Parliamentary debates

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună seara!

Continuăm şedinţa cu răspunsurile orale la întrebări.

Ministerul Sănătăţii - la interpelarea domnului deputat Cozmanciuc Mugurel, PNL, răspunde domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Domnul secretar de stat Dan Dumitrescu este?

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

O să dau citire răspunsului Ministerului Sănătăţii.

Potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, persoanele asigurate în sistemul public de asigurări de sănătate beneficiază, în cadrul pachetului de servicii de bază, în asistenţa medicală primară, de activităţile suport, printre care: eliberarea de bilete de trimitere; pachetul de servicii medicale de bază, acordate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice.

1. Pachetul de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie, pentru specialităţi clinice, cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale: servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală, servicii medicale curative, consultaţii medicale de specialitate pentru afecţiuni acute şi subacute, precum şi acutizări ale bolilor cronice; servicii medicale curative; consultaţii medicale de specialitate pentru afecţiuni cronice; depistarea de boli cu potenţial edemoepidemic; consultaţii pentru acordarea serviciilor de planificare familială; servicii de îngrijiri paliative; servicii diagnostice şi terapeutice; servicii de sănătate conexe actului medical; servicii de supraveghere a sarcinii şi lăuziei; servicii medicale în scop diagnostic cald. Aceste servicii sunt servicii de spitalizare de zi şi se acordă în ambulatoriul de specialitate clinic.

Pachetul de servicii medicale de bază pentru asistenţa medicală spitalicească.

Serviciile spitaliceşti sunt de tip preventiv, curativ, de recuperare medicală, paliative şi cuprind: consultaţii medicale de specialitate, investigaţii, tratamente medicale şi/sau chirurgicale, îngrijire, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă, după caz, în funcţie de tipul de spitalizare.

În funcţie de durata de spitalizare, asistenţa medicală spitalicească se acordă în regim de spitalizare continuă sau spitalizare de zi.

Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare continuă cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic.

Criteriile de internare în spitalizarea continuă şi factorii de care trebuie să se ţină cont, cumulativ, în luarea deciziei de internare în regim de spitalizare continuă, sunt prevăzute în norme.

Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare de zi cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic.

Criteriile de internare în spitalizarea de zi, lista afecţiunilor diagnosticelor, caz rezolvat medical, lista cazurilor rezolvate cu procedură chirurgicală, lista serviciilor medicale acordate în regim de spitalizare de zi, precum şi tarifele maxime aferente acestora sunt detaliate în norme.

Serviciile necesare pentru diagnosticare, tratarea sau monitorizarea pacientului, care se efectuează în regim de spitalizare de zi, pot avea caracter plurispecializat şi/sau multidisciplinar, pot fi invazive, pot fi urmate de reacţii adverse sau risc de urgenţă pe timpul efectuării lor sau corelate cu starea de sănătate a pacientului, impunând supravegherea medicală care nu poate fi efectuată în ambulatoriu.

În concluzie, asiguraţii din sistemul public de sănătate beneficiază, în cadrul pachetului de servicii de bază, de consultul medicului specialist, atât în ambulatoriu, cât şi în asistenţa medicală spitalicească.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Nu vă supăraţi, dacă tot sunteţi acolo, tot dumneavoastră, din partea Ministerului Sănătăţii, tot pentru domnul deputat Mugurel Cozmanciuc - "Precizări cu privire la reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale".

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Cu privire la cea de-a doua interpelare a dumneavoastră, care vizează "Precizări cu privire la reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale", vă comunicăm următoarele.

La nivelul Ministerului Sănătăţii este elaborat un Proiect de act normativ privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, care se află, în acest moment, în procedură de avizare interministerială.

Potrivit procedurii, ulterior obţinerii tuturor avizelor, proiectul de act normativ va fi publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, în vederea asigurării procedurii de transparenţă decizională.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim şi noi.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, domnul secretar de stat Nicea Mergeani răspunde domnului deputat Cozmanciuc Corneliu-Mugurel - "Programe de monitorizare a gospodăriilor care au probleme cu plata cheltuielilor curente".

