Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să adreseze o întrebare Ministerului Industriei şi Resurselor.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, pentru economie de timp, să mi se dea răspunsul acum.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Sunt răspunsurile, da.

Poftiţi, domnule Moucha, răspundeţi la întrebare.

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu problema ridicată de domnul deputat Brudaşca, aş dori, în primul rând, să precizez că acum câteva minute am transmis un exemplar din răspunsul pe care îl voi citi acum domnului deputat Brudaşca.

în ceea ce priveşte cantitatea de gaz metan necesară pentru încălzirea populaţiei şi preocuparea locuitorilor judeţului Cluj în legătură cu presiunea scăzută a acestuia, aş dori să precizez faptul că acum condiţiile atmosferice caracterizate prin temperaturi continue foarte scăzute au provocat în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor naturale disfuncţionalităţi tehnice şi tehnologice cu repercusiuni în alimentarea cu gaze naturale a populaţiei şi consumatorilor industriali. Datorită temperaturilor extrem de scăzute din Federaţia Rusă şi Ucraina, ţări din care noi importăm cantităţi semnificative de gaz metan, aceste temperaturi au determinat avarii tehnice care au condus implicit la reducerea severă a cantităţilor de gaze contractate de către partea română.

De asemenea, temperaturile scăzute din ţară au determinat creşterea consumurilor de gaze naturale de către populaţie. Au fost înregistrate în principal creşteri importante ale nivelurilor consumurilor realizate, faţă de sursele potenţiale şi limitele de consum programate, astfel că se constată depăşirea cotelor alocate în multe localităţi din ţară.

În aceste condiţii care au afectat funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului de transport şi distribuţie de gaze naturale, Ministerul Industriei şi Resurselor a luat o serie de măsuri printre care aş aminti creşterea la nivel maxim al extracţiei de gaze din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale şi acţionarea la maximum a potenţialului producţiei interne de gaze naturale, respectiv Romgaz şi Petrom.

De asemenea, s-a făcut trecerea pe combustibil alternativ, respectiv păcură şi cărbune, a unor centrale ale Societăţii Termoelectrica, precum şi ale centralelor de cvartal şi de zonă, acolo unde condiţiile tehnice au permis.

Nu aş dori să trecem mai departe fără să subliniez faptul că au fost numeroase intervenţii la furnizorul extern de gaze naturale pentru determinarea acestuia de a se intra în parametrii contractuali pentru livrarea gazelor naturale.

Aş dori, totodată, să subliniez şi faptul că în Municipiul Cluj-Napoca, consumul de la 80,4mc/oră programaţi a sărit, datorită condiţiilor meteorologice pe care le aminteam mai înainte, la circa 100-120 de mc/oră.

În ceea ce priveşte măsurile întreprinse sau pe care intenţionează ministerul să le întreprindă în vederea asigurării resurselor pentru energia termică livrată către populaţie, aş dori să precizez faptul că în vederea asigurării acestor resurse, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică şi termică, respectiv HG nr.607/27 iunie 2001, a fost aprobat programul de iarnă pentru perioada 2001 - martie 2002, întocmit de Termoelectrica. Programul a fost realizat avându-se în vedere susţinerea în perioada iunie 2001 – martie 2002, şi în special în iarnă, a obiectivului principal al strategiei energetice naţionale de satisfacere a necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate şi de siguranţă în alimentare.

La elaborarea acestui program s-a avut în vedere estimarea consumului de energie electrică şi termică, precum prognoza balanţei de energie electrică, energie termică şi de combustibili.

Pentru susţinerea programului de iarnă s-au luat măsuri, printre care aş dori să subliniez una foarte importantă, este vorba de asigurarea fondurilor financiare necesare achiziţionării combustibilului prin garantarea de către statul român a unui credit în valoare de 400 de milioane de dolari.

