriu de specialitate, pentru a asigura urgenţele în cadrul secţiilor de chirurgie cardiacă, chirurgie cardiacă pediatrică, având în vedere că pe programul sau pe subprogramul de cardiologie s-a asigurat finanţarea, respectiv asigurarea materialelor: valve, materiale, pentru angiografii etc. În urmă cu o lună s-a făcut o evaluare a nevoilor de finanţare care au fost discutate cu toţi directorii, cei 461 de directori de spitale din ţară. Astfel încât prin modificarea unui act normativ suntem în măsură ca până la 30 iunie, deci începând cu 1 iulie, să fie întocmite bugetele şi aprobate pentru a intra pe execuţia bugetară cel puţin până la sfârşitul anului.

Pentru anul 2003, dacă vreţi nişte date comparative, în anul 2002 institutul a avut o execuţie bugetară astfel: 137,7 miliarde de lei din care cheltuieli de personal 44 de miliarde; cheltuieli materiale şi servicii - 45 de miliarde, cheltuieli pe programe de sănătate - 48,7 miliarde. Pentru 2003 - bugetul a fost discutat la următoarele valori: un buget total de 174,8 miliarde, faţă de 137,7, din care cheltuieli de personal - 55,2 miliarde, cheltuieli pentru materiale şi servicii 64,8 miliarde, programe de sănătate - 54,8 miliarde.

Observăm din cifrele comparative, din analiza comparată a cifrelor pe care vi le-am prezentat că pe total este o creştere de 29,4% a bugetului pentru 2003.

Îmi cer scuze, doamna ministru este la Senat, n-a putut să vă prezinte, urmează să primiţi în scris răspunsul pe care eu vi l-am prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Faceţi un comentariu, domnule Miclea?

Vă rog.

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care l-aţi dat, îmi face impresia că şi eu ca inginer şi cel care a formulat răspunsul este bun la calcul matematic, respectiv la statistici.

Este vorba, în interpelare, de ce măsuri trebuie să ia ministerul pentru îmbunătăţirea actului medical, şi nu înşiruirea de date privind dotarea iniţială a institutului şi privind unele realizări care nu au nimic de a face cu ceea ce am prezentat în interpelare.

Deci, nu sunt mulţumit de ceea ce vizaţi să întreprindeţi în perioada următoare. La ambulatoriu te aşteaptă o lozincă: "Nu avem bani". Încercaţi să vă reprogramaţi. Vă rog să vă prezentaţi să vedeţi dacă nu credeţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, mai doriţi să faceţi un comentariu? Poftiţi, vă rog. Aveţi şi dumneavoastră dreptul, după regulament, la un comentariu la comentariu.

Domnul George Pavelescu:

Îmi pare rău, dar chiar dacă sunt cifre, ele sunt expresive. Asta ne propunem să facem: să mărim finanţarea acestui institut. Fără bani nu se poate face nimic, suntem convinşi de asta. Iar ceea ce scrie pe uşa ambulatoriului, am discutat astăzi cu domnul profesor Căpâlneanu, şi ideea dânsului asta a fost: că nu sunt urgenţe şi atunci poate să reducă puţin activitatea în ambulatoriu, să dezvolte cel puţin cu banii pe care îi are, la care are finanţare pe act adiţional, pe spital, pe secţiile de specialitate din spital.

Semnând bugetul după 30 iunie, cu 1 iulie se intră pe acest buget, care se va derula şi care este mai mare cu aproape 30%.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.