Domnul Nicea Mergeani:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Programe de monitorizare a gospodăriilor care au probleme cu plata cheltuielilor curente", vă comunic următoarele.

La nivelul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nu se culeg date referitoare la modul în care reuşesc gospodăriile să-şi achite cheltuielile curente. Aceste date sunt culese de Institutul Naţional de Statistică, prin intermediul structurii bugetelor de familie, o metodă statistică de culegere a acestor informaţii.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale elaborează Raportul privind incluziunea socială în România, în care sunt prevăzuţi o serie de indicatori de incluziune socială care reflectă situaţia naţională. Aceşti indicatori sunt reglementaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului de indicatori de incluziune, act normativ care stabileşte calculul anual al unui set de indicatori, grupaţi în indicatori primari şi secundari, calculaţi în conformitate cu metodologii stabilite la nivel european şi indicatori terţiari care reflectă situaţia socială specifică României.

Tot în Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2016, se menţionează că sărăcia reprezintă starea unei persoane sau a unei familii/grup/comunităţi, manifestată prin lipsa resurselor strict necesare cumpărării bunurilor, serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socio-economice ale societăţii.

Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate - conform art. 6 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniul protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării, comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii - conform art. 6 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.

Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială, prin care se asigură oportunităţile şi resursele necesare pentru asigurarea persoanelor vulnerabile, în mod deplin, la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii, precum şi la procesul de luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale - art. 53 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.

Cu privire la pragurile de sărăcie utilizate, tot din Raportul privind incluziunea socială în România, în anul 2016, putem regăsi ideea că indicatorii se calculează în funcţie de numărul de adulţi echivalenţi, deoarece componenţa gospodăriilor diferă. Calculul numărului de adulţi echivalenţi se face pe baza unei formule care ţine cont de numărul de adulţi şi de copii din gospodărie, un copil fiind o persoană cu vârsta mai mică de 15 ani. Se utilizează astfel scara de echivalenţă OECD modificată. Primul adult din gospodărie = 1, alt adult, 0,5, fiecare copil, 0,3.

Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. Mediana este definită ca acea valoare care, prin poziţia sa, se află în mijlocul seriei de date. Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult echivalent ale gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari decât mediana. La calculul indicatorilor, veniturile pot să includă sau nu autoconsumul, consumul din producţia proprie a gospodăriei.

Conform datelor din acest raport, din totalul cheltuielilor băneşti de consum efectuate în anul 2016, 32,3% au fost destinate consumului alimentar şi 30,5% consumului de servicii.

Mai multe informaţii şi detalii pot fi solicitate Institutului Naţional de Statistică.

În situaţia gospodăriilor afectate de neplata cheltuielilor, curente, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale intervine prin acordarea beneficiilor de asistenţă socială familiilor şi persoanelor singure cu venituri reduse sau fără venituri, în vederea depăşirii situaţiei de dificultate în care se află, cum sunt:

• ajutorul social, definit de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
• alocaţia pentru susţinerea familiei, definită de Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• ajutorul pentru încălzirea locuinţei, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte măsuri.

În plus faţă de toate aceste măsuri, Ministerul Dezvoltării Rurale şi Administraţiei Publice împreună cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale au reglementat acordarea unor măsuri de protecţie socială pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în sensul acordării unor ajutoare lunare de la bugetul local pentru persoanele cu venituri reduse, din locuinţele sau gospodăriile populaţiei la care este depăşită rata de suportabilitate, în vederea plăţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Aceste modificări au fost aprobate prin Legea nr. 215/2018 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. 241/2006 şi abrogarea alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 224/2015 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

Tot prin acest act normativ...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

V-aş ruga frumos să finalizaţi, vă rog.

Domnul Nicea Mergeani:

Da.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

3 minute aveţi la dispoziţie.

Domnul Nicea Mergeani:

Tot prin acest act normativ, ca măsuri suplimentare în sprijinul familiilor şi persoanelor singure, în special al celor din mediul rural, ale căror venituri medii se situează sub venitul minim pe economie, s-au introdus reglementări referitoare la suportarea din bugetul local sau din alte surse de finanţare legal constituite valoarea sau o parte din costurile legate de branşarea, racordarea la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Distinşi colegi,

Daţi-mi voie să citesc lista celor prezenţi în sală, ca deputaţi, ca să ştim cu cine avem discuţiile.

Pavel Popescu, PNL? Nu este.

Codreanu Constantin este.

Popescu Nicolae, USR? Nu.

Domnul Cozmanciuc a fost.

Popescu Pavel? Nu.

Raeţchi Ovidiu, PNL? Nu.

Bota Marius Sorin-Ovidiu, PSD? Nu.

Popescu Nicolae-Daniel, USR? Nu.

De la ministere, o să vă spun cine a mai rămas în sală.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a cerut amânare.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - trebuie să rămână. (Vociferări.)

Da, una este pentru Ministerul Culturii.

Ministerul Afacerilor Interne? Este.

Atât. Deci, asta...

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - Codreanu Constantin, PMP, deputat.

Ministerul Culturii a cerut amânare.

Răspunde Veaceslav Şaramet, secretat de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Domnul Veaceslav Şaramet (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu poate susţine proiecte care nu îi au ca beneficiari direcţi pe membrii comunităţilor româneşti din afara graniţelor.

După cum foarte bine ştiţi, acest aspect este fundamentat şi în Legea nr. 299/2007, cât şi în Legea nr. 321/2006, legi care au fost recent actualizate.

Prin urmare, date fiind aceste prevederi legislative care sunt stipulate în Legea nr. 321 privind finanţările acordate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, al nostru minister nu poate acorda finanţări pentru construcţia unor monumente, statui pe teritoriul României.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Da, se cere amânarea la această interpelare.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, răspuns pentru deputat Codreanu Constantin, PMP, Ion-Ardeal Ieremia, secretar de stat - "Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad şi organizarea unui muzeu în sit".

Domnul Ion-Ardeal Ieremia (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

În ceea ce priveşte punctul anterior, pentru care noi am solicitat o amânare, motivul este unul simplu. Dorim să vă dăm un răspuns exhaustiv. E nevoie să ne consultăm cu un număr destul de ridicat de instituţii publice, întrucât interpelarea dumneavoastră cuprinde foarte multe instituţii. Motiv pentru care răspunsul la care lucrăm va mai trebui să mai aştepte o perioadă, sper, cât mai scurtă de timp.

În ceea ce priveşte următoarea dumneavoastră interpelare, referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 5448A/2018, având ca subiect "Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad, şi organizarea unui muzeu in situ, vă comunic următoarele.

În ceea ce priveşte întrebarea dacă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Prefectura Judeţului Arad iau în calcul abordarea în regim de urgenţă, împreună cu administraţia publică locală, a chestiunii privind valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad, şi organizarea unui muzeu in situ, vă precizăm următoarele.

În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: "Bunurile mobile şi descoperite în condiţiile prevăzute la art. 2 revin de drept instituţiilor participante la cercetare, conform protocolului încheiat între părţi şi conform standardelor şi procedurilor arheologice".

Astfel, poate avea iniţiativa valorificării sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad, şi înfiinţării unui muzeu in situ, autoritatea administrativ-teritorială care are în subordine instituţia participantă la cercetare, conform protocolului încheiat între părţi şi conform standardelor şi procedurilor arheologice.

În acest caz, Consiliul Judeţean Arad poate solicita acordarea avizului prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, organism de specialitate care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în vederea înfiinţării unui muzeu in situ, care, spre exemplu, ar putea fi o secţie a Complexului Judeţean Muzeal Arad, prin depunerea unei solicitări la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Arad, în condiţiile prevăzute de Criteriile, din 17 iulie 2006, de acordare a avizului prealabil în vederea înfiinţării muzeelor şi colecţiilor publice, aprobate prin Ordin de ministru nr. 2297 - art. 4, 5 şi 6 din Criterii.

Dacă se constată îndeplinirea criteriilor de acordare a avizului prealabil înfiinţării muzeului sau a colecţiei publice respective, Direcţia Judeţeană pentru Cultură întocmeşte un referat de oportunitate privind acordarea avizului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi îl înaintează compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, împreună cu documentaţia depusă de solicitant, care trebuie să fie completă şi corectă, în 30 de zile de la data solicitării.

Compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale supune documentaţia transmisă de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, completă şi corectă, avizării Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, în cadrul proximei şedinţe a acesteia.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sprijină iniţiativele privind valorificarea patrimoniului arheologic, în limita atribuţiilor sale, stabilite prin legislaţia în vigoare. Astfel, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin direcţia de specialitate, a autorizat în 2018 instituţia organizatoare - Complexul Muzeal Arad - pentru a realiza cercetări sistematice în situl arheologic Sântana, Cetatea Veche, judeţul Arad.

MCIN poate finanţa cercetarea arheologică sistematică prin Programul Naţional de Finanţare a Cercetării Arheologice Sistematice din România, dacă instituţia organizatoare va depune o cerere de finanţare, pentru următoarea sesiune de finanţare din 2019, şi dacă solicitarea va trece de procedura de selecţie stabilită de legislaţia în vigoare.

Una dintre modalităţile de valorificare a patrimoniului arheologic este publicarea şi diseminarea rezultatelor cercetării arheologice sistematice.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sprijină valorificarea patrimoniului arheologic, descoperit în urma cercetării arheologice sistematice de la Sântana, Cetatea Veche, judeţul Arad, prin publicarea rezultatelor cercetărilor arheologice în "Cronica cercetărilor arheologice din România", publicaţie anuală editată şi publicată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog, domnule Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc.

Ca să nu rămână această impresie greşită, eronată, precum că nu aş fi cunoscut care este legislaţia în domeniul finanţării proiectelor pentru românii din afara graniţelor ţării.

E păcat că a plecat colegul nostru de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Întrebam acolo nu despre acordarea finanţării, întrebam despre o atitudine general valabilă în cazul celor trei instituţii, privind omagierea acestei figuri ilustre a României Mari - vorbim despre Vasile Stroescu, preşedintele primului Parlament al României Mari, unul dintre cei mai mari filantropi români.

Şi intuiesc, odată cu amânarea solicitată de Ministerul Culturii, că nu se vor întreprinde măsuri în acest sens în anul Centenarului.

Şi sper că putem face acest lucru într-un viitor apropiat.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Interpelat era şi Ministerul Afacerilor Interne, care dă răspuns prin domnul subsecretar de stat Mihai Chirică.

Domnul Mihai Dan Chirică (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 5448A/2018, având în vedere "Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad şi organizarea unui muzeu in situ", vă comunicăm următoarele.

Având în vedere că solicitarea dumneavoastră a fost adresată doamnei Florentina Horgea, cu privire la conţinutul acesteia a fost consultat, prin Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului, prefectul judeţului Arad, care a precizat faptul că în legătură cu problematica în discuţie au fost informate entităţile direct implicate în valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, respectiv Primăria Oraşului Sântana şi Complexul Muzeal Arad.

De asemenea, prefectul judeţului Arad menţionează faptul că susţine valorificarea acestui sit, sens în care propune organizarea unei întâlniri cu toţi actorii relevanţi, sub coordonarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în vederea identificării paşilor concreţi ce trebuie parcurşi pentru organizarea unui muzeu in situ.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Aceasta a fost lista.