Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Şi cu aceasta, vă rog să constataţi că prima parte a programului nostru de astăzi s-a încheiat. Urmează şedinţa de interpelări şi întrebări, mai exact, şedinţa consacrată doar răspunsului la întrebări.

Stimaţi colegi, înţeleg că sunt prezenţi şi deputaţii şi miniştrii care au fost solicitaţi să răspundă la întrebări.

Pentru domnul Damian Brudaşca oferă un răspuns domnul Marius Sorin Ovidiu Bota în legătură cu tronsonul de drum Cluj-Napoca-Huedin, situaţia lucrărilor la acest tronson.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, MLPTL):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei referitor la întrebarea domnului deputat Brudaşca este următorul:

Lucrările de reabilitare ale tronsonului Cluj-Napoca-Huedin - D.N.1 E 60, km 481+500 şi 535+400, totalizând 53,9 km sunt cuprinse în cadrul etapei a III-a de reabilitare a drumurilor naţionale.

Data semnării contractului cu antreprenorul general constructor consorţiu "Pontelo tirena scabi" din Italia este 27 iulie 2001. Termenul contractual de finalizare este 30 octombrie 2003. Programul de lucrări confirmat de consultanţă şi beneficiar, Administraţia Naţională a Drumurilor, este respectat, ritmul fiind corespunzător.

Constructorul respectă programul de execuţie al lucrărilor reactualizat la fiecare 90 de zile, realizând până în prezent 65% stadiu fizic.

Referitor la calitatea lucrărilor, ea este certificată de consultanţa tehnică "Search corporation" şi de inspecţia de stat pentru construcţii Cluj. La solicitările utilizatorilor, la nenumăratele sesizări ale transportatorilor, Consiliul judeţean Cluj împreună cu prefectura a propus analizarea situaţiei şi soluţionarea acesteia de către specialiştii în domeniu.

Soluţia devierii traficului nu aparţine constructorului, ci a fost stabilită de instituţiile abilitate în acest sens, existând la documentaţie aprobările necesare. Devierea s-a făcut pe ruta Huedin-Zimbor-Cluj, pe două drumuri naţionale D.N.1 G şi D.N.1 F, drumul european 81. După cum au constatat şi participanţii la trafic, această rută are 25,4 km - D.N.1 G şi 48,4 km pe D.N.1 F, în total 73,8 km, din care 65% este un drum nou reabilitat, recepţionat la finalul anului 2002.

Timpul de parcurs, calitatea suprafeţei de rulare, semnalizarea rutieră, confortul şi siguranţa sunt unele din elementele prioritare pentru folosirea acestei rute ocolitoare.

Drumul naţional secundar D.N.1 G - Huedin-Zimbor - a fost reparat, s-au făcut plombări, tăieri, acostamente şi vegetaţie în prima jumătate a lunii mai, executându-se completarea semnalizării verticale şi marcajul longitudinal. Au fost montate la intrările în cele trei localităţi, Tetiş, Almaş şi Cuzăplac, restricţiile de viteză pentru autoturisme şi trafic greu.

Din punct de vedere al specialiştilor, decizia nu poate fi decât tehnică, argumentaţia este tot de natură tehnică.

Punctul doi al întrebării, care nu este în răspunsul scris, referitor la de ce s-a luat această măsură în această perioadă înainte de sezonul estival, ţin să vă precizez că datorită iernii prelungite, lucrările în acest an au început cu o întârziere de aproximativ 50 de zile, astfel încât calendarul tehnic al derulării lucrărilor a impus această perioadă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu nu pot decât să apreciez abilitatea răspunsului, nu şi informaţiile date. Spre deosebire de domnul secretar de stat, am parcurs acest tronson de curând. Sâmbătă l-am parcurs pe zona indicată de domnia sa şi la întoarcere am venit să văd cum se lucrează.

Nu s-a precizat în răspuns cine a fost cel care a autorizat această deviere.

De asemenea, ţin să-l informez pe domnul secretar de stat că la Tetiş, drumul riscă să se prăbuşească, să alunece, să se rupă şi, de asemenea, trebuie să-i semnalez că presa din judeţul Cluj şi din judeţul Sălaj menţionează temerile unor cetăţeni din zonă cu privire la posibilitatea fisurării clădirilor lor, având în vedere că drumurile pe care s-a deviat circulaţia nu sunt potrivite pentru transport de maşini, de utilaje grele.

Acesta este un aspect.

Al doilea aspect foarte important pe care ar fi trebuit să-l avem în vedere este că această deviere de circulaţie este nerespectată, domnule ministru. Chiar ieri pe tronsonul acesta de la Huedin spre Cluj circulau în voie camioane grele, maşini, autoturisme, maşini de transport persoane şi aşa mai departe. Dacă tot se doreşte o stopare a traficului, el trebuie să fie stopat pe toate categoriile de transport, nu după cum vor muşchii unora sau ai altora, pentru ca lucrarea să se încheie în cel mai scurt timp, să nu producă nici un fel de neajunsuri celor care ar trebui să beneficieze de existenţa acestei reţele rutiere.

În momentul acesta, putem constata că s-a realizat o brambureală perfectă, fără nici un efect pozitiv în sensul organizatoric al lucrărilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Costache Ivanov are de răspuns la o întrebare adresată de domnul Emil Crişan.

Domnul Emil Crişan este? Da.

