Parliamentary debates

Domnul Constantin Niţă:

Domnul deputat Dan Brudaşcu, pentru memoriul doamnei Deac Silvia, din comuna Palatca, judeţul Cluj.

Dacă doriţi să dezvoltaţi interpelarea, domnule deputat Dan Brudaşcu? Nu doriţi.

Domnule ministru secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog să răspundeţi la interpelarea domnului Brudaşcu.

Domnul Mircea Alexandru:

În cuprinsul interpelării, domnul deputat sesizează starea conflictuală dintre două familii din comuna Palatca, judeţul Cluj, şi invocă arestarea abuzivă a domnului Deac Alexandru, de către un lucrător al postului de poliţie din localitate, pe fondul litigiilor care există între familiile respective.

Totodată, se invocă pasivitatea Poliţiei în luarea de măsuri împotriva domnului Solomon Silviu, atitudine ce ar fi determinată de relaţia de rudenie existentă între acesta şi un ofiţer superior din cadrul Inspectoratului de Poliţie Cluj.

Din verificările efectuate, rezultă că între familiile Deac şi Solomon există o stare conflictuală de peste 50 de ani, care a fost întreţinută din generaţie în generaţie.

În ultimii 10 ani, conflictele dintre Solomon Silviu şi Deac Alexandru s-au accentuat, acestea acuzându-se reciproc de lovire şi alte violenţe, fapte prevăzute şi pedepsite de art.180 Cod penal, aspecte ce s-au aflat pe rolul instanţelor de judecată.

În prezent, conflictul dintre cei doi vecini este generat de un teren agricol situat în faţa locuinţei familiei Deac şi peste drumul comunal, pe care domnul Solomon Silviu l-a împrejmuit. Familia Deac susţine că terenul respectiv, în suprafaţă de 0,6 hectare, îi aparţine de drept, iar, prin împrejmuire, Solomon Silviu şi-ar fi însuşit proprietatea acestuia în mod ilegal.

În vederea redobândirii acestei suprafeţe de teren, domnul Deac Alexandru şi Deac Silvia au solicitat deplasarea la faţa locului a Comisiei agricole din cadrul comunei Palatca.

Întrucât domnul Deac Alexandru are o afecţiune medicală încă din 1972 şi uneori se manifestă printr-un comportament agresiv, membrii Comisiei agricole au solