Parliamentary debates

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem în continuare la capitolul de interpelări al zilei noastre de astăzi, şi voi da cuvântul domnului Damian Brudaşca, care are două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, să spuneţi doar subiectul.

Domnul Damian Brudaşca:

Da. Este vorba despre o interpelare adresată doamnei ministru Daniela Bartoş, în legătură cu Ordinul nr.201/1997 al Ministerului Sănătăţii, referitor la impunerea obligativităţii urmării unor cursuri de igienă de către personalul din industria alimentară şi alimentaţie publică.

Prin Ordinul nr.201/1997 al ministrului Sănătăţii, persoanele care lucrează în sectoare care prezintă risc de transmitere a unor boli cu precădere, dar nu exclusiv, cele din cadrul industriei alimentare şi alimentaţiei publice, sunt obligate să prezinte documente din care să rezulte că au urmat un curs de igienă specific locului de muncă.

Desigur, apreciem ca necesară o asemenea reglementare, dar, în loc ca această obligaţie să fie atribuită conducerilor unităţilor, care de fapt şi răspund de asigurarea condiţiilor de igienă, cu îndeplinirea ordinului sunt însărcinate firme private constituite în exclusivitate din funcţionari ai instituţiilor care verifică această activitate. Suma care trebuie achitată de firmele în cauză este de 200.000 de lei/persoană, pe fiecare salariat atestat, ceea ce la nivelul întregii ţări înseamnă peste 1.000 de miliarde de lei. Întrucât atestarea este obligatorie din doi în doi ani, sumele pe care societăţile comerciale trebuie să le plătească nu sunt deloc de neglijat.

Deoarece este vorba de o afacere oneroasă, după părerea mea, cer, doamnă ministru, să anulaţi acest ordin şi să încredinţaţi activităţile stipulate în el societăţilor comerciale, deoarece în cadrul lor lucrează ingineri în industria alimentară şi medici care pot să efectueze atât instruirea, cât şi testarea salariaţilor din domeniu. În lipsa lor, cum este cazul unităţilor mici, societatea comercială poate apela la personal din domeniul instituţiei din cadrul instituţiilor sanitare de stat, plătind pentru prestaţia efectuată de acestea sume mai mici decât cele percepute de firmele căpuşă amintite.

Un alt aspect pe care doresc să-l supun atenţiei dumneavoastră este cel legat de excesul de licenţe cerute pentru comercializarea unor produse alimentare. Astfel, spre exemplu, dacă un bufet vinde şi mititei, trebuie să obţină şi licenţă de fabricaţie pentru aceştia. Lucrul respectiv este inexplicabil atâta timp cât funcţionarea lui este autorizată sanitar-veterinar. Se consideră că astfel de licenţe ar trebui limitate la societăţile care procesează efectiv astfel de produse. În prezent, patronii şi managerii unităţilor de desfacere consideră nefiresc şi inutil să fie obligaţi la obţinerea unor asemenea licenţe, creându-le serioase impedimente în activitate.

Am convingerea, doamnă ministru, că veţi dispune analizarea celor de mai sus şi luare de măsuri legale fireşti, punând capăt exceselor şi birocraţiei contraproductive.

Al doilea obiect al interpelării îl constituie Hotărârea de Guvern nr.389 privind vănzarea spaţiilor deţinute de firmele private pe bază de contract de locaţie de gestiune, de închiriere sau dobândite prin asociere. Guvernele care s-au succedat, nerezistând presiunilor exercitate de grupuri de interese, au modificat în avalanşă actul normativ respectiv, condiţionând iniţial vânzarea de efectuare a unor investiţii cu o valoare de cel puţin 20% din cea a spaţiului respectiv, apoi renecesitatea ca acesta să nu se afle într-un imobil declarat monument istoric sau să nu se afle în zona de protecţie a unor monumente şi aşa mai departe. În final, printr-o nouă modificare, vânzarea a fost lăsată la latitudinea proprietarului. Datorită mutilărilor repetate ale Hotărârii nr.389/1996, posibilitatea ca cei îndrituiţi să-şi cumpere spaţiile respective s-a redus de la 90% la circa 10% în prezent.

În situaţia dată este, consider, necesar adoptarea unui act normativ clar, corect, corent, care să permită ca spaţiile disponibile sau închiriate uneori la preţuri de speculă să poată fi cumpărate legal de cei care le folosesc în scopul producţiei.

Această interpelare am adresat-o titularului portofoliului Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, având în vedere că multe din aceste spaţii au aparţinut ministerului care s-a transformat în actualul minister al Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule deputat. Vă rog să depuneţi interpelările în scris.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Le-am depus.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul deputat Augustin Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă prevalez de textul de regulament care îmi permite să dau numai o enunţare a interpelării, pe care o adresez doamnei ministru al Justiţiei, doamna Rodica Stănoiu. Este prilejuită de existenţa acum două săptămâni a unei consfătuiri iniţiate de Grupul de Dialog Social cu privire la influenţa politicului în actul de justiţie, care a ajuns la concluzia hilară că această influenţă a fost nesemnificativă. La această consfătuire a participat şi doamna Nadia Constantinescu, în calitatea domniei sale de consilier la Ministerul Justiţiei.

Faţă de lipsa de reacţie până la această dată a Ministerului Justiţiei cu privire la aceste enormităţi, solicit să se precizeze poziţia exactă, indicându-se dacă au existat asemenea influenţe, să se nominalizeze persoanele care au exercitat asemenea influenţe şi să se indice exact măsurile luate în raport de judecătorii care s-au supus acestor influenţe. Voi avea cinstea să fac dezvoltarea în prezenţa doamnei ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi încerca să fiu şi eu foarte scurt, nu chiar pe tema întrebărilor pe care vreau să le precizez. Prima este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, şi se referă la Legea administraţiei publice ce cu onoare am votat-o în urmă cu două săptămâni şi care prevede la art.90 că în posturile în care sunt relaţii cu publicul vor trebui să fie încadrate persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.

Nedumerirea mea sau lămurirea pe care o cer cu această ocazie se referă şi la faptul că am văzut şi Legea bugetului unde se spune că este un număr maxim de 12 sau de 15 locuri în care poate fi încadrată o primărie, şi este următorul lucru: în acest caz, înseamnă că pentru ocuparea postului de secretar, pentru că acesta este postul de relaţie cu publicul din partea unei primării, va trebui în mod obligatoriu în aceste situaţii să fie încadrată o persoană din rândul minorităţii, şi nu nominalizez nici o minoritate în clipa de faţă, pentru că eu nu cred că cineva dintre români, deci persoană de naţionalitate română şi care a urmat cursurile la şcoală în limba română, ar putea să formuleze răspunsuri în scris, nu numai verbale, pentru că verbal se învaţă limba pe stradă. Deci, aceasta este întrebarea: dacă va fi condiţie obligatorie în felul acesta pentru concursul de ocupare al postului de secretar.

O a doua întrebare pe care aş dori s-o adresez domnului ministru al Transporturilor, domnul Miron Mitrea, o dezvolt puţin, pentru că este puţin mai deosebită, şi anume este vorba de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V., căreia i-a fost adjudecată în 1997 o licitaţie internaţională pentru lucrări de alimentare cu apă a 1400 de sate din România, licitaţie despre care nu se ştie când şi în ce condiţii a avut loc.

Cert este că încheierea contractului a avut loc după ce domnul ministru Noica, de atunci, a făcut o vizită de circa o săptămână în Israel, la invitaţia patronului firmei, domnul Egon Lavin.

Din cele 1.400 de sate, existau deja studii de fezabilitate necesare promovării investiţiei expertizate tehnic şi financiar de Ministerul Finanţelor şi MLPAT, inclusiv avizate interministerial şi aprobate conform HG-urilor publicate în "Monitorul Oficial al României" de către societăţi de proiectare din ţară.

După ce a cheltuit din bugetul centralizat sume însemnate pentru elaborarea acestor studii şi s-au obţinut toate avizele legale necesare, cu plata taxelor aferente, MLPAT a încredinţat în totalitate proiectarea şi reproiectarea studiilor de fezabilitate, proiectelor de execuţie şi execuţia lucrărilor autoproiectate pentru cele 1.400 de sate firmei SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. În acest fel, nu s-a ţinut cont de dreptul de autor al societăţilor de proiectare care au întocmit studiile, firma israeliană beneficiind de soluţiile şi ideile prevăzute în aceste proiecte. În plus, proiectele întocmite de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. prevedeau rezervoare de apă metalice care sunt de circa 5 ori mai scumpe decât rezervoarele de apă din beton executate în România, soluţii ce nu sunt în concordanţă cu condiţiile climaterice din România, iar multe componente, ca de exemplu staţiile de pompare erau prevăzute a se importa din Israel. De asemenea soluţia de alimentare cu apă este, în exclusivitate, în aceste proiecte, prin cişmele de stradă, nefiind rezolvată problema contorizării debitului de apă livrat, cât şi modul de încasare a costurilor de la consumatori.

Unele primării cu contracte de proiectare în curs de desfăşurare sau lucrări terminate de proiectare au abandonat imediat contractul, fără a dispune plata lucrării efectuate şi în schimb au încheiat un alt contract cu firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. pe baza proiectelor şi datelor furnizate de proiectele întocmite de firmele româneşti. Chiar şi onorariul de proiectare acceptat este la valori mai mari decât cel admis pentru firmele româneşti.

În acest context, se pun mai multe întrebări la care l-aş ruga pe domnul ministru să dea un răspuns. Unu: cum se poate încredinţa unei singure firme întocmirea proiectelor şi executarea lucrărilor de construcţii-montaj pentru 1.400 de localităţi din ţară, având acelaşi contract, când fiecare lucrare reprezintă o lucrare separată, cu soluţii şi probleme distincte. Doi: pe ce bază se renunţă la proiecte avizate, expertizate şi pentru care Guvernul României şi-a dat un acord publicat şi în "Monitorul Oficial". Trei: cine este responsabil de banii cheltuiţi pentru elaborarea acestor lucrări, în condiţiile în care existau proiectele elaborate plătite din banii publici. Şi patru, care decurge în mod normal: statul român mai are nevoie de specialiştii pe care singur i-a creat şi pentru pregătirea cărora a cheltuit sume imense, tot din banii publici.

Firmele de proiectare din Botoşani, din Iaşi, din Craiova, din Prahova sau Mureş, care au elaborat SF-uri pentru alimentări cu apă la sate, aşteaptă un răspuns corect, pentru remedierea aspectelor semnalate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Moisoiu.

Are cuvântul domnul Eugen-Lucian Pleşa.

Numai cu rugămintea pe scurt, domnule Pleşa.

Domnul Eugen-Lucian Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi, tocmai, pentru a fi mai scurt, eu mi le-am scris.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu citiţi tot materialul acela, vă rog eu frumos!

Domnul Eugen-Lucian Pleşa:

Deci e vorba de o interpelare adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României.

De peste 4 ani de zile, prin încălcarea flagrantă a Legii nr.112, instanţele judecătoreşti, fără a administra probe şi a introduce în cauză locatarii, adică chiriaşi sau proprietari care au cumpărat locuinţa în baza Legii nr.112, deci aceste instanţe au pronunţat hotărâri de restituire a locuinţelor şi de evacuări, fără însă a asigura spaţiul locativ necesar şi corespunzător pentru cei evacuaţi. Fenomenul acesta se desfăşoară, cu toate că, în momentul evacuării, procesele se află încă pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Faţă de cele de mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneţi a se examina şi a ne comunica ce măsuri va întreprinde Guvernul pentru stoparea acestor acte ilegale de violenţă împotriva unor cetăţeni nevinovaţi, pentru ca apoi să ne comunicaţi care este organismul abilitat să verifice legalitatea deciziilor instanţelor de judecată, respectiv să ia măsuri legale pentru revizuirea acestor decizii, în raport cu legislaţia în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Constantin Niculescu.