Poftiţi! Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră adresată ministrului justiţiei referitoare la săvârşirea unei fapte penale de către Calaman Gabor, vă comunicăm următoarele: prin sentinţa penală nr.37 din 18 februarie 2002, Tribunalul Alba, în conformitate cu prevederile art.11 pct.2 lit.a) raportat la art.10 lit.e) Cod procedură penală, cu aplicarea art.44 Cod penal, în legitimă apărare, a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.183 raportat la art.183 alin.2 Cod penal, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Din probele administrate în dosarul cauzei, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt: în seara de 16 decembrie 2000, inculpatul însoţit de martora F.C., s-a deplasat la barul din localitate unde în jurul orei 22,00, a venit şi victima Rădăţean Petru. Acesta a consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 24,00, s-a deplasat la masa inculpatului şi a început să se adreseze acestuia şi prietenei sale pe un ton agresiv, folosind apelativul "ungurule", aducându-şi aminte de confruntarea verbală mai veche pe care o avusese cu inculpatul. După ce a adresat injurii, victima i-a aplicat o lovitură inculpatului peste obrazul drept.

La intervenţia unor martori, victima s-a aşezat, dar după câteva minute, s-a ridicat din nou şi a solicitat inculpatului să iasă afară să se bată cu el. Când inculpatul a refuzat, victima i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona toracelui şi l-a prins pe inculpat de gât ridicându-l de pe scaun. În acel moment, inculpatul a apucat o sticlă de bere goală de pe masă şi, executând o mişcare de semiîntoarcere, i-a aplicat victimei, care îl ţinea de gât, o lovitură în cap. Sticla s-a spart, iar inculpatul a rămas cu gâtul sticlei în mână. După câteva secunde, victima l-a prin pe inculpat care avea însă sticla spartă în mână cu braţele peste corp trăgându-l către podea.

După ce au căzut la pământ, în încleştare, inculpatul i-a cauzat victimei o plagă tăiată cu leziuni vasculare la nivelul venei jugulare, urmată de hemoragie, în urma cărora victima, care avea o alcoolemie de 1,90 grame la mie, şi-a pierdut viaţa.

Din declaraţiile martorilor, dar mai ales din raportul de expertiză şi celelalte probe administrate la dosar, s-a constatat că leziunile de violenţă din jurul gâtului s-au produs prin cădere pe corpul ascuţit-tăietor, şi, nu prin lovituri directe, astfel că sunt întrunite condiţiile legitimei apărări prevăzută de art.44 Cod penal.

Fiind întrunite condiţiile prevăzute de art.44, fapta inculpatului nu poate constitui infracţiune, lipsindu-i o trăsătură esenţială a acesteia, vinovăţia.

Deoarece fapta a fost săvârşită în legitimă apărare, ea nu are caracter ilicit şi nu a putut atrage nici răspunderea civilă delictuală.

În apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea apelului întrucât prima instanţă a pronunţat o soluţie legală şi temeinică, iar prin Decizia penală nr.124 A din 28 mai 2002, a Curţii de Apel Alba-Iulia a fost respins ca nefondat apelul Parchetului.

Această soluţie a avut în vedere faptul că victima, dispunând de o forţă fizică mult mai mare decât a inculpatului, a început şi a persistat în a exercita acte de agresiune fizică, după care s-a deplasat lângă inculpat şi, fără vreun temei, a început să-l strângă de gât, după ce în prealabil i-a adresat ameninţări.

Văzându-se în faţa atacului iminent dezlănţuit împotriva sa, inculpatul a reacţionat de maniera expusă, stabilindu-se că acesta a aplicat doar o lovitură cu o sticlă goală în capul victimei, care însă nu a fost cauzatoare de moarte, aceasta survenind ca urmare a leziunilor suferite în regiunea gâtului, produse prin căderea victimei peste gâtul sticlei sparte aflată în mâna inculpatului.

Împotriva deciziei nu a fost declarat recurs, astfel că soluţia intrată în puterea lucrului judecat şi nu mai poate fi pusă în discuţie vinovăţia inculpatului.

Prin Încheierea din 28 decembrie 2000, Tribunalul Alba a admis plângerea formulată de inculpatul Calman Gabor împotriva măsurii arestării şi s-a dispus revocarea acestei măsuri care s-a dispus în 18 decembrie 2000, considerând că nu este îndeplinită cerinţa prevăzută de art.148 lit.h) Teza a doua din Codul de procedură penală.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere modul de săvârşire a faptei, încadrarea, data acesteia, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, faptul că era student, precum şi faptul că arestarea este o măsură de excepţie iar inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, finalizarea cercetărilor putând fi făcută şi cu inculpatul în stare de libertate.

Astfel fiind, susţinerile dumneavoastră că un criminal feroce a fost pus în libertate încă înainte de a fi judecat, nu au temei, având în vedere că inculpatul nu era cercetat pentru săvârşirea unei infracţiuni de omor, fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, o faptă ce se săvârşeşte cu intenţie depăşită, preteintenţie, iar crima odioasă pentru care inculpatul a fost achitat, la care vă referiţi în întrebare nu a fost reţinută în instanţele judecătoreşti învestite cu judecarea cauzei, singurele în măsură să aprecieze asupra vinovăţiei unei persoane trimisă în judecată pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

De altfel, prin neexercitarea recursului, partea civilă a achiesat tacit la soluţia instanţelor; reţinuse de prima instanţă că mama victimei a declarat că a primit de la părinţii inculpatului suma de 30 de milioane, constituindu-se parte civilă pentru daune morale.

Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

În mod normal, răspunsul la întrebarea asta nu trebuia primit. În Parlament, nu se discută soluţiile nici ale instanţei penale, nici ale celei civile.

Tot vorbim de influenţarea justiţiei, de imixtiunea politicului asupra justiţiei şi noi aici ce facem? În mod normal, nu trebuia să vi se primească această întrebare, pentru că noi nu controlăm temeinicia instanţelor judecătoreşti.

Aţi văzut, am transformat practic tribuna Parlamentului într-o bară a unei instanţe obişnuite cu termeni...

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Exageraţi, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu exagerez de loc. Poftiţi!

Domnul Emil Crişan:

Da. Mulţumesc.

Într-adevăr, răspunsul a fost mult prea lung, zic eu. Eu am primit o scrisoare din partea unui cetăţean din oraşul Aiud care, în numele celui decedat, scrie această scrisoare şi am cerut nu rechizitoriul şi sentinţa de la Tribunalul judeţean Alba, ci o scurtă cercetare a dosarului în cauză, pentru faptul că se specifică în acea scrisoare, dacă domnul secretar de stat a studiat această scrisoare, că martorii prezenţi la faţa incidentului nu au fost citaţi în instanţă.

Deci, sunt în scrisoare nişte întrebări pe care chiar şi eu mi le pun. Nu ştiu dacă este normal ca un criminal, pot să-i zic aşa, să fie în libertate chiar dacă a făcut o crimă prin imprudenţă. Să spunem că acel inculpat a căzut cu gâtul în sticlă, şi-a tăiat gâtul. Bine! Eu nu sunt mulţumit de răspuns, oricum.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată: toate motivele astea trebuiau susţinute în cadrul unei căi de atac prevăzute de lege. Partea respectivă puteaţi s-o consiliaţi să se adreseze Parchetului general să-i facă un recurs în anulare. Nu putem noi controla temeinicia hotărârilor judecătoreşti.

Nu, eu nu discut pe fond soluţia pentru că nu o putem face aici în Parlament.

Domnule Boc, aveţi o întrebare cu privire la desfiinţarea Oficiului registrului comerţului din unele localităţi.

Poftiţi, domnule Ivanov şi răspundeţi la această întrebare. Domnul Costache Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de dumneavoastră, stimate domnule deputat, adresată ministrului justiţiei, privind desfiinţarea oficiilor registrului comerţului din unele localităţi, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii nr.26/1990, oficiile registrului comerţului sunt organizate în subordinea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, aşa cum s-a stabilit şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.129/2002, sunt organizate în subordinea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi funcţionează pe lângă fiecare tribunal având, prin urmare, sediul în oraşul de reşedinţă al fiecărui judeţ.

Ca urmare a sesizării directorului Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în baza analizei eficienţei şi economicităţii activităţii reprezentanţilor din judeţul Cluj a dispus închiderea, începând cu data de 1 mai 2003, a reprezentanţelor teritoriale Turda, Dej şi Huedin, înfiinţate de Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, personalul existent urmând să-şi desfăşoare activitatea la sediul Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Desfiinţarea acestor oficii şi funcţionarea doar a Oficiului de pe lângă Tribunalul Cluj s-a impus pentru următoarele: reprezentanţele preiau dosarele comercianţilor din zonă şi le depun o dată pe săptămână la sediul Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Prin urmare, activitatea acestor reprezentanţi presupune patru zile de lucru efectiv pe săptămână, o zi de deplasare, iar durata de soluţionare a dosarelor se majorează cu cel puţin o săptămână, ceea ce conduce la prelungirea termenului de 20 de zile prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor.

Încasările de la reprezentanţele teritoriale parvin cu întârziere la Oficiul Registrului Comerţului Cluj, reprezentanţele Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj nu sunt dotate cu case de fier şi nu dispun de condiţii de păstrare a numerarului până a doua zi, fiind obligate să-şi adapteze programul de încasări după orarul trezoreriilor, deci sub opt ore.

Efectuarea comunicării între reprezentanţele din Dej, Turda, Huedin şi sediul Oficiului Registrului Comerţului Cluj, transmiterea informaţiilor, a situaţiilor privind realizările acestora, implică cheltuieli suplimentare cu telefoane, fax, internet.

Sediile în care-şi desfăşoară activitatea reprezentanţele sunt închiriate şi aveau cheltuieli cu chiria şi utilităţile: energia electrică, apă, salubritate şi altele. La sediul reprezentanţelor nu se poate deplasa judecătorul delegat, acesta desfăşurându-şi activitatea numai în reşedinţa de judeţ, unde există şi tribunal.

În consecinţă, reprezentanţele teritoriale sunt numai birouri de registratură ale oficiilor registrului comerţului.

Din punct de vedere informatic, menţinerea reprezentanţelor implică crearea, instalarea şi întreţinerea unor programe specifice de casierie pentru preluarea zilnică a fiecărei baze de contabilitate, menţinerea unui calculator şi a unei linii telefonice pentru legăturile on-line, acţionarea de modemuri, imprimante, iar intervenţiile hard şi soft sunt greoaie şi necesită cheltuieli mai mari decât cele pentru intervenţiile făcute la Cluj.

Din punct de vedere organizatoric, în cadrul reprezentanţelor Oficiului Registrului Comerţului Cluj îşi desfăşoară activitatea un număr de şase angajaţi, din care un angajat la Huedin, doi angajaţi la Dej şi trei angajaţi la Turda.

Din punct de vedere al utilităţii şi eficienţei reprezentanţelor, potrivit evidenţei Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în oraşul Turda funcţionează un număr de 2545 comercianţi înmatriculaţi în perioada 1991-martie 2003, din care 1846 reprezentă persoane juridice, iar 699 reprezintă persoane fizice şi asociaţii familiale. La reprezentanţa Turda, din ianuarie 2003 şi până în aprilie 2003, numărul comercianţilor înmatriculaţi din zonă este de 161. Cereri de menţiuni sunt în număr de 259, iar numărul de preschimbări este de 128.

Reiese că în această perioadă de patru luni s-a efectuat, în medie, un număr de 13 operaţiuni pe zi, fapt care nu justifică activitatea celor trei angajaţi de la această reprezentanţă. În această perioadă s-au depus şi un număr de 537 de bilanţuri, pentru care însă nu este necesară încuviinţarea judecătorului delegat şi care pot fi trimise şi prin corespondenţă, potrivit dispoziţiilor legii.

În urma evaluărilor efectuate, s-a constatat că taxele şi tarifele încasate din operaţiunile comercianţilor care funcţionează în oraşul Turda nu acoperă cheltuielile necesare pentru continuarea funcţionării unei reprezentanţe la Turda pe trimestrul I al anului 2003, reprezentanţele din Dej şi Turda neînregistrând excedent, iar reprezentanţa din Huedin a înregistrat în luna ianuarie deficit. Interesul autorităţilor din zonă în ceea ce priveşte existenţa reprezentanţilor Oficiului Registrului Comerţului din judeţul Cluj este în vădită contradicţie cu raţiunile deservirii comercianţilor care sunt în număr foarte restrâns, dar şi cu cele de natură financiar-economică ale acestei instituţii.

Toate aceste activităţi desfăşurate de instituţiile statului trebuie să aibă în vedere şi costurile unor activităţi în raport cu utilitatea acestora, iar cheltuirea eficientă a banilor publică este un obiectiv urmărit la luarea deciziei de închidere a reprezentanţelor la care am făcut referire.

Semnează, doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc doreşte un scurt comentariu.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat care, evident, nu satisface nevoile comercianţilor din judeţul Cluj şi mai ales din cele trei oraşe menţionate: Turda, Dej şi Huedin.

Sunt adeptul principiului european potrivit căruia administraţia trebuie să fie cât mai aproape de cetăţean şi ca decizia să fie luată acolo şi nu prin dosare trimise dintr-o localitate în alta sau prin funcţionari care să plimbe dosarele dintr-un oraş în altul. Este vorba de principiul subsidiarităţii.

Veţi spune că, în sfârşit, sau măcar o dată, Guvernul va înţelege că măsurile trebuie luate şi în folosul cetăţeanului şi nu în detrimentul acestuia. Măsura luată prin Ordonanţa de urgenţă cu privire la registrul comerţului acum îşi dovedeşte faptul că a fost una inadecvată şi care produce multiple prejudicii cetăţenilor, comercianţilor din diferite localităţi din ţară, în cazul în speţă din Cluj.

În condiţiile acestea, sperăm că Guvernul va înţelege şi nu va mai lua măsuri pripite prin ordonanţe de urgenţă, iar aceste oficii, care ajutau enorm de mult comercianţii din oraşe, din municipiile României să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţii şi să nu fie nevoiţi să trimită dosare care se pierd, sunt multiple cazuri de acest fel deja întâmplate în judeţul Cluj, foarte mulţi au sesizat acest lucru, iar întârzierile deja sunt foarte importante şi prejudiciază buna desfăşurare a activităţii.

Noi ne exprimăm speranţa că se va reveni la aceste oficii aflate în oraşele şi municipiile judeţelor, în special în judeţul Cluj, pentru ca aceşti comercianţi să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Risc să mă supăr cu unul dintre colegii mei, care ştiu că se supără uneori repede, dar trebuie să respectăm totuşi nişte principii. Mă adresez distinsului meu coleg Damian Brudaşca, care are mai multe întrebări, foarte corect puse, şi la care o să-i dau cuvântul să şi le dezvolte şi să primească răspunsurile cuvenite.

Cât priveşte însă întrebările care le adresează în legătură cu un proces pe rol, din păcate, nu pot să-i dau cuvântul.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nu este vorba de un proces pe rol.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, mai rămâne ca noi să chemăm aici procurorii şi judecătorii să ne dea explicaţii cu privire la soluţiile care le-au dat. De ce mai vorbim de principiul separaţiei puterilor şi de independenţa justiţiei? Noi putem întreba Ministerul Justiţiei despre felul cum administrează justiţia, despre politici, dar nu despre o cauză concretă.

Cine să fie chemat să dea explicaţii?

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Atunci cum mai vine termenul de libertatea persoanei?

Domnul Emil Crişan (din bancă):

Dacă nu s-a schimbat ceva din 1989, pentru că poliţia îi bate în continuare pe cei pe care-i arestează.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog frumos să răspundeţi.

Vă dau cuvântul în principiu, că s-a făcut aici o afirmaţie de principiu, că poliţia bate...

Poftiţi, domnule secretar de stat!

Domnul Toma Zaharia (secretar de stat, Ministerul de Interne):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

N-am să mă refer decât la pasajul din răspunsul pe care-l va primi domnul deputat care se referă la poliţie.

Cercetările în cauză, în cazul violului săvârşit de un grup de 17 indivizi asupra numitei Mureşan Delia Ancuţa, au fost demarate şi efectuate de cadrele Poliţiei Municipiului Dej. După efectuarea actelor premergătoare, a dispus reţinerea pe timp de 24 de ore a unui număr de 11 persoane din cele reclamate. Au fost verificate alibiurile, au fost audiate şi reaudiate un număr de 35 de persoane, a fost evaluată psihologic partea vătămată şi coroborate cu alte probe din dosar, s-a ajuns la concluzia arestării a 10 inculpaţi învinuiţi de violarea reclamantei.

După finalizarea cercetărilor, Poliţia a propus trimiterea în judecată a celor 10 inculpaţi, propunere însuşită de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, care prin rechizitoriu, a sesizat Judecătoria Dej.

După trimiterea în judecată, o parte din inculpaţi au sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, că ar fi fost cercetaţi abuziv de către Poliţie.

Verificările efectuate de Parchet, conform competenţelor legale, au făcut obiectul unui dosar penal, nr.43/P/2003, în care - după efectuarea tuturor actelor procedurale - s-a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât a rezultat nevinovăţia poliţiştilor reclamaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi, puţin, domnule Brudaşca, că aţi pus aceeaşi întrebare şi Ministerului Justiţiei.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Domnule deputat, am întocmit şi noi un răspuns la întrebarea dumneavoastră, care totuşi este o întrebare care, eu cred că este destul de periculoasă, pentru că vedeţi, este vorba de o femeie care a fost violată în felul în care se spune aici, în documentele care au fost verificate de către oamenii din Ministerul Justiţiei, şi vă daţi seama că şi această femeie are dreptul şi ea la demnitate, la onoare, şi s-ar putea să vină să protesteze sau să ceară chiar satisfacţii, dacă cumva se va dovedi că nu este aşa.

Din cauza asta spun că întrebarea este foarte periculoasă şi, după aceea, priveşte o chestiune care este în atenţia justiţiei. Procesul se derulează şi este riscant, spun eu, să facem pronosticuri că cineva este prostituată sau că Poliţia a inventat violul. În acest moment cred că cel mai bine este să lăsăm Justiţia să-şi facă treaba şi datoria, şi abia ulterior post factum, să facem aprecieri. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Este adevărat că cea mai bună armă de apărare este atacul. Trebuia, de altfel, domnule preşedinte, să-mi fi permis să citesc la început întrebarea pe care am adresat-o. Trebuie să-i informez pe cei doi domni secretari de stat asupra următoarei situaţii. O femeie este, chipurile, violată, în data de 2 octombrie 2002, şi-şi aduce aminte că a fost violată şi sesizează organele de Poliţie în data de 13 noiembrie 2002.

Pe baza acestui anunţ, Poliţia dă năvală peste noapte în zona respectivă, reţine 17 persoane, între care şi un profesor. De asemenea, reţine persoanele de care şi-a amintit această femeie că ar fi violat-o, între ei găsindu-se o persoană care s-a aflat în Ungaria (este vorba de Cristian Fărcaş), şi în acelaşi timp este reţinut ca fiind violator şi un minor în vârstă de 16 ani, Achiţei Bogdănel Vlăduţ, care poate demonstra oricând, cu martori, că la data la care se presupune că ar fi avut loc violul lucra în gospodăria unui consilier local.

Pe de altă parte, eu înţeleg că acei cetăţeni care au fost reţinuţi şi sunt în penitenciar, ţigani fiind, au creat foarte multe probleme în zonă, autorităţile de Poliţie negăsind modalitatea de a-i reţine şi de a-i sancţiona pe măsura faptului că ei, în mod repetat, aduceau prejudicii liniştii publice. Şi s-a profitat de această variantă. Pentru că, concubinul celei în cauză, Adam Carol, a declarat mai multor persoane cu care am stat de vorbă, că n-a avut loc absolut nici un fel de viol, că persoana care pretinde a fi victimă ar fi spus că este vorba de o şansă de a obţine nişte venituri.

De altfel, eu nu am afirmat că este prostituată; ea însăşi duce o viaţă uşor libertină, ca să mă exprim eufemistic, având la activ, în acest sens, mai multe situaţii care au intrat în atenţia Poliţiei, care se foloseşte, din nefericire, de ea, pentru a-i sancţiona pe cei care au fost turbulenţi, în cazul de faţă.

Iar în ceea ce priveşte faptul că nu au fost molestaţi, n-au fost bătuţi de către organele de Poliţie, cred că starea minorului Achiţei Bogdănel Vlăduţ este extrem de concludentă. El are urmări vizibile, ca urmare a tratamentului extrem de "atent", extrem de "candid", pe care anchetatorii l-au avut în timpul acestei anchete.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petre Posea are o întrebare cu privire la promovarea turismului în judeţul Buzău, pentru Ministerul Turismului.

Răspunde domnul secretar de stat Nicu Rădulescu.

Domnul Nicu Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Stimate domnule deputat, la întrebarea dumneavoastră privind promovarea turismului în judeţul Buzău, vă răspundem următoarele: Ministerul Turismului susţine turismul în Valea Buzăului, în special prin următoarele trei mari metode: promovarea turistică, dezvoltarea turistică, programe la nivel naţional.

Promovarea turistică se realizează în materiale promoţionale, editate de minister, şi unde sunt incluse obiective turistice de interes naţional şi internaţional, reprezentative pentru zona dumneavoastră, respectiv Vulcanii Noroioşi din Subcarpaţii de Curbură, vestigiile rupestre de la Aluniş-Nucu, Colecţia muzeală de chihlimbar de la Colţi etc.

De asemenea, ministerul are în baza de date informaţii şi despre alte obiective importante ale turismului cultural şi montan din judeţul Buzău, care urmează a fi analizate, prelucrate şi promovate. Dintre acestea amintim: Masivul montan Ciucaş şi Penteleu, rezervaţia naturală Meledic; de asemenea mănăstirea Ciolanu, cu tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, Peştera de la Mânzăleşti, Peştera cu trei intrări etc.

În ceea ce priveşte dezvoltarea turistică, ministerul acordă consultanţă de specialitate prestatorilor de servicii pentru dezvoltarea turismului rural, balnear şi montan, ţinând cont de potenţialul turistic al judeţului pentru aceste forme de turism (bogăţia naturală şi etnofolclorică a zonelor rurale, resursele minerale de la Sărata-Monteoru - Mânzăleşti etc., resursele montane din zona Nehoiu-Gura Teghii). Astfel că, în anul trecut - în semestrul I - ministerul a cofinanţat, împreună cu ANTREC (Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural), filiala Buzău, un curs practic "Lucrătorul în turismul rural - lucrări şi demonstraţii practice", urmat de un simpozion cu tema "Experienţa europeană a lucrătorului din turismul rural", cu prezentarea de materiale documentare video şi editate.

De asemenea, ministerul analizează introducerea în circuitul turistic a obiectivelor monumentele naturii (Muntele de Sare, Sfinxul "Cap-de-om", rezervaţia naturală "Pădurea Găvanu", Focurile Vii de la Lopătari etc.), a unor monumente culturale, dar şi propunerea înaintată de Consiliul Local Mânzăleşti privind reactivarea izvoarelor de ape minerale atestate în 1939, a izvoarelor sărate de la Băsceni etc.

În "Strategia dezvoltării sectoriale a turismului", care acoperă perioada 2002-2004, la capitolul "Dezvoltarea altor forme de turism", subpunctul "Ecoturism", măsurile şi acţiunile pe termen scurt şi mediu, includ şi amenajarea la standarde turistice europene şi integrarea în circuitul turistic a celor mai reprezentative zone sau obiective de interes cultural-ştiinţific sau de cunoaştere, precum: zona dealurilor subcarpatice pentru studierea unor fenomene naturale ("Vulcanii noroioşi", "Focurile nestinse" de la Lopătari, peşterile în sare de la Mânzăleşti şi Meledic). După cum se poate observa, obiectivele nominalizate sunt amplasate în judeţul Buzău.

În ceea ce priveşte programele la nivel naţional, consider oportun, pentru a scurta din acest expozeu, să enumăr: "Super schi în Carpaţi"; "România - Ţara Vinurilor"; "Vacanţă la ţară"; Programul "Q" (de creştere a calităţii serviciilor turistice); Programul "INFOTURISM"; "Programul de formare şi pregătire profesională", evident programe în care, cu siguranţă că şi judeţul dumneavoastră îşi va găsi locul, având în vedere că el se desfăşoară într-un parteneriat: Ministerul Turismului şi consiliile locale.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Posea, dacă doriţi să comentaţi acest expozeu?

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul competent pe care l-a dat.

De ce am făcut această întrebare? Pentru următorul motiv: ca unul care m-am născut pe Valea Buzăului, în oraşul Nehoiu, vreau să aduc la cunoştinţă colegilor care sunt în sală - şi nu numai -, că această minunată vale este una dintre cele mai frumoase din ţara românească; şi încă o dată doresc ca ministerul să facă paşi grăbiţi în rezolvarea turismului pe această minunată vale din ţara noastră.

De asemenea, doresc, domnule secretar de stat, să-l rugaţi pe domnul ministru Agathon, întrucât mi-a promis personal că va face o vizită pe această vale, respectiv Întorsura-Buzăului-Buzău, numai prin venirea dânsului, şi nu numai a dânsului, pe această vale, îşi va da seama de minunăţiile naturale din această vale. Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca, aveţi şi dumneavoastră o întrebare tot pe teme turistice: "Numărul de turişti aşteptaţi pe litoral" şi "Măsuri concrete pe linia promovării ofertei turismului românesc", probabil tot pe litoral.

Domnul Nicu Rădulescu:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră privind numărul turiştilor străini pentru sezonul estival, vă daţi seama că este deosebit de dificil ca - pe baza studiilor de marketing - să stabilim care ar fi numărul turiştilor care în această zonă estivală vor solicita oferta unităţilor turistice româneşti. Cel mult, vă putem pune la dispoziţie datele referitoare la contractele ferme pe care le avem cu cei mai mari tour operatori din lume.

Astfel, pe Germania, unde avem contracte cu firmele "ITS", "TUI" şi "Thomas Cook Nekerman", numărul de locuri contractate ferm până la această dată este de 49.000.

Pe Suedia avem cu firma "My Travel", până în momentul de faţă, înscrieri la 1.06. - 1.000 locuri.

Pe Norvegia avem locuri contractate cu Scandinavia - 6.700 locuri.

În Franţa, cu 3 agenţii: "Quatre Saison Loisirs - 3.000 înscrieri; UTA Voyages - 1.000 înscrieri; Hora Voyages - 4.000 înscrieri.

În Marea Britanie, cu operatori mari (Nielson, Balkan Holidays, Balkan Tours) avem la 30.05. - 3.800 locuri.

Pe Spania avem cu "Transrutas" - 2.500 locuri; cu "Julia Tours" - 1.500 locuri; alţi operatori spanioli - 2.750 locuri.

Cu Elveţia: "Kira Reisen" - 1.300 locuri; "Reisen Zumikon" - 1.200 locuri; alţi tour operatori - 520 locuri.

Având în vedere că anul trecut au sosit în România un număr de 1.032.941 de turişti din ţările membre ale Uniunii Europene, către care se îndreaptă evident, cu preponderenţă, eforturile noastre de promovare, estimăm pentru acest an o creştere a numărului de turişti cu 10%.

Referitor la numărul de turişti, de asemenea, se estimează un an şi un sezon estival mai bun decât anul anterior. Afirmaţia este bazată pe numărul de contracte încheiate între agenţii de turism şi deţinătorii de baze materiale, cu ocazia Târgului Naţional de Turism, ce a avut loc în luna aprilie a acestui an, precum şi cu ocazia "Bursei Litoralului".

În ceea ce priveşte problemele legate de acţiunile de promovare prin mijloacele noastre, fără a intra în prea multe amănunte, aş vrea să vă spun că le-am putea clasifica în felul următor:

- Participări la manifestări turistice internaţionale, expoziţii şi burse de turism. Aici au fost 60 de participări; pe zone geografice (55 în Europa; 2 în Orientul Mijlociu; 2 în America de Nord; 1 în Orientul Îndepărtat.

- În tipărituri şi alte materiale promoţionale, realizate în anul 2002, agenda este bogată: sunt tipărituri la circa 455.000 exemplare, în versiunile engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană, cehă, rusă; filme documentare în versiunile engleză, franceză, germană; 200 exemplare de CD-uri; de asemenea, în luna septembrie a fost semnat contractul cu editura franceză "HACHETTE LIVRE TOURISME", care are ca obiect realizarea unui ghid turistic despre România, din seria "Guide Bleu Evasion".

De asemenea, la capitolul "Campanii promoţionale", vrem să vă informăm că le-am făcut în Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa, Austria, Cehia, Elveţia, Spania şi Ţările Scandinave. Sigur, acolo unde este şi piaţa turistică pe relaţia "Incoming", deci la primiri. De asemenea, o campanie publicitară care a cuprins şi transmiterea spotului publicitar "România simply surprising", deci "România mereu surprinzătoare" pe Discovery, Euro News, Euro Sport; şi 5 posturi de televiziune naţională (în special pe PRO TV, ANTENA 1, TVR 1, PRIMA TV, MTV - România).