De asemenea, ar trebui subliniat faptul că în cadrul Termoelectrica care se află sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor s-au adus o serie de modificări administrative, organizatorice care creează o serie de societăţi comerciale distincte din Termoelectrica, prin aceasta se scontează îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu energie termică şi electrică. Aş cita numai, printre altele: S.C. Uzina Termică - Calafat, Uzina Termică - Vaslui, Uzina Termoelectrica - Midia, Electrica – Zalău, Termoelectrica – Giurgiu, Termic㠖 Comăneşti, toate acestea desprinse din, să spunem aşa, trupul Termoelectrica Mare şi care, în felul acesta, în localităţile respective, vor putea asigura în condiţii mai bune livrarea agentului termic către populaţie.

Aş vrea, de asemenea, să subliniez faptul – şi acest lucru trebuie reţinut – că în ciuda unor aparenţe, societăţile comerciale de sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor asigură pentru populaţie numai 40% din necesar, restul de 60% fiind asigurat de către administraţia publică locală.

De asemenea, aş dori să mai arăt un lucru şi anume că în vederea creşterii siguranţei în exploatare a sistemului de gaz metan din România în următorii doi ani, capacitatea de înmagazinare subterană a gazului metan va creşte de la 1,5 miliarde, cât este în prezent, la peste 4 miliarde, cum este normal, metri cubi, ceea ce va conferi un spor de siguranţă întregului sistem de aprovizionare cu gaz metan a populaţiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit?

Domnul Damian Brudaşca:

Ţin să-i mulţumesc domnului ministru secretar de stat Romulus Moucha pentru răspunsul detaliat pe care mi l-a oferit la problema ridicată, în acelaşi timp, doresc să-l informez şi pe domnia sa că autorităţile locale din Municipiul Cluj-Napoca amintit aici că ar fi depăşit consumul zilnic de gaz metan au făcut eforturi financiare substanţiale în această toamnă prin modernizarea unor centrale termice de cartier prin care s-a redus consumul acestora cu circa 20-25%. De asemenea, au fost făcute lucrări importante pentru evitarea pierderilor de la aceste centrale spre beneficiarii finali.

În consecinţă, consider că având în vedere răspunsul şi asigurările cu privire la asigurarea nivelului de consum curent, nu există pericole, cel puţin teoretic, pentru ca în această iarnă locuitorii judeţului Cluj să îngheţe de frig prin neimplicarea ministerului de resort.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Brudaşca a formulat o întrebare şi pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Dacă vreţi să răspundeţi?

Domnul Damian Brudaşca:

Problema pe care o ridicam a fost pusă de către reprezentanţi din Ministerul Transporturilor care semnalau că medicii proveniţi din aceste medii sunt nevoiţi să obţină avizul de liberă practică de la Bucureşti şi nicidecum de la Direcţiile de sănătate publică judeţene, ceea ce implică şi taxe suplimentare şi costuri suplimentare.

În egală măsură era o chestiune care ţine şi de Casa de Asigurări, comparaţia cu beneficiarii din domeniul armatei ai căror pensionari plătesc simultan sau imediat după pensionare caselor de asigurări militare, pe când cei proveniţi de la Ministerul Transporturilor trebuie să plătească întâi Casei Naţionale de Asigurări Sociale, după care banii se transferă caselor de asigurare din ministerul de resort şi se dorea o uniformizare care este în interesul depăşirii fazelor de birocratism excesiv în acest domeniu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamnă secretar de stat, portiţi.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Privind întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, referitor la eliberarea avizului de liberă practică, precizăm următoarele. Acesta se obţine pentru medici de la direcţiile de sănătate publică judeţene cu excepţia medicilor care lucrează în transporturi, aceştia primind avizul pe baza unui dosar depus la Ministerul Sănătăţii şi Familiei, unde se percepe o taxă.

Astfel, Direcţia pentru privatizare şi relaţii cu investitorii străini şi autohtoni prin Departamentul – Acreditare, eliberează autorizaţia de liberă practică. Autorizaţia de liberă practică pentru personalul medical se eliberează conform legii şi prevederilor Legii nr.74/1995 şi se acordă de minister pe baza documentelor specificate în text. Documentele care se depun la minister sunt aceleaşi şi pentru personalul medical ce desfăşoară activităţi medicale în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, SRI, Ministerul Justiţiei, cât şi pentru celelalte categorii de personal medical.

Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.84/1998 medicii care lucrează în reţeaua MSF obţin autorizaţia de liberă practică prin direcţiile de sănătate publică. Durata de executare a unei astfel de autorizaţii de către minister este de maxim o săptămână. Dosarele ce conţin documentele pe baza cărora se eliberează autorizaţia de liberă practică se transmit prin delegat ministerului, urmând ca tot prin delegat să fie eliberate personalului medico-sanitar solicitant.

În baza prevederilor legale, în speţă, Legea nr.505/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/92 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii şi a punctului nr.10 din anexa la lege, pentru eliberarea autorizaţiilor se percep tarife conform Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.190/2000 şi se încasează prin caseria ministerului şi anume în sumă de 150.000 lei.

Referitor la a doua întrebare şi anume privind problema pensionarilor proveniţi din domeniul transporturilor care ar trebui să plătească din momentul pensionării banii la Casa de Asigurări din Societatea Transportatorilor, vă informăm următoarele.

Din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/1998 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/1998 privind respectiv înfiinţarea organizarea, funcţionarea Casei de Asigurări de Sănătate a Transporturilor şi Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se stabileşte că fondul de asigurări de sănătate la aceste case este format din: 1. contribuţia persoanelor juridice din sistemele acestor sectoare de activitate şi 2. din contribuţia personalului în activitate şi a persoanelor pensionate din unităţile aparţinătoare, a membrilor de familie a acestora, precum şi a altor categorii stabilite de adunarea reprezentanţilor.

În consecinţă, o persoană care se pensionează din sectoarele respective poate opta menţinerea pe lista medicului de familie la care este înscris şi care este în relaţii contractuale cu Casa Armatei sau Transportatorilor, după caz, urmând să se vireze contribuţia sa de asigurări de sănătate la casa pe care a ales-o. Pentru aceasta, e necesar ca să se solicite Casei Naţionale de Pensii de către Casa de asigurări de sănătate pe care a ales-o, virarea contribuţiei la casa respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Sunteţi mulţumit? Da.

Tot domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind obiectivele prevăzute pentru anul 2002 privind lucrările de specialitate la principalele cursuri de apă în judeţul Cluj.

Vă rog să răspundeţi.

Domnul Ovidiu Ianculescu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca privind programul de investiţii al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului pe anul 2002 în judeţul Cluj, în domeniul gospodăririi apelor prezentăm următorul răspuns:

Pentru anul 2002, în judeţul Cluj sunt prevăzute 5 obiective de investiţii, totalizând o valoare de investiţii de 23 de miliarde 564 milioane lei. Acestea sunt următoarele: amenajarea pentru apărare împotriva inundaţiilor provocate de râul Someşul Mic pe secţiunea Cluj-Dej, cu termen de finalizare noiembrie 2003, pentru anul 2002, fiind prevăzute investiţii de 5 miliarde lei, cu ajutorul cărora se pot realiza 42,3 km regularizare, 3,52 km dig şi 3400 hectare apărate de inundaţii; a doua, reconsiderarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe Valea Căpuş, cu termen de finalizare tot noiembrie 2002, cu o valoare de investiţii de 7 miliarde 764 milioane lei, propunându-se a se realiza 25 km reprofilarea albiei şi 3 km consolidări mari.

A treia, consolidarea drumului comunal 128 în zona Bloca-Săcuiu, cu termen de finalizare luna decembrie 2003, cu o valoare de investiţii în 2002 de 5 miliarde lei, putându-se realiza 12,25 km consolidare drum.

A patra, consolidarea aceluiaşi drum comunal însă pe zona Săcuiu-Scrint, cu termen de finalizare tot luna decembrie 2003, cu o valoare de investiţii pentru 2002 de 5 miliarde lei, putându-se realiza 7 km consolidare drum.

Şi, al cincilea obiectiv, se referă la un studiu de fezabilitate cu o valoare de 800 de milioane de lei, cu privire la amenajarea râului Someşul Rece şi Valea Săcătău, între confluenţa cu pârâul Negruţa şi acumularea Gilău. Suma totală, vă spuneam la început, este de 23 de miliarde 564 milioane lei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Sunteţi mulţumit de răspuns, domnule deputat? Spuneţi vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu ţin să-i mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul pe care mi l-a dat. Precizez că, din păcate, unele din aceste obiective au fost înscrise şi în programul pentru acest an şi se pare că ori nu au fost bani, ori nu s-au terminat lucrările. De asemenea, mai ţin să menţionez că lipsesc din programul ministerului o serie de lucrări de consolidare de maluri în zona Măguri-Răcătău şi în zona Iara şi Valea Ierii care, datorită inundaţiilor care au avut loc la începutul acestui an şi anul trecut şi unde lucrările n-au fost finalizate, că există riscul în cazul unei primăveri ploioase ca acestea să necesite pe viitor investiţii şi mai mari.

Oricum, mă mulţumeşte faptul că totuşi judeţului Cluj i-a fost rezervată o atât de importantă contribuţie de 23,5 miliarde de lei pentru lucrările de specialitate pentru anul viitor. Sper să se şi realizeze.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deptutat Mircea Costache a solicitat precizări privind aplicarea Legii salarizării pentru angajaţii de la Direcţia de cultură şi culte.

Domnul secretar de stat Pâslaru.

Domnul Costache nu este. Îi trimiteţi în scris răspunsul.

Domnul Damian Brudaşca pune o întrebare cu privire la pachetele cu rechizite oferite gratuit unor elevi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Eu am primit din partea unor cetăţeni din judeţul Cluj colete dintre cele care au fost date în baza Ordonanţei Guvernului privind ajutorarea familiilor cu copii mulţi sau a familiilor cu venituri mici şi foarte mici în vederea începerii anului şcolar. Din păcate, aceste colete nu erau la sumele specificate în ordonanţa de Guvern cu pricina, existând o diferenţă considerabilă între valoarea prevăzută în ordonanţă şi valoarea reală.

Întrebările pe care le-am adresat ministerului au fost dacă aceşti bani au intrat în oareşce buzunare. Mi s-a răspuns că această acţiune este imposibil de făcut întrucât s-a dispus ca aceste colete să fie trimise spre beneficiari în tranşe diferite. Dar a uitat să se specifice: în câte tranşe? Când se vor vira aceste tranşe? Şi care este valoarea fiecăreia dintre tranşe pentru ca să avem sentimentul seriozităţii ce caracterizează în general activitatea acestui minister.

De aceea am revenit cu această întrebare, sperând că domnul secretar de stat, aici de faţă, îmi va clarifica şi această nedumerire.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Radu Damian, secretar de stat.

Domnul Mircea Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Voi da citire răspunsului la întrebările domnului deputat Damian Brudaşca.

La prima întrebare, referitor la faptul că nu s-a precizat de la început livrarea în tranşe a rechizitelor, precizăm că necesarul de rechizite pentru 930.000 de beneficiari, greutatea căreia se ridică la peste 3.000 de tone, depăşeşte capacitatea de producţie internă pe o lună care este de circa 2400 de tone. Datorită perioadei scurte şi posibilităţilor de contractare şi asigurare din producţia internă, cât şi necesităţii de asigurare a beneficiarilor cu rechizite la începutul anului şcolar, s-a stabilit livrarea rechizitelor în două tranşe. În tranşa I au fost acordate rechizitele necesare începutului de an şcolar, iar în tranşa a II-a alte rechizite necesare pe parcursul anului şcolar. În acest sens, rechizitele au fost acordate în timp şi în funcţie de necesităţi.

În ceea ce priveşte numărul tranşei şi valoarea fiecăreia, vă informăm că rechizitele au fost distribuite în aceste două tranşe şi a fost finalizată distribuirea.

Valoarea pachetelor pe tranşă este următoarea:

Tranşa I. La clasa I – 102.457,7 milioane, la clasele II-IV – 37.163,8 milioane, la clasele V-VIII – 59.258,95 milioane. La clasa a II-a – 89.957,68 şi apoi 192.358,25 milioane. La clasele II-IV – 158.682,98 şi respectiv 195.846,78 milioane, iar la clasele V-VIII – 190.195,43 milioane şi, respectiv, 249.454,38 milioane.

Valoarea totală a contractului este 205,9 miliarde lei, faţă de suma prevăzută iniţial de 200 miliarde lei.

