Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

15. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010; PL-x 447/2022.

Iniţiator, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Marius Viorel Poşa (subsecretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării):

Domnule preşedinte,

Marius Poşa, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

România este stat membru fondator al Centrului de Cercetare în Domeniul Antiprotonilor şi al Ionilor în Europa - denumit în continuare FAIR -, o mare infrastructură de cercetare aflată în construcţie la Darmstadt, în Germania. Centrul FAIR se numără printre cele mai mari proiecte cu acceleratoare din lume pentru ştiinţe fundamentale şi aplicate, ce va deschide oportunităţi de cercetare fără precedent în domeniul fizicii hadronice, nucleare, atomice şi plasmei. La realizarea acestui proiect ambiţios, început în 2010, odată cu semnarea Convenţiei FAIR, contribuie statele semnatare ale Convenţiei FAIR, şi anume: Finlanda, Franţa, Republica Federală Germania, India, Polonia, România, Slovenia şi Suedia, precum şi Marea Britanie, în calitate de partener asociat.

Modificările propuse de noi sunt: asigurarea contribuţiei României la construirea Centrului FAIR, cu o valoare de 8,16 milioane de euro - preţ calculat la nivelul preţurilor din 2005; contribuţia suplimentară a României, echivalentă cu 13,18 milioane de euro la nivelul actual al preţului, este repartizată uniform în perioada 2022-2027, prin plata a 6 tranşe anuale egale, în sumă de 2,197 de milioane de euro; plata contribuţiei în numerar şi în natură se va efectua din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în limita fondurilor anuale aprobate cu încadrare în estimările bugetare pentru anii 2022-2024 şi anii ulteriori.

La punctul 2, ca modificare, prelungirea perioadei pentru plata acestei contribuţii până în anul 2027.

Iar la punctul 3 se precizează o nouă denumire a autorităţii statului desemnate să reprezinte România în aplicarea Convenţiei FAIR, respectiv Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, rezultată ca urmare a stabilirii unor noi măsuri la nivelul Administraţiei Publice Centrale.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Zisopol, raportul Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010. Modificarea avută în vedere se referă la asigurarea contribuţiei României la construirea Centrului de Cercetare în Domeniul Antiprotonilor şi al Ionilor în Europa, cu valoarea de 8,16 milioane de euro, şi prelungirea perioadei pentru plata acestei contribuţii până în 2027. Contribuţia suplimentară a României la construcţia centrului, în valoare de 8,16 milioane de euro, la nivelul preţurilor din 2005, echivalentă cu 13,18 milioane de euro, la nivelul actual al preţurilor, este repartizată uniform în perioada 2022-2027, prin plata a 6 tranşe anuale egale, în valoare de 2,197 milioane de euro.

De asemenea, proiectul de lege precizează noua denumire a autorităţii statului desemnate să reprezinte România în aplicarea Convenţiei - este vorba de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării -, rezultată ca urmare a stabilirii unor noi măsuri la nivelul administraţiei publice centrale.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, doamna Ciofu Cătălina.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Epoca pe care o traversăm, inaugurată în perioada iluminismului, şi care atât de pregnant continuă şi astăzi, este cea a cunoaşterii.

Metoda ştiinţifică de cunoaştere este bazată pe observare, pe contestarea adevărului acceptat şi pe revizuirea constantă a paradigmei acceptate; este ceea ce a diferenţiat civilizaţia occidentală de civilizaţia ancorată într-o formă rigidă, imuabilă a cunoaşterii. Astăzi, cunoaşterea ne îmbunătăţeşte viaţa în moduri dincolo de posibilitatea noastră de înţelegere. Complexitatea reţelelor cognitive depăşeşte imaginaţia umană. Însă cunoaşterea este totodată din ce în ce mai costisitoare. Cercetarea modernă necesită resurse pe care niciun stat nu le poate mobiliza de unul singur. De aceea, cu cât mai necesară este racordarea la fluxurile mondiale ale cunoaşterii, cu atât mai mult este imperativă prezenţa în organismele internaţionale care contribuie la diseminarea cunoaşterii. Preţul izolării, pe care l-am plătit deja în perioada comunistă, este astăzi cu atât mai evident cu cât state cum ar fi Coreea de Nord, Iranul sau, acum, chiar Rusia demonstrează din plin înapoierea şi pauperizarea la care conduc izolarea.

România nu îşi permite să se mai afle vreodată în asemenea situaţie.

La 4 octombrie 2010, prin semnarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, denumit pe scurt FAIR, România a devenit stat membru fondator, având posibilitatea să beneficieze de infrastructura ştiinţifică şi de cercetare unică în lume, care depăşeşte frontiera tehnologică.

Centrul de cercetare FAIR este un proiect foarte ambiţios, fiind printre cele mai importante proiecte cu acceleratoare din lume, folosit pentru ştiinţe fundamentale şi aplicate.

Proiectul de ratificare a Convenţiei este foarte important pentru ca România să-şi păstreze calitatea de acţionar şi pentru a menţine posibilitatea de fructificare pe viitor a investiţiei deja realizate ca membru fondator.