O amplă campanie de inserţii: în presa din Germania s-a desfăşurat pe 4 subcomponente (Litoralul românesc al Mării Negre; Bucovina de Aur; Circuite în Transilvania; Tratamente în România) -, deci cam cuprinzând practic cele 4 mari domenii.

Organizarea de vizite de documentare pentru reprezentanţi ai mass media, creatorii de opinie şi tour-operatori - au vizitat România, ca invitaţi ai Ministerului Turismului - 90 de reprezentanţi din 13 ţări şi 93 de tour-operatori din 7 ţări.

De asemenea, ca acţiuni de promovare întreprinse prin direcţia noastră de promovare şi marketing, s-au obţinut şi nişte premii, respectiv:

Premiul I pentru "Werb Grand Prix", obţinut pentru afişul "Delta Dunării", în cadrul Târgului de turism de la Salsburg din Austria. Premiul a fost acordat de către juriul de specialitate, fiind selecţionat dintr-un număr de 322 de exponate.

Premiul "Golden Web Award" acordat de Asociaţia Creatorilor de Site-uri Web pentru site-ul "wwwMTRomânia.ro"

Evident, colaborarea cu editorii ghidului "Euro Travel Guide", în care România beneficiază de 38 pagini, faţă de 6 pagini din ediţia de anul trecut.

Şi, de asemenea, am făcut o listă împreună cu principalele ziare şi reviste de specialitate, respectiv: Berliner Zeitung, Sudwest Presse, FVW International, Reise Buro Bulletin, Markische Allgemeine, Touristik Aktuelle, Trekkers World, Reise Bild, Neues Deutschland, Die Tagespost, Travel Tribune, Le Quotidien, Metro (Finlanda), şi un supliment de călătorie al ziarului suedez Expressen.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule coleg Brudaşca, aveţi dreptul la un comentariu asupra acestui răspuns.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu aş dori să explic de ce am făcut această interpelare.

În primul rând, apreciez eforturile pe care ministerul le face pentru mai buna popularizare a ofertei turistice. Este adevărat că nu este uşor deloc să capacitezi o serie de persoane din diverse zone ale lumii, care să prefere unor cunoscute staţiuni, staţiunile cvasicunoscute sau cvasinecunoscute ale României.

Vreau să vă spun că, în această vară, în această primăvară, de fapt, cineva din propria mea familie s-a aflat în străinătate şi a încercat să vadă cât de cunoscută este oferta turistică românească.

Mă surprinde rapiditatea cu care îmi răspundeţi, iar dacă răspunsul ar fi fost săptămâna viitoare, vă aduceam câteva materiale publicitare despre ofertele turistice ale Europei. Şi vreau să vă spun, cu strângere de inimă am constatat, că România lipseşte în totalitate din această listă. Toate ofertele se opresc la Ungaria, trec peste noi, peste ucrainieni, peste bulgari, peste moldoveni şi se opresc la Moscova.

De asemenea, în oferta privind marile hoteluri, lipseşte în totalitate orice fel de referinţă, mă refer la nişte cataloage care au fost editate în Elveţia.

De asemenea, în marile staţiuni din Franţa, fie că este vorba de Alpi, fie că este vorba de zona Coastei de Azur, vreau să vă informez, domnule secretar de stat, că s-a încercat să se verifice dacă acei operatori turistici fac contracte şi pentru sejururi sau pentru excursii în România. Lipseşte în totalitate posibilitatea în punctele care au fost verificate, posibilitatea de a se atrage turişti spre România.

Sunt deosebit de lăudabile eforturile pe care le faceţi, dar poate că ar trebui realizată prin contribuţia acestor operatori în turism şi a unor asemenea cataloage sau a cumpărării de spaţiu în aceste cataloage, pentru că este păcat de acest potenţial excepţional pe care îl are turismul românesc în ansamblul său, să nu se bucure de aceeaşi atenţie cum se bucură o serie de ţări, care nu sunt prin nimic superioare, nici ca ofertă, nici ca diversitate, facilităţilor turistice din ţară.

Oricum, vă mulţumesc. N-am vrut decât să vă atenţionez asupra necesităţii de a diversifica metodele de popularizare a activităţii turistice pe care o coordonaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, mai aveţi 6 întrebări dumneavoastră personal. V-aş ruga, acolo unde aţi primit răspunsul scris la ele, să renunţaţi la dezbatere, pentru a putea şi ceilalţi colegi să comenteze răspunsurile pe care le primesc.

Totuşi, pentru dumneavoastră vă dă un răspuns domnul secretar de stat Toma Zaharia, în legătură cu vinderea masei lemnoase, în comuna Margău - judeţul Cluj.

Domnul Toma Zaharia:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Din verificările efectuate în cadrul ocoalelor silvice Huedin şi Beliş, la care sunt arondaţi o parte din locuitorii comunei Mărgău - judeţul Cluj, a rezultat faptul că au fost marcate mai multe partide de material lemnos, în vederea valorificării către populaţie, în condiţiile legii.

Astfel, Ocolul Silvic Huedin a marcat pentru valorificare, în perioada 2001 - 2003, 465 mc. material lemnos, iar Ocolul Silvic Beliş a marcat numai în pădurea administrată de Primăria Mărgău, în perioada 2002-2003, 2.410 mc. material lemnos. La aceste cantităţi s-au adăugat şi altele, provenite din pădurile pe care le administrează Ocolul Silvic Huedin.

Volumul de masă lemnoasă, provenit din partidele enumerate mai sus, a fost valorificat către populaţie, pe bază de cereri individuale şi tabele înregistrate la Ocolul Silvic Huedin, şi aprobate de către şeful acestuia.

Între acestea există şi cereri depuse de către lucrătorii de poliţie din zonă, aprobate de către şeful Ocolului Silvic Huedin.

Preţul de vânzare al materialului lemnos a fost fixat prin Ordinul Direcţiei Silvice - Cluj, nr.732/10.01.2003, precum şi prin hotărârile Consiliului Local al comunei Mărgău, care au stabilit că pentru materialul provenit din pădurea administrată de comună nu se aplică prevederile Legii nr.33/96 privind repunerea în unele drepturi economice ale locuitorilor Munţilor Apuseni, referitoare la plata cu o reducere de 50% din preţul oficial stabilit de organele silvice.

Drept urmare, toţi cei care au cumpărat material lemnos, inclusiv lucrătorii de poliţie de la posturile din zona arondată, au beneficiat de acesta în cotele legal stabilite, cu plata integrală a produsului, şi au reşedinţă sau domiciliază numai în oraşul Huedin sau comunele arondate Ocolului Silvic Huedin. Semnează ministrul de interne, domnul Ioan Rus.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot pentru domnul Damian Brudaşca, o întrebare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu privire la repartizarea de către Inspectoratul Judeţean - Cluj a autoturismelor destinate transportului elevilor.

Domnul secretar de stat Constantin Corega.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile Programului de guvernare, referitoare la relansarea educaţiei în mediul rural, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat şi implementat Programul "Ameliorarea activităţilor de învăţământ", prin crearea de facilităţi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat, program care prevede crearea de şcoli de centre de zonă, arondarea la acestea a unor unităţi şcolare limitrofe şi constituirea, în consecinţă, a unei reţele de transport şcolar dotate cu microbuze, a fost aplicat începând cu anul şcolar 2001-2002 şi este continuat şi în prezent.

Şcolile care se restructurează, respectiv locaţiile microbuzelor şcolare, se propun de către inspectoratele şcolare judeţene, în urma consultării tuturor autorităţilor locale: primării, prefecturi, consilii judeţene. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a transmis inspectoratelor şcolare judeţene criteriile după care se fac aceste propuneri, după cum urmează:

Concentrarea activităţii de învăţământ se face în principal pentru clasele V-VIII, şi în situaţii justificate pentru clasele I-IV, neacceptându-se situaţiile în care se prevede numai transportul elevilor fără restructurarea reţelei şcolare.

Starea drumurilor: se iau în consideraţie numai drumurile practicabile pentru mijloacele de transport, şi fără a depăşi 45 de minute timp transport elevi, în condiţii nefavorabile.

Capacitatea şcolii de centru, după restructurare: centrele zonale nu trebuie să funcţioneze mai mult de două schimburi. Nu se restructurează şcolile cuprinse în Programul de reabilitare şcoli sau în alte programe de reformă.

Limba de predare: se are în vedere corespondenţa între limba de predare din şcoala de centru şi cea din şcoala arondată.

Numărul de elevi afectat, starea clădirii, numărul şi calificarea personalului didactic.

Propunerile întocmite în baza acestor criterii sunt analizate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în limita numărului de microbuze contractate în anul respectiv, fiind distribuite în urma aprobării ministrului. Cu stimă. Ecaterina Andronescu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşcă.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu mulţumesc domnului secretar de stat. Vreau să-l informez că am solicitat la întâlnirea pe care am avut-o deputaţii de Cluj cu urmaşul dumnealui în scaunul Inspectoratului General Şcolar, pentru că eram foarte curios şi asupra criteriilor folosite pentru repartizarea acestor microbuze.

Apreciez faptul că ele există. Dar că nu se aplică, aici nu mai poate fi vorba de nici o apreciere. Aplicarea se face pe criterii exclusiv politice. Există localităţi în judeţul Cluj, unde există toate criteriile evidenţiate de domnul secretar de stat (şi număr de elevi, şi distanţă, şi număr de cadre didactice, şi toate celelalte), dar unde - ca un făcut - la fiecare nouă repartizare comuna respectivă este sărită. În general, toate aceste microbuze care au fost repartizate până în momentul de faţă, au fost repartizate acolo unde există primari ai partidului de guvernământ şi ai aliatului său fidel, UDMR.

Nu există repartizate asemenea mijloace de transport, indiferent de distanţele reale de la domiciliul elevilor şi până la şcolile pe care le frecventează, acolo unde primarii sunt de altă culoare politică. Stă dovadă, în acest sens, şi repartizarea făcută anul acesta.

Este adevărat, domnul inspector Cuibus mi-a trimis o listă cu localităţile care vor fi avute în vedere. Dar, ca un făcut, şi de această dată criteriile politice au primat necesităţilor obiective ţinând de distanţă şi de celelalte categorii ale terenului (formele de teren accidentate şi toate celelalte, elementele de risc pentru deplasările spre şcoală şi spre domiciliu). Deci, nici unul dintre acestea n-au fost avute cu prioritate în atenţie.

Am crezut că ministerul va aplica un principiu pe care să nu-l modifice după cum bate vântul, şi că va ţine cont, în primul rând, de realităţile sociale şi de distanţele pe care copiii, ca să poată învăţa, sunt obligaţi să le facă zilnic.

Mai precizez că sunt situaţii în care lipsesc mijloacele de transport în comun. Şi atunci sunt nevoiţi, indiferent că plouă, că ninge, că bate vântul, că este soare şi căldură excesivă ei sunt nevoiţi să străbată această distanţă, pentru că vor să frecventeze cu orice preţ şcoala.

Deci, sentimentul meu este că, dacă există aceste criterii, să nu fie sancţionaţi copiii, pentru că ei nu au nici o implicare politică pentru eventuala situare pe o poziţie sau alta a celor care sunt primari temporari ai localităţilor respective.