Referitor la punctul 3 din întrebare, vă informăm că executantul este Regia Autonomă Monitorul Oficial şi a fost stabilit pe bază de memorandum aprobat de Guvernul României.

Totodată, precizăm că la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, persoanele care urmăresc aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.33/2001 pentru acordarea de rechizite şcolare în anul şcolar 2001-2002 sunt: domnul secrear de stat Vasile Molan şi domnul director general Mihai Păunică, de la Direcţia generală Buget-Finanţe.

Cu deosebită consideraţie,

Semnează doamna ministru.

Aş adăuga, dacă-mi permiteţi, şi un comentariu. Trebuie să spun că acest efort al Guvernului pentru asigurarea cu rechizite a fost sprijinit cu deosebită seriozitate şi sperăm să nu mai apară astfel de semnale, asumându-ne totuşi şi faptul că lipsa de informare poate a condus la asemenea întrebare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, nu vă supăraţi! Domnul deputat a întrebat o chestiune extrem de clară: se dau în două tranşe, când se epuizează difuzarea tranşei a doua şi aţi spus că aţi epuizat difuzarea, dar cât se dă la fiecare elev în parte, măcar aşa aproximativ, că altfel nu înţelegem ce aţi prezentat dumneavoastră cu sutele de milioane...

Domnul Mircea Radu Damian:

Întrebarea pe care a pus-o domnul deputat s-a referit la valoarea fiecărei tranşe, nu la valoarea fiecărui pachet. Şi s-a răspuns de cei care au întocmit materialul de la Direcţia generală de buget-finanţe exact la întrebare. Dacă e nevoie de date suplimentare, vom completa şi cu această informare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu n-am pus nici o clipă la îndoială seriozitatea ministerului reprezentat de către domnul secretar de stat. Dar, aşa cum aţi intuit şi dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, întrebarea mea se referea la valoarea tranşei revenite fiecăruia dintre elevi. Oricum, răspunsul mă satisface şi am convingerea că posibilitatea de fraudă prin seriozitatea persoanelor implicate va fi exclusă.

Este un lucru pozitiv că, în această perioadă de multiple lipsuri, Guvernul a făcut acest efort substanţial pentru ca o bună parte din elevii ţării să-şi poată continua activitatea şcolară.

Mă satisface răspunsul. Mulţumesc şi sper să putem colabora în continuare pentru eliminarea oricăror posibile îndoieli cu privire la seriozitatea şi probitatea profesională şi nu numai a celor care lucrează în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Ştefan Lepădat a adresat o întrebare privind măsurile reparatorii privind recunoaşterea perfecţionării profesorilor de matematică în domeniul informaticii în vederea titularizării.

Poftiţi, daţi răspunsul! Şi puteţi să-l daţi şi aceluia adresat de domnul Mincu.

Domnul Mircea Radu Damian:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Ştefan Lepădat este următorul:

În conformitate cu prevederile Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.645/2000 privind profilurile, specializările, durata studiilor, precum şi titlurile obţinute de absolvenţii învăţământului de stat, cursuri de zi, în profilul matematică se regăsesc specializările în matematică şi matematică-informatică, printre altele.

Conform art.70 alin.1 şi 2 din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, învăţământul post-universitar asigură specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii atestate prin diploma obţinută la finalizarea studiilor universitare.

Conform prevederilor art.44 alin.1 din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă sau de absolvire, iar în conformitate cu prevederile art.37 alin.2 din acelaşi act normativ, în cazul în care profesorii au două specializări principale sau speciale, principale şi una secundară, definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I, pot fi obţinute la una dintre cele două specialităţi, fiind recunoscute pentru oricare dintre specialităţile înscrise pe diplomă.

Totodată, precizăm că urmarea faptului că în ultima perioadă au fost identificate o serie de situaţii similare cu cea prezentată la întrebarea dumneavoastră referitoare la recunoaşterea gradelor didactice, Ministerul Educaţiei şi Cercetării are în vedere elaborarea unor măsuri în scopul ameliorării şi optimizării sistemului de formare continuă a cadrelor didactice la nivelul cărora solicitările dumneavoastră îşi vor găsi un spaţiu prioritar de rezolvare.