Instalaţiile care se vor pune în funcţiune în cadrul Centrului de cercetare FAIR vizează dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică de vârf, fiind printre cele mai avansate pe plan mondial.

Implicarea României în construirea Centrului de cercetare FAIR aduce un avantaj sustenabil dezvoltării de tehnologii şi de investiţii în România în domenii conexe ale firmelor internaţionale şi româneşti, cărora li se va oferi oportunitatea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă...

Doamna Cătălina Ciofu:

...comercializării rezultatelor unor cercetări desfăşurate în cadrul centrului. Astfel, apar noi oportunităţi de participare şi în livrarea de echipamente către FAIR, dar şi asigurarea mentenanţei acestora.

România, prin participarea la consolidarea poziţiei Europei în domeniul ştiinţific şi prin intensificarea şi extinderea cooperării dincolo de frontierele naţionale, este susţinută în acest demers, iar Grupul PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Iertaţi-mi intervenţia care v-a putut deturna puţin!

Stimaţi colegi,

În stânga şi în dreapta pupitrului există un ecran unde se vede cum curge timpul şi o să vă rog să mai daţi şi o geană pe acel ecran, ca să nu trebuiască să vă întrerup atunci când cele două minute expiră.

Vă rog, valabil şi pentru dumneavoastră, domnul Molnar, USR.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

FAIR este unul dintre cele mai importante acceleratoare de ştiinţe fundamentale şi aplicate din lume. Acesta va deschide oportunităţi în domeniul fizicii hadronice, nucleare, atomice şi a plasmei, care vor schimba lumea de mâine.

Participarea României la astfel de proiecte este foarte importantă pentru dezvoltarea economică de mâine.

În cazul FAIR, de exemplu, mediul de afaceri românesc poate să participe la licitaţiile centrului pentru furnizare de bunuri şi servicii, iar asta va contribui la întărirea industriilor din tehnologia de vârf şi a capacităţii noastre de cercetare şi inovare.

Trebuie să investim puţin acum, ştiind că rezultatele vor veni peste mulţi ani. Facem asta prin participarea la FAIR, dar şi la alte proiecte internaţionale colaborative, cum sunt cele de la CERN sau de la Agenţia Spaţială Europeană.

Guvernul României trebuie să asigure plata contribuţiilor ţării noastre, pentru a nu rămâne pe dinafară, aşa cum era foarte aproape să se întâmple cu accesul la Agenţia Spaţială Europeană, până când USR, în scurtul timp petrecut la guvernare, a reluat plata datoriilor istorice.

Totuşi ţinta finală a României trebuie să fie dezvoltarea de proiecte mari de cercetare pe teritoriul ţării. Laserul de la Măgurele este un exemplu, chiar dacă acest proiect a trecut prin etape mai complicate, să spunem aşa.

De asemenea, este nevoie de o descentralizare. Nu tot ce se face trebuie să se facă aici, la Bucureşti. Avem cercetare valoroasă şi în afara Capitalei şi trebuie să redirecţionăm investiţii şi spre provincie. Clujul e un exemplu bun, cu Universitatea "Babeş-Bolyai", singura universitate din top 1000 mondial, dar şi INCDTIM, unul dintre cele mai vechi şi performante institute de cercetare din fizică. Spre asemenea instituţii trebuie redirecţionate fondurile pentru cercetare şi dezvoltare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi noi, Grupul AUR, credem că este bine ca România, ca cercetarea românească să facă parte din aceste proiecte, însă în cazul acesta, al Centrului de cercetare în domeniul nuclear, să-i zicem, avem cel puţin a doua, dacă nu a treia decizie de suplimentare a fondurilor şi de mărire a duratei în care el va fi realizat.

Ne întrebăm, până când, pe de o parte.

Iar, pe de altă parte, susţinem cu toată puterea cercetarea şi implementarea cercetării în domeniul energiei nucleare şi atomice, dar ne întrebăm de ce grupurile socialiste, grupurile verzilor radicali şi alţii au votat contra, în Parlamentul European, contra unei taxonomii în care energia produsă din gaz şi cea nucleară erau socotite cel puţin energii de tranziţie până la aberantul "Fit for 55".

Deci până acum, până anul acesta, energia nucleară nici măcar nu era introdusă între energiile finanţabile. A fost introdusă ca o energie de tranziţie. Şi ne întrebăm: de ce doar atât, de ce doar acum? Pentru că, altfel, la ce ne va folosi rezultatul acestor cercetări, dacă voinţa politică este împotriva voinţei... adică evidenţei ştiinţifice?

Deci, nu trebuie... repet, nu trebuie să avem frâne ideologice în privinţa tipurilor de energie, iar energia nucleară şi-a dovedit cu prisosinţă eficacitatea şi micimea poluării.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Proiectul rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Ne întoarcem la punctul 9 de pe ordinea de zi, întrucât în urma şedinţei Comisiei pentru administraţie şi Comisiei juridice a fost întocmit raportul.