Domnul Constantin Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu aş dezvolta întreaga interpelare. Aş vrea să spun că ea se referă la folosirea fondului special al drumurilor, respectiv din anul 1996 s-a încasat o taxă de la fiecare automobilist, sub diverse forme: o dată din benzină, o dată taxă plătită de bunăvoie, altă dată din preţul automobilelor.

Sumele încasate pe fiecare an se pare că se ridică la 5 – 6.000 de miliarde de lei anual, deci o sumă foarte importantă, iar de 4 ani Ministerul Transporturilor nu a prezentat nici o informaţie în legătură cu execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli a acestor sume din acest fond special al drumurilor.

Din acest punct de vedere, am formulat o interpelare care se adresează actualului Minister al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, dar vizează activitatea Ministerului Transporturilor.

O singură întrebare, poate, este că, la un moment dat, unele sume au fost folosite pentru alte activităţi care nu au avut niciodată legătură cu drumurile, respectiv s-a folosit o sumă de circa 60 de miliarde de lei pentru deblocarea unor nave arestate, bani folosiţi din fondul special al drumurilor, prin 1998. De asemenea o întrebare care, la ora actuală, este de absolut maxim interes: de ce politica investiţională a Ministerului Transporturilor nu s-a axat pe autostrăzi, astfel că România, astăzi, se află într-o situaţie total neplăcută, este una din ţările cu cele mai puţini kilometri de autostrată, ştiind că modernismul înseamnă, de fapt, şi şosele moderne.

Interpelarea am depus-o în scris. Sigur că, atunci când va fi cazul, de faţă cu ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, probabil că am s-o dezvolt.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Gheorghe Firczak.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Interpelarea mea este adresată domnului academician Răzvan Teodorescu, ministrul culturii şi cultelor.

Obiectul interpelării: în ultimii ani, a fost semnalată, în siturile arheologice din ţară, mai ales în judeţul Hunedoara, prezenţa tot mai frecventă a căutătorilor de comori, înarmaţi cu detectoare de metale, efectuând un adevărat braconaj arheologic.

Zona cea mai des vizitată este Valea Grădiştei, cu cetăţile dacice situate acolo. De curând, a apărut pe Internet un anunţ ce invită la organizarea unor expediţii de teledetecţie în siturile arheologice din Munţii Orăştiei. De aceea, solicităm Ministerului Culturii şi Cultelor să ia măsuri urgente pentru a se stopa scoaterea peste hotarele ţării a unor valori ale patrimoniului cultural şi să ne prezinte ce măsuri ia, în mod urgent.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Firczak.

Are cuvântul domnul deputat Victor Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Finanţelor Publice.

Obiectul interpelării priveşte stadiul şi perspectivele derulării programului RICOP.

După cum ştiţi, la data de 30 decembrie 1999, a avut loc la Bucureşti semnarea oficială între Guvernul României şi Comisia Europeană a Memorandumului de finanţare prin care i se acorda României un împrumut nerambursabil în valoare de 100 de milioane de Euro, pentru realizarea programului RICOP, acest program având în vedere realizarea reformei economice prin atenuarea costurilor sociale.

O parte a acestui program a fost derulată în cadrul colectivelor zonele, respectiv în cadrul Colectivului de coordonare zonală II, din care fac parte judeţele Galaţi, Brăila şi Buzău. Au fost realizate un număr de peste 130 de proiecte. În principal, sunt proiecte şi programe pentru comunităţile rurale, dar şi urbane, sunt proiecte de care mulţi au legat speranţa în a găsi o finanţare, cu atât mai mult cu cât această finanţare este nerambursabilă şi ar fi păcat, având în vedere că există o clauză de condiţionalitate pentru intrarea programului în vigoare, de 15 luni, ca să se blocheze acest program. De aceea rugămintea mea la domnul ministru era să ne informeze asupra stadiului şi asupra posibilităţilor de a nu se crea vreun impediment în derularea acestor programe.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule deputat Dobre.

Are cuvântul domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să reamintesc domnului ministru al autorităţii pentru privatizarea şi administrarea participaţiunilor statului, domnul Muşetescu Ovidiu Tiberiu, că îmi este dator cu un răspuns legat de privatizarea SIDEX.

În ceea ce priveşte interpelările mele din seara aceasta, întrebări, dacă doriţi, una este adresată domnului Aurel Constantin Ilie, ministrul al apelor, pădurilor şi mediului, prin care îl rog să analizeze dacă nu ar trebui să se gândească la reînfiinţarea Direcţiilor silvice judeţene, care ar putea fi un prim pas în eradicarea jefuirii pădurilor ţării, încât am ajuns să aducem din exterior, pe dolari, puieţi de plop şi alte specii.

A doua interpelare se referă la lichidarea firmelor fantomă care continuă să funcţioneze şi îl rog pe domnul ministru al finanţelor publice, domnul Mihai Nicolae Tănăsescu, să se gândească foarte bine la reglementarea situaţiei acestor societăţi comerciale care au rămas nişte firme fantomă şi care aduc mari prejudicii economiei naţionale, chiar dacă costul desfiinţării lor este destul de mare.

De peste 2 ani, atât Guvernul cât şi Parlamentul tergiversează problema dizolvării acestor societăţi. Până şi termenul din 30.06.2001 a fost prelungit până la sfârşitul anului.

Deci rog încă o dată pe domnul ministru să se gândească dacă nu ne costă mai ieftin să scăpăm de ele.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Baban.

Are cuvântul domnul Codrin Ştefănescu.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ioan Rus, ministru de interne, care a promis la audierea dânsului în comisia de specialitate, cu puţin timp înainte de a fi desemnat ministru de interne, că va întreprinde tot ceea ce este necesar şi legal pentru ca subordonaţii dânsului să respecte Constituţia şi legile în vigoare şi a promis, totodată, că va sancţiona toate abuzurile şi ilegalităţile săvârşite de aceşti subordonaţi, impunându-le un comportament civilizat, corectitudine şi profesionalism. Însă, pe data de 7 martie a.c., importante forţe ale Ministerului de Interne din cadrul DIAS, SPIR şi Secţia 17 de Poliţie, contrar prevederilor art.412 din Codul de procedură civilă, au evacuat prin forţă şi brutalitate, ziua în amiaza mare şi în mijlocul Capitalei, pe domnul Nica Leon, cunoscut lider revoluţionar şi preşedinte al Partidului Liber Democrat, aruncând efectiv în stradă toate bunurile situate în imobilul din Bd.Regina Elisabeta nr.45, sector 5.

Întrucât frecvent cadre cu răspundere ale ministerului se plâng permanent de slaba dotare şi de insuficienţa fondurilor pentru a-şi face corespunzător datoria, l-am rugat pe domnul ministru să-mi răspundă cum a fost posibilă intreprinderea unei astfel de acţiuni ilegale, cu atâta forţă, pentru care s-au găsit toate fondurile şi mijloacele necesare, într-o totală contradicţie cu legea şi cu normele democratice.

De asemenea, l-aş ruga pe domnul ministru să-mi răspundă care este poziţia Ministerului de Interne faţă de liderii Revoluţiei Române din Decembrie '89, din moment ce a fost posibilă producerea unor astfel de abuzuri, ale căror victime, în majoritatea cazurilor, sunt liderii baricadelor din Decembrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Codrin Ştefănescu.

Are cuvântul domnul Marin Anton.

Domnul Marin Anton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi se referă la concesionarea frauduloasă a 8.092 ha de teren agricol administrat de IAS Agro "Prundul".

Solicit domnului ministru Ilie Sârbu să ne spună când se va rezolva problema licitaţiilor trucate în decursul anului 2000, pentru IAS-uri, şi mă refer punctual la problema licitaţiei organizate pentru concesionarea a 8.092 ha de teren agricol administrat de IAS "Prundul" care, în acest moment, este falimentar, câştigată de firma fantomă "Daytona", contestată de SC Stylem Trading SRL şi tot Agro SRL care lucrează, în realitate, parte din acest pământ, cunoscând că, din nerezolvarea urgentă a acesteia pierde şi bugetul oricum sărac al Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, precum şi firmele private implicate.

Mă refer punctual la acest caz, deoarece cele două firme private au făcut nenumărate intervenţii, şi anul trecut şi în prezent şi nu au primit nici un fel de răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumim domnului Marin Anton.

Are cuvântul domnul Costel Marian Ionescu.

Nefiind, dau cuvântul doamnei Smaranda Ionescu. Văd că a plecat din sală... (Din sală: a renunţat!) A renunţat, nu am ştiut.

Domnul Ioan Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este pentru domnul ministru Ovidiu Muşetescu, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului.

Domnule ministru,

În cursul anului 1996, FPS Bucureşti a scos la privatizare, "prin grija" preşedintelui de atunci Radu Sârbu, Întreprinderea Agricolă de Stat "Poiana" judeţul Cluj, una din cele mai bune unităţi din judeţ şi din ţară. Acest IAS îngloba în structura sa terenuri agricole din localităţile Câmpia Turzii, Poiana şi Urca, judeţul Cluj.

În vederea privatizării acestui IAS s-a întocmit un Caiet de sarcini în care s-a stabilit preţul de pornire de 2 miliarde de lei. Primul cumpărător înscris la licitaţie a fost doamna Floarea Pintea, membră a Partidului Naţional-Ţărănesc Creştin şi Democrat, apropiată a domnului Radu Sârbu. La această licitaţie s-au mai înscris două persoane: ing.Boancă şi ing.Oros, însă, prin diferite tertipuri, nu li s-a dat Caiet de sarcini şi aceştia nu au putut participa la licitaţie. În felul acesta, singura participantă la licitaţie a fost doamna Floarea Pintea care a cumpărat IAS Poiana cu suma de 200 de milioane de lei, preţul unui modest apartament.

În acelaşi mod, doamna Floarea Pintea a cumpărat şi ferma zootehnică din localitatea Urca, judeţul Cluj, cu două grajduri mari populate cu vite, precum şi o clădire şi o brutărie situate în centrul municipiului Câmpia Turzii, brutăria, menţionăm, fiind retehnologizată, în acelaşi an, cu utilaje în valoare de 150.000 dolari SUA. Pentru toate acestea, doamna Pintea Floarea a plătit suma de 38 de milioane lei. Şi în acest caz, doi licitatori au fost excluşi, neeliberându-li-se Caiet de sarcini.

Ferma de la Viişoara a fost cumpărată de rudeniile lui Radu Sârbu, în aceleaşi condiţii şi pe un preţ de nimic.

Vă rog, domnule ministru, a dispune cercetarea temeinică a acestor privatizări şi a dispune de urgenţă anularea lor şi sesizarea organelor de justiţie, pentru fraudele aduse statului în acest caz.

Aştept de la dumneavoastră un răspuns în termen legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Doru Dumitru Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să reamintesc că am de primit nişte răspunsuri: la o întrebare pentru doamna ministru Rodica Mihaela Stănoiu, privind achiziţionarea ilegală a unui pachet de acţiuni de la Societatea comercială "Comat" SA Botoşani şi o interpelare la Corpul de Control al Guvernului, nu ştiu cine e moştenitorul domnului Grecea, privind privatizarea Societăţii comerciale "Moldopan" SA Botoşani.

Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru Ioan Rus, ministru de interne şi se referă la o acţiune desfăşurată "cu mare anvergură" de 5 tineri ofiţeri de poliţie, privind utilizarea la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Mecanică Fină de licenţe la programe de calculator.

Consider, în cadrul interpelării, că aceste efective ale Poliţiei erau demne de o cauză mai bună; au "terminat" lupta cu infracţionalitatea şi au început războiul cu unităţile bugetare, alimentate, de fapt, de la acelaşi buget.

Aştept răspunsul scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Ioan Mihai Năstase.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Răzvan Teodorescu, ministrul culturii şi cultelor.

Domnule ministru,

După cum, desigur, cunoaşteţi, fiind mediatizat şi în presă, la Opera Română din Cluj, s-a declanşat un conflict de mari proporţii etichetat de ziarişti ca "război la Opera Română din Cluj".

În urma discuţiilor purtate cu liderii de sindicat şi cu angajaţii Operei Române din Cluj, în ziua de 25 martie 2001, la Clubul tipografilor din Str.Memorandumului nr.23, am putut să constat că, la originea acestui conflict între salariaţi şi actuala conducere reprezentată de director general Petre Zbârcea, doamna Nicoleta Brad, director adjunct şi doamna Tania Cristea, consilier juridic, se află mai multe nereguli, Unu: neexistenţa unui regulament de ordine interioară, neexistenţa şi neaplicarea contractului colectiv de muncă, neaplicarea corespunzătoare a Legii nr.154/1998 şi a Ordonanţei Guvernului nr.24/2000, lipsa totală de transparenţă a modului de gestionare a bugetului de venituri şi cheltuieli, un stat de funcţiuni total neadecvat şi nediscutat cu liderii de sindicat, o salarizare total necorespunzătoare, cu abuzuri de penalizări şi sancţiuni, distrugerea unor documente, compromiterea activităţii Operei clujene, prin politică managerială necorespunzătoare.

În baza celor de mai sus, se impune, de maximă urgenţă, având în vedere amploarea conflictului de muncă creat şi multiplele nereguli manageriale, unele îmbrăcând chiar caracter penal, trimiterea unei comisii de anchetă şi luarea măsurilor ce se impun.

Vă rugăm să ne comunicaţi rezultatele comisiei de anchetă şi măsurile luate.

Semnează: deputat Ioan Mihai Năstase.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României.

După cum bine se cunoaşte, în ultimii ani, România a contractat importante împrumuturi externe, beneficiind, în acelaşi timp, de fonduri consistente în valută, cu titlu nerambursabil, pentru reabilitarea sistemului sanitar, construirea de autostrăzi şi reabilitarea şoselelor naţionale, amenajarea de diguri şi sisteme de prevenire a inundaţiilor, reconversie profesională, închiderea minelor, atenuarea impactului social ş.a.

Se mai ştie, de asemenea, că, în organizarea şi gestionarea acestor fonduri, s-au produs grave deficienţe şi mari fraude, fără ca cineva să fie tras la răspundere, până în prezent.

În consecinţă, solicităm domnului prim-ministru Adrian Năstase răspunsuri sau lămuriri pertinente cu privire la valoarea totală a finanţărilor externe primite de România în perioada 1996 – 2000, de la organizaţiile financiare internaţionale – FMI, Banca pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii, Phare, Comunitatea Europeană, atât cea nerambursabilă, cât şi cea rambursabilă, evident; care a fost destinaţia acestor fonduri, pe domenii şi lista detaliată a proiectelor, precum şi beneficiarii acestor asistenţe financiare; volumul garanţiilor acordate de statul român societăţilor comerciale şi mai ales cazurile în care statul român a fost obligat să plătească în locul celor care nu au mai făcut-o, până la urmă. Valoarea totală, de asemenea, interesează, plătită de statul român firmelor de consultanţă implicate în obţinerea şi gestionarea asistenţei financiare şi care sunt firmele respective.

Cu ocazia altui moment, o să dau şi exemple concrete. Deocamdată, mă limitez la atâta.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Merce, dar ar fi bine să mai daţi şi exemple concrete, pentru că ce cereţi dumneavoastră acolo e un roman, de scris.

Domnul Ilie Merce (din sală):

În primul rând, trebuie să apreciaţi şi că vă ridicăm mingea la plasă!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Nefiind alţi deputaţi înscrişi la ordinea de zi, declar închise lucrările şedinţei noastre de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,42.