Cu deosebită consideraţi.

Şi trebuie să vă spun că a şi început o astfel de acţiune care va fi finalizată foarte curând prin acte normative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Lepădat (din sală):

Răspunsul scris îl aveţi?

Domnul Radu Damian:

Îl avem şi vi-l dau, n-are ştampilă, dar îl dau în mod oficial.

Înţeleg, domnule preşedinte, că pot să răspund şi la întrebarea adresată de domnul deputat Iulian Mincu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă rog.

Domnul Mircea Radu Damian:

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Iulian Mincu este următorul:

Şcoala superioară românească a pregătit practic în toată perioada contemporană specialişti care, odată ajunşi în străinătate în diverse forme, au făcut faţă cu succes activităţii complexe desfăşurate în domeniul învăţământului superior sau în colective de cercetare ştiinţifică din mari universităţi sau instituţii de cercetare din aceste ţări. Specialiştii români sunt foarte bine apreciaţi în domenii de mare importanţă precum: matematică, fizică, chimie, informatică, electronică, medicină şi atlele.

În aceste condiţii, ministrul educaţiei şi cercetării a afirmat, pe bună dreptate, că aceşti tineri contribuie la realizarea unei imagini favorabile de apreciere faţă de învăţământul românesc.

Dificultăţile prin care a trecut şi încă trece România, mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, nu permit finanţarea corespunzătoare a multor domenii de activitate printre care şi cel al cercetării ştiinţifice, ceea ce a determinat plecarea unor tineri inclusiv cei foarte valoroşi în străinătate. Mulţi dintre ei revin în România, iar o anumită parte se stabilesc definitiv în străinătate.

Sperăm că pe baza strategiei de dezvoltare a economiei româneşti, a cercetării ştiinţifice, a măsurilor speciale de reţinere în ţară a tinerilor valoroşi sau de revenire în ţară a unora aflaţi în străinătate, prin cointeresarea lor materială şi prin dotarea corespunzătoare a unităţilor de cercetare, să putem influenţa şi, deci, să micşorăm fenomenul de plecare a tinerilor peste hotare.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Pribeanu a solicitat să i se răspundă cum s-a soluţionat sesizarea unui întreprinzător privat din Timişoara.

Răspunde domnul secretar de stat Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră adresată ministrului justiţiei referitoare la memoriul domnului Ghilea Aurel din Timişoara cu privire la modul de soluţionare a unor cauze civile şi modificările aduse Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, vă comunicăm următoarele:

Referitor la cazul cetăţeanului Ghilea Aurel din Timişoara, care s-a adresat cu memorii ministrului justiţiei, vă vom ataşa la răspunsul scris copii ale răspunsurilor care au fost trimise de către minister acestuia ca urmare a verificării celor sesizate şi în limitele competenţelor acestui minister.

Facem precizarea că domnul Ghilea Aurel a solicitat promovarea căii extraordinare de atac a recursului în anulare în materie civilă împotriva mai multor hotărâri irevocabile cu mult peste termenul prevăzut de lege, astfel că ministrul justiţiei nu s-a aflat în situaţia de a putea cere procurorului general al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, promovarea acestei căi extraordinare de atac.

Cu privire la cel de-al doilea punct al interpelării dumneavoastră adresată Ministerului Justiţiei de a se adopta măsuri vis-a-vis de faptul că prin statutul profesiei de avocat adoptat de către Uniunea Avocaţilor din România s-au introdus prevederi care reprezintă adăugiri la Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, vă aducem la cunoştinţă că o asemenea chestiune excede competenţele legale ale acestui minister. Însă, persoanele interesate care se consideră vătămate prin aplicarea acestor dispoziţii ce exced prevederile legale, au posibilitatea de a se adresa instanţelor de contencios-administrativ, solicitând anularea respectivelor dispoziţii.

Vă rugăm să primiţi, domnule deptuat, asigurarea întregii mele consideraţii.

Semnează, doamna Rodica-Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Pribeanu.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă satisfac răspunsurile doamnei ministru şi cred că în legătură cu cetăţeanul Ghile Aurel aş dori un răspuns scris şi în această formulă pentru a vedea ce răspunsuri s-au dat şi n-au ajuns la dânsul. Pentru că, practic, această formulare este: nu a primit răspuns la ceea ce a sesizat. Asta a sesizat dânsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei. De fapt, două întrebări.

Domnul Damian Brudaşca:

Da. Prima dintre ele se referă la modul în care se respectă prevederile art.5 din Legea nr.33/1996, respectiv 144/1997, de subvenţionare în proporţie de 50% a costului transporturilor beneficiarilor de carnet de moţ. Care este valoarea prevăzută în bugetul pe 2002 şi care este modul de soluţionare până la această dată?

A doua întrebare se referă la un caz concret care vizează Municipiul Cluj-Napoca pe teritoriul căruia se găsesc o serie de elemente de legătură cu mijloacele sau cu zonele de circulaţie care aparţin drumurilor naţionale, cu atât mai mult m-am referit la această situaţie cu cât fondurile alocate de la fondul special al drumurilor pentru optimizarea circulaţiei pe acese tronsoane de drum au fost de fiecare dată după 1997 inferioare sumelor solicitate şi, în acelaşi timp, potrivit datelor pe care le avem, inferioare altor municipii din ţară.

Vrem să clarificăm de ce există acest tratament defavorabil în ce priveşte Municipiul Cluj-Napoca.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiţi! Domnul secretar de stat Tudor Florescu.

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLPTL):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stiamte domnule deputat,

Prin Legea nr.33/1996 şi Legea 144/1997, titularii carnetului de moţ beneficiază de reducerea cu 50% din costul biletului CFR, clasa a II-a la toate categoriile de trenuri de călători, atât la dus cât şi la întors.

Moţii beneficiază de această reducere atunci când moţul se deplasează pentru valorificarea produselor lemnoase expediate pe calea ferată. În acest scop, la casa de bilete a staţiei de plecare, moţul se prezintă cu duplicatul documentului de transport al mărfii sau cu dovada semnată de primarul din localitatea de domiciliu a beneficiarului carnetului de moţ în cazul în care se deplasează în altă localitate pentru prestarea de servicii cu material lemnos al beneficiarului.

Pe baza acestor documente, a carnetului de moţ şi a buletinului de identitate, se obţine contracost legitimaţia de călătorie bilet bianco cu plată, cu reducere 50% din tariful trenurilor de călători. Aceleaşi documente se prezintă şi la casa staţiei de întoarcere pentru obţinerea reducerii la tariful de transport.

De precizat că de aceeaşi reducere de 50% beneficiază şi la transportul cu vagonul de bagaje a produselor din lemn cu grad superior de prelucrare şi al produselor agricole obţinute prin valorificarea produselor din lemn. La prezentarea la casă unde se taxează expediţia de mesagerie pentru acordarea reducerii, trebuie prezentate documentaţia de provenienţă a materialului lemnos, carnetul de moţ şi buletinul de identitate.

La transportul produselor agricole, moţul va face pe documentul de transport o menţiune, pe proprie răspundere, produsele agricole obţinute prin valorificarea produselor din lemn.

Legea nr.33/1996 – expediţiile de mesagerie primesc la transport numai dacă tarifele se plătesc în staţia de expediţie. Pentru anul 2001 au fost prevăzute în buget suma de 2,5 miliarde lei la Capitolul Subvenţii de produse şi activităţi. Din această sumă s-a cheltuit suma de 8.456.850 lei, înregistrându-se în cursul anului 2001 numai 145 de solicitări.

Pe anul 2002, bugetul este în curs de elaborare, dar în mod sigur se va prevedea o sumă suficientă pentru deplasarea acestei categorii de călători în jurul valorii de 2 miliarde de lei.

Referitor la cea de-a doua întrebare, stimate domnule deputat, prin adresa nr.1249 din 1.III.2001, ministerul nostru făcea cunoscut Consiliului judeţan Cluj suma repartizată din fondul special al drumurilor publice în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat la drumuri locale. Suma de 60.000,288 miliarde de lei aprobată a fost destinată cheltuielilor pentru drumuri în administrarea Consiliului judeţean şi a consiliilor locale, inclusiv cele municipale din judeţul Cluj.

