Parliamentary debates

După o scurtă pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 7 iunie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul Tobă Francisc, neafiliat, este?

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; nr. 864B.

Domnul secretar de stat Gábor Sándor

Vă rog.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Va mai avea ţara noastră, vreodată, o flotă maritimă comercială", înţelegem să vă comunicăm următoarele.

La începutul anilor '90, flota maritimă de transport a României avea 288 de nave, dintre care doar 10% reprezentau navele noi, restul navelor fiind vechi - circa 55% - sau foarte vechi, înţelegând prin asta cele care au o vechime de peste 15 ani, acestea din urmă reprezentând 34% din flotă.

Trebuie să recunoaştem că exploatarea flotei, având o uzură fizică şi morală avansată, înseamnă asumarea unor volume şi, implicit, a unor cheltuieli de întreţinere şi cu asigurările aferente din ce în ce mai mari, care afectează sustenabilitatea acestor activităţi, în condiţiile în care la angajarea serviciilor specifice sunt preferate navele sub 5 ani, şi, de regulă, se refuză în totalitate navele de peste 15 ani.

Starea tehnică precară a navelor româneşti, în al doilea rând, lipsa dotării, conform cerinţelor, regulilor şi convenţiilor internaţionale, şi respectiv faptul că o parte însemnată a navelor din flotă nu mai îndeplineau normele internaţionale privind prevenirea poluării pe mare au fost cauzele care au condus la gradul scăzut de utilizare a flotei, cât şi a cheltuielilor mari, a angajărilor navelor mici şi a asigurărilor aferente la prime mari.

Pentru a răspunde nevoii de finanţare a acestui sector de activitate, la nivelul Ministerului Transporturilor au fost identificate mai multe priorităţi de intervenţie ce au fost incluse în Programul Operaţional Transport 2021-2027, printre care şi modernizarea mijloacelor de propulsie a navelor utilizate de transportatorii români pe apele interioare pentru transport naval de marfă, cu respectarea condiţiilor de ajutor de stat.

POT se află în acest moment în etapa de negociere cu reprezentanţii Comisiei Europene, urmând ca, după aprobarea acestui plan, să vă putem furniza detaliile suplimentare.

În al doilea rând, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, există posibilitatea finanţării modernizării navelor maritime prin înlocuirea sistemelor de propulsie ale acestora, care sunt învechite, cu unele moderne, alimentate chiar şi cu combustibili alternativi.

Informaţii suplimentare despre aceste apeluri de proiecte vor fi publicate şi pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Având în vedere cele de mai sus, ţinem să vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră şi în continuare.

Cu stimă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnii deputaţi George-Nicolae Simion, Grupul AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; 876B.

Tot domnul secretar de stat Gábor Sándor, vă rog.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi şi senatori,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Trimiteţi corpul de control la RAR sau sunteţi complice la nelegalităţile privind achiziţia publică «Cartea de Identitate a Vehiculului», înţelegem să vă comunicăm următoarele.

Fac paranteza, cu permisiunea dumneavoastră, că răspunsul detaliat, raportat la consistenţa interpelării formulate, v-a fost transmis în scris. Vă cer permisiunea de a prezenta succint doar reperele de bază.

Cu siguranţă, am disponibilitatea să citesc tot răspunsul. Dacă îmi permiteţi, m-aş rezuma doar la...

OK.

Mulţumesc.

Aşa cum se ştie, ca punere... sau recapitulare a evenimentelor care au fost... s-au derulat în materie, Registrul Auto Român a publicat anunţul pentru aplicarea unei proceduri de licitaţie în data de 16 august 2021, cu dată limită de depunere a ofertelor pe 15 septembrie 2021.

Oferte am primit din partea unui număr de trei entităţi. Toate cele trei oferte au fost declarate admise, câştigător fiind declarată o asociere S.C. ZIPPER SERVICES S.R.L. şi... o denumire mai lungă, care a ofertat la 3 milioane de lei fără TVA serviciul respectiv:

- Al doilea clasat - la 6.680.000 de lei fără TVA;

- Al treilea clasat - la 8,7 milioane fără TVA.

Evident, ulterior depunerii ofertelor, RAR-ul, în exercitarea prerogativelor conferite de lege şi în sensul acestora, a formulat câteva adrese - un număr de 3 -, prin care a solicitat clarificarea ofertantului sau clarificarea datelor oferite de ofertantul clasat pe locul 1.

Aceste precizări solicitate, clarificări solicitate au vizat, pe de o parte, fundamentarea economică; în al doilea rând, prezentarea unor dovezi concludente în privinţa susţinerii celor consemnate ca ofertă.

Răspunsul la aceste adrese, RAR, respectiv comisia abilitată, a acceptat aceste răspunsuri ca fiind concludente.

Menţionăm în acest sens şi faptul că, în urma derulării procedurii de achiziţie, cel de-al doilea clasat a depus o contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în care au fost semnalate aceleaşi aspecte prezentate ca fiind neconforme, care fac şi obiectul interpelării dumneavoastră.

Aşa cum se ştie, Consiliul a respins ca nefondată contestaţia formulată; în al doilea rând, faptul că inclusiv Curtea de Apel Bucureşti a declarat plângerea în acest sens a celui de-al doilea contestatar al licitaţiei ca fiind nefondată, ne îndreptăţesc să reiterăm şi în acest cadru cele trei aspecte sau să explicităm cele trei aspecte considerate sau prezentate ca fiind nelegale, pe care le respingem sau suntem în situaţia de a le respinge în totalitate, formulând puncte de vedere, după cum urmează:

În privinţa preţului neobişnuit de scăzut, este... acesta, practic, a şi justificat solicitarea clarificărilor, dar finalitatea urmărită a fost una singură, de a oferi autorităţii contractante posibilitatea de a achiziţiona un produs de calitate la un preţ foarte bun, această ofertă îndeplinind această calitate.

E drept că s-au solicitat clarificări de către autoritatea contractantă pentru ca ofertantul să-şi explice şi să expliciteze, să justifice conţinuturile predate, dar, prin acest gest. autoritatea nu a încercat să salveze un ofertant, ci şi-a exercitat obligaţia legală de a solicita ofertantului care a depus o ofertă, care reclamă clarificări cu privire la preţ sau costurile propuse în respectiva ofertă, şi nu a vizat altceva decât, pe de o parte, detalierea conţinuturilor şi explicitarea clarificării anumitor aspecte ce ţin de preţul ofertat şi de materialele furnizate.

Documentele depuse de ofertant în acest sens au clarificat oferta, nu completează propunerea tehnică prin natura lor sau nu fac o revenire asupra propunerii financiare a acestuia.

După cum am mai spus, într-adevăr, au fost trei iniţiative ale autorităţii de a solicita lămuriri.

Prima lămurire - s-a cerut o explicitare a modului de formare a preţului, având în vedere valoarea incomparabil mai mică, ca ordin de mărime, faţă de celelalte.

În al doilea rând, s-a solicitat depunerea unor dovezi privind preţurile de la furnizorii prin intermediul cărora se asigură executarea serviciilor.

Şi, în al treilea rând, s-au solicitat clarificări explicite, vizavi de respectarea caietului de sarcini, cu privire la caracteristicile hârtiei care s-a cerut în caietul de sarcini să se utilizeze la acest serviciu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule secretar de stat.

Domnul Gábor Sándor:

OK.

A doua formulare, faţă de care ne exprimăm punctul de vedere, ţine de hologramă, cum că aceasta nu ar conţine elementele de securizare care s-ar fi pretins prin caietul de sarcini în această fază, având în vedere faptul că deja s-a livrat, nu-i aşa, prima şarjă. La vremea respectivă s-a transmis o mostră de hologramă.

Iar în privinţa celei de a treia chestiuni, ce ţine de caracteristicile hârtiei, că n-ar fi certificată de un laborator de încercări, aşa cum se ştie, la deschiderea ofertei s-a acceptat o declaraţie pe proprie răspundere, dar, având în vedere derularea în continuare a acestei relaţii sau o caracteristică de actualitate a acestei relaţii, confirmă faptul că oferta depusă a fost analizată în mod temeinic şi ofertantul a respectat în totalitate cerinţele documentaţiei, făcând inclusiv dovada modului de susţinere a preţului. La data de 27 decembrie 2021 a fost semnat acordul-cadru de furnizare a acestor produse. Mai mult decât atât, pe data de 4 martie a fost transmisă furnizorului prima comandă, care s-a şi livrat în data de 3 mai 2022. Atunci au fost prezentate şi rapoarte de încercare care confirmă caracteristicile hârtiei.

În consecinţă, suntem îndreptăţiţi să afirmăm că toate etapele precizate au fost desfăşurate în concordanţă cu acordul-cadru şi caietul de sarcini, deci achiziţia s-a dovedit a fi una nimerită.

În încheiere, ţinem să vă mulţumim totuşi pentru interesul manifestat şi înţelegem ca, la rândul nostru, să dovedim o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Mulţumim frumos.

Cu stimă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnii deputaţi Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR, Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; 874B.

Avem pe cineva de la ministerul de resort?

Avem pe cineva de la minister?

Vă rog.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este un document complex în care sunt incluse o serie de reforme din mai multe sectoare şi domenii, cu aplicabilitate la nivel naţional, dar şi local.

Aceste reforme presupun atât modificări legislative adoptate de strategii, cât şi unele investiţii selectate sau aprobate la nivelul ministerelor coordonatoare de reformă.

PNRR este conceput astfel încât să asigure un echilibru optim între priorităţile Uniunii Europene şi necesităţile de dezvoltare ale României. Planul cuprinde 507 jaloane şi ţinte, 64 de reforme şi 107 investiţii, structurate în jurul a 6 piloni şi 15 componente ce au termenul de finalizare până în 2026. Alocarea totală este de aproximativ 30 de miliarde de euro, din care componenta de granturi are o alocare de 14 miliarde, iar componenta de împrumuturi are o alocare asemănătoare, de 15 miliarde.

Prima cerere de plată, care include atât sprijinul nerambursabil, în valoare de două miliarde de euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut, în valoare de 900 de milioane de euro, a fost semnată în data de 31 mai 2022.

A doua cerere de plată, în sumă de 3 miliarde de euro, dintre care un miliard sprijin financiar sub formă de împrumut, va fi transmisă de România în trimestrul III din 2022 şi este condiţionată de îndeplinirea satisfăcătoare a celor 51 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului I şi II din 2022.

Referitor la programele operaţionale subsecvente Acordului de parteneriat 2021-2027, cele 16 programe, dintre care 8 programe operaţionale şi 8 programe regionale, urmează să fie transmise oficial Comisiei Europene, după un calendar agreat de comun acord.

Termenul de aprobare a programelor operaţionale este finalul acestui an.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, minorităţi - Ministerul Educaţiei; 858B.

Domnul subsecretar de stat.

Vă rog.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 858 din 17 mai 2022, având ca obiect "Stadiul soluţionării situaţiei juridice a Liceului Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, vă comunicăm următoarele.

Ministerul Educaţiei a solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, prin adresa nr. 2917 din 1 octombrie 2021, extrasul de Carte Funciară şi raportul de evaluare a clădirii în care se desfăşoară activitatea Liceului Pedagogic din Sighetul Marmaţiei.

ISJ Maramureş a transmis aceste documente prin adresa nr. 6864 din 25 noiembrie 2021.

Faptul că în extrasul de Carte Funciară pentru imobilul cu numărul cadastral 61.600 nu sunt înscrise datele conform cerinţelor Ministerului Educaţiei a condus la întârzierea răspunsului.

ISJ Maramureş a întreprins toate demersurile pentru a reglementa informaţiile existente în extrasul de Carte Funciară. Ulterior, prin adresa nr. 1945 din 15 martie 2022, Inspectoratul a solicitat sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş pentru a soluţiona situaţia juridică a unităţii de învăţământ sus-menţionate. Drept răspuns la această solicitare, consiliul judeţean a transmis Inspectoratului Şcolar Maramureş faptul că pentru a reglementa această situaţie, Consiliul Local al municipiului Sighetul Marmaţiei trebuie să adopte o hotărâre prin care să solicite trecerea imobilului în cauză din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Sighetul Marmaţiei, iar acesta să fie transmis către Ministerul Educaţiei. Hotărârea Consiliului Local nr. 16 din 2022 a fost transmisă de ISJ Maramureş Ministerului Educaţiei prin adresa nr. 3307 din 15 aprilie 2022, alături de anexa hotărârii.

În prezent, ISJ Maramureş întreprinde demersurile pentru a obţine restul documentelor solicitate de Ministerul Educaţiei prin adresa nr. 1031 din 26 aprilie 2022, şi anume: extras de Carte Funciară număr cadastral 61.600; raport de evaluare a imobilului; extras de Carte Funciară cu nr. cadastral 63.783, deoarece toate aceste documente trebuie să fie eliberate cu cel mult 6 luni în urmă, cele din octombrie 2021 pierzându-şi valabilitatea; adresa Instituţiei Prefecturii, prin care se avizează Hotărârea Consiliului Local nr. 16 din 2022, a municipiului Sighetul Marmaţiei; de asemenea, referatul de aprobare a Hotărârii Consiliului Local Sighetul Marmaţiei.

Conform celor menţionate, Inspectoratul Şcolar Judeţean întreprinde toate acţiunile necesare pentru a intra în posesia documentelor solicitate, în vederea reglementării situaţiei juridice a Liceului Pedagogic "Şevcenko" din municipiul Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată consideraţia noastră şi vă stăm la dispoziţie şi pentru alte întrebări.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Lungu Romeo-Daniel, PSD - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; numărul interpelării - 867B şi 831B.

Pentru ambele, ministerul va trimite răspunsul în scris.

Domnul Şlincu Dan-Constantin - Ministerul Energiei; 871B - se solicită amânare.

Petreţchi Nicolae-Miroslav - Ministerul Energiei; 881B - ministerul solicită amânare.

Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR, şi Lucian-Florin Puşcaşu, AUR - Ministerul Energiei; 863B - ministerul solicită amânare.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.40.