Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 19 februarie 2024, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

După cum ştiţi, fiecare interpelare durează 3 minute.

Invit colegii.

Daniel-Gheorghe Rusu, neafiliat, o interpelare. Este prezent?

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu.)

A fost transmisă.

Mergem mai departe.

Grupul USR, domnul Andrei-Marius Miftode? Nu.

Doamna Oana Murariu?

Domnul Valer-Gabriel Zetea, PSD? Nu.

Domnul Ilie Toma, PSD? Nu este prezent.

Doamna Viorica Sandu, Grupul PSD?

Adrian Alda, PSD?

Dan Şlincu, Grupul PSD?

Daniel-Florin Ghiţă, Grupul PSD?

Vă rog.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului de interne, Cătălin Predoiu.

Obiect: "Abuzuri grave şi neglijenţe crase în cazul dispariţiei minorului Croitoru Radu, din Codlea, judeţul Braşov".

În data de 5 februarie anul curent, în jurul orei 14.00, a dispărut de la domiciliul său, din municipiul Codlea, judeţul Braşov, minorul Croitoru, în vârstă de 16 ani. Familia sa a sesizat în aceeaşi zi Poliţia Municipiului Codlea cu privire la dispariţia minorului, indicând semnalmentele sale, precum şi îmbrăcămintea şi încălţămintea pe care le purta, furnizând, în acest sens, mai multe fotografii.

Cazul dispariţiei minorului sus-menţionat a fost repartizat spre soluţionare comisarului Dârjan Vlad, de la Poliţia Municipiului Coldea, dar acesta nu şi-a exercitat în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, în acest sens, şi a avut un comportament neadecvat cu reprezentanţii legali ai minorului.

Poliţistul în cauză nu a recurs imediat la RO Alert pentru a anunţa copilul dispărut şi nu a postat fotografia minorului pe site-ul Poliţiei Naţionale.

În data de 6 februarie minorul a fost văzut în Gara de Nord şi ar fi putut fi depistat dacă ar fi fost îndeplinite aceste cerinţe.

Poliţistul nu a prezentat cazul de dispariţie şi fotografiile minorului în presa locală şi naţională, deşi familia şi-a dat acordul prealabil în acest sens.

Nu a solicitat nici măcar înregistrările de pe camerele de luat vederi amplasate de Primăria Municipiului Codlea în localitate.

În aceste condiţii, întrucât minorul îmi este nepot, am postat dispariţia sa şi o fotografie a acestuia pe pagina mea de Facebook, iar în data de 12 februarie am mediatizat dispariţia sa într-o emisiune la postul de televiziune Realitatea Plus.

Cu ocazia mediatizării dispariţiei la Realitatea Plus, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Municipiului Braşov a declarat că minorul a fost dat în căutare în data de 9 februarie, deşi poliţia ar fi trebuit să facă acest lucru de la sesizarea dispariţiei, în data de 5 februarie.

Avem mari îndoieli în acest sens, întrucât de abia după ce angajaţii postului Realitatea Plus au sunat, în data de 12 februarie, la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov, a fost postată o fotografie cu minorul dispărut pe site-ul Poliţiei Naţionale.

În mod inexplicabil, a fost postată o fotografie realizată la vârsta de 8 ani, deşi familia a remis poliţiei mai multe fotografii recente. Fotografia respectivă a rămas postată pe site-ul Poliţiei Naţionale până în aceste zile, fapt ce dovedeşte o neglijenţă crasă în gestionarea unor astfel de cazuri.

După emisiunea de la Realitatea TV, au sunat la Poliţia Municipiului Codlea martori care l-au văzut pe minor, dar comisarul Dârjan nu a înştiinţat familia cu privire la acest aspect sau că ar fi întreprins anumite măsuri.

În data de 12 februarie, după emisiune, la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa s-a prezentat cu minorul Croitoru Florin un fermier din Târgovişte, care-l folosea la muncă la ferma sa de vaci, iar cu această ocazie a fost întocmit un proces-verbal şi a fost audiat doar fermierul.

Tot în mod inexplicabil nu a fost informată nici familia minorului, nici autoritatea tutelară DGASPC competentă, iar minorul a fost trimis înapoi la fermă pentru a munci în continuare, mai mult de atât, fiind pus să semneze şi declaraţia patronului de la fermă, deşi se contura ipoteza unui caz de exploatare nelegală a muncii minorului.

Minorul a fost adus la Codlea de abia în data de 16 februarie, după ce familia sa a depus în ziua precedentă plângere penală pentru infracţiunea de abuz şi neglijenţă împotriva poliţistului Dârjan Vlad.

Cu această ocazie, poliţistul Dârjan l-a audiat în lipsa unui reprezentant legal al familiei sau al autorităţii tutelare, iar obiectul audierii nu l-a constituit dispariţia sa - motive, rute de deplasare, locaţii de găzduire sau de dormit, locuri de muncă, activităţi prestate, renumeraţii primite -, ci gradul de rudenie cu subsemnatul, arătându-i în acest scop o fotografie de-a mea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Pentru considerentele expuse, având în vedere abuzurile grave şi neglijenţele crase săvârşite de poliţistul Dârjan Vlad de la Poliţia Municipiului Codlea, vă solicit să dispuneţi corpului dumneavoastră de control efectuarea de verificări urgente în cazul relatat, urmând să-mi comunicaţi constatările efectuate şi măsurile dispuse, inclusiv sancţiunile aplicate.

Solicit răspuns scris şi oral

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Nicolae-Miroslav Petreţchi, de la Grupul minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării: "Securizarea cibernetică a unităţilor medicale din România".

Stimate domnule ministru,

Digitalizarea serviciilor publice oferite de statul român reprezintă o componentă esenţială a procesului de guvernare digitală, în care sunt eficientizate procedurile şi practicile tuturor instituţiilor sau organismelor finanţate din fonduri publice.

Pe lângă beneficiile de necontestat ale procesului de digitalizare avem, cu siguranţă, şi un risc ridicat de vulnerabilitate cibernetică care creşte proporţional cu gradul de digitalizare al instituţiei respective.

Un exemplu relevant în acest sens l-am putut constata recent, când un număr semnificativ de instituţii medicale din ţara noastră, printre care şi centre medicale de mare importanţă, au fost victimele unui atac cibernetic care a criptat datele serverelor.

Rapiditatea cu care acest atac s-a răspândit între unităţile medicale din România, riscurile la care au fost expuse datele personale ale cetăţenilor, precum şi daunele provocate capacităţii de funcţionare a spitalelor, trebuie investigate, soluţionate şi prevenite în viitor.

Atacul nu este unul singular, unităţile medicale din România au mai fost ţinta unor atacuri cibernetice în trecut, iar recurenţa acestor practici poate destabiliza sistemul medical românesc.

Ţinând cont de aceste lucruri, nu putem să nu ne întrebăm dacă există posibilitatea unor atacuri cibernetice care să fure datele personale ale cetăţenilor sau, mai grav, să pericliteze viaţa pacienţilor internaţi în spitalele din România.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicaţi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii cu privire la cele menţionate, specificându-mi măsurile concrete care vor fi adoptate pentru îmbunătăţirea securităţii cibernetice în sistemul sanitar din România.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul Virgil-Alin Chirilă, PSD? Nu este.

Domnul Brian Cristian, Grupul USR?

Domnule Brian Cristian, doriţi să citiţi interpelarea?

Brian Cristian? Hello!

Doriţi să citiţi interpelarea?

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Natalia Intotero, ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, obiectul interpelării fiind taberele de iarnă pentru studenţi.

Doamnă ministru,

În luna ianuarie a acestui an, ministerul dumneavoastră a anunţat organizarea taberelor studenţeşti de iarnă, prin intermediul Caselor de Cultură ale Studenţilor, precum se organizează deja de mulţi ani şi taberele studenţeşti de vară. Această iniţiativă este una bine-venită pentru sprijinul şi încurajarea studenţilor din România. Un program care nu doar că încurajează sănătatea şi bunăstarea fizică a tinerilor, ci contribuie la formarea lor ca cetăţeni responsabili.

Prin finanţarea programelor şi activităţilor dedicate tinerilor, statul român încurajează participarea activă a acestora în diverse domenii, de la sport şi artă, până la voluntariat şi educaţie nonformală. Acest sprijin este esenţial pentru a contracara inegalităţile sociale şi economice şi pentru a asigura că fiecare tânăr are şanse egale de a-şi dezvolta potenţialul. Aceste tabere nu doar încurajează un stil de viaţă activ şi sănătos, dar şi promovează colaborarea, spiritul de echipă şi rezilienţa în faţa provocărilor. Prin participarea la diverse activităţi în aer liber, precum schi, snowboarding sau drumeţii montane, tinerii îşi dezvoltă abilităţi de leadership, gestionare a timpului şi luare a deciziilor într-un mediu dinamic şi provocator. De asemenea, taberele studenţeşti oferă oportunităţi unice de networking şi socializare între tineri din medii diverse, iar interacţiunea cu colegi din alte universităţi îi expune la perspective şi culturi diferite, contribuind la formarea unei mentalităţi deschise şi incluzive. Aceste legături sociale şi profesionale formate în cadrul taberelor pot avea un impact pozitiv pe termen lung în cariera şi viaţa personală a participanţilor.

Cu toate acestea însă, organizarea taberelor constituie şi un efort logistic şi administrativ din partea ministerului şi a Caselor de Cultură ale Studenţilor. Alocarea bugetară, identificarea furnizorilor de servicii de cazare şi masă, monitorizarea activităţilor, precum şi selecţia beneficiarilor, necesită un plan aşezat pentru a reuşi.

De asemenea, pot fi luate în calcul, din timp, şi situaţii neprevăzute, precum factorii meteorologici, care pot împiedica buna desfăşurare a activităţilor organizate în cadrul taberelor, astfel încât să se găsească soluţii care să asigure o experienţă pozitivă participanţilor, indiferent de circumstanţe.

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări.

Care este bugetul alocat de către minister pentru organizarea taberelor de iarnă pentru studenţi, în anul 2024?

Care este numărul preconizat de participanţi în 2024?

Care este distribuţia pe universităţi a locurilor alocate pentru programul de tabere din 2024?

Care este durata unei tabere?

Care este perioada în care se desfăşoară taberele?

Care sunt locaţiile în care sunt organizate taberele?

Care sunt agenţii economici care vor presta serviciile de cazare şi masă în cadrul taberelor şi cum au fost selectaţi aceştia?

Există parteneriate cu organizaţii neguvernamentale sau alte organizaţii în vederea pregătirii şi desfăşurării taberelor?

Vă rog să îmi oferiţi răspunsul dumneavoastră verbal şi în scris.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat USR de Maramureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul pe listă, domnul Bogdan Trif, Grupul PSD. Nu mai este prezent.

Mulţumesc.

Încheiem această a doua parte a şedinţei.

O seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.17.