La nivelul judeţului, din suma aprobată de către minister, 8,5 miliarde lei au fost repartizate celor 5 municipii din judeţ, Municipiului Cluj-Napoca revenindu-i 3 miliarde de lei.

Considerând şi programele de reabilitare a drumurilor naţionale, judeţul Cluj a beneficiat de finanţări astfel:

Programul II de reabilitare, Contract 301 pe D.N.1 F kilometrul 4 + 900 până la km 36 Cluj-Napoca – limita de judeţ Cluj. Valoarea totală a contractului – 15,5 milioane Euro. Finalizarea lucrărilor a avut loc în anul 2001, finanţare BEI.

Contract 105 – D.N. 15, km 15 – km 20 – Turda-Cuci. Valoarea aferentă sectorului din judeţul Cluj – 7,6 milioane dolari. Finalizarea – în anul 2001, finanţare BERD.

2. Programul III de reabilitare – contractul 501 – D.N.1 km 481 + 500 km; km. 535 + 400 – Cluj – Huedin. Valoarea totală de contract, 222,6 milioane Euro. Termen de finalizare – 2003, finanţare BEI.

Suplimentar, în anul 2001, s-a alocat suma de 51 miliarde de lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru amenajarea Drumului Naţional 15 în Turda, accesul la Aeroportul Turda şi refacerea carosabilului Turda-Ceaunul Mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Sunteţi mulţumit?

Domnul Damian Brudaşca:

Am un comentariu de făcut.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Ultima dumneavoastră precizare îmi lasă un gust foarte amar pentru că aceşti 51 de miliarde de lei n-au fost folosiţi pentru ceea ce aţi spus dumneavoastră, ci pentru a fi vopsite frunzele în verde cu prilejul posibilei vizite în 18 septembrie a Cancelarului Schroeder în judeţul Cluj. Folosirea acestor bani s-a făcut cu încălcarea gravă a legii, fără organizare de licitaţii şi aşa mai departe. Am sentimentul că în evidenţele dumneavoastră este cuprinsă o cu totul altă lucrare decât destinaţia propriu-zisă.

În ceea ce priveşte, de asemenea, drumul Cluj-Huedin, am semnalat şi ministerului, am semnalat şi prefecturii şi organelor de poliţie, grave încălcări ale legii în ceea ce priveşte modul de realizare a acestui tronson de drum. V-aş ruga încă odată, cu tot respectul, să vedeţi modul în care s-au făcut lucrările, calitatea acestora, schimbarea fără licitaţie a executantului şi o serie de alte aspecte pe care sunt dispus să vi le prezint în cazul în care prezintă interes pentru dumneavoastră.

Totodată, v-aş ruga ca ministerul dumneavoastră să fie mai receptiv la solicitarea reală pe care o avem pentru realizarea unui drum ocolitor pentru că este foarte frecvent numărul accidentelor cu grave pierderi de vieţi omeneşti pe şoseaua de coborâre de la Feleac la Cluj-Napoca. Chiar în această săptămână a avut loc un asemenea accident soldat cu morţi şi răniţi. Este de dorit ca aceste calcule pe care dumneavoastră le faceţi, generoase cât priveşte celelalte municipii, să fie mai generoase şi în mod concret cu solicitările justificate ale Municipiului Cluj-Napoca. E adevărat, face parte din judeţul Cluj dar, raportat la sumele totale, este cel mai dezavantajat şi în raport cu judeţul, şi în raport cu alte municipii de o importanţă economico-socială echivalentă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă aţi sesizat poliţia şi justiţia, e rezolvată!

Domnul secretar de stat Predilă a plecat, dar a lăsat nişte răspunsuri scrise pentru domnul Brudaşca şi pentru domnul Nicolae Enescu. Deci, aceste răspunsuri s-au dat.

Pentru doamna Mihaela Ionescu, în primul rând a plecat şi nu mai e, deci nu pot să-i dau cuvântul, în al doilea rând, nici cel care a întrebat nu este în sală. Deci, eu, unul, n-am ce să spun mai departe decât că am finalizat partea de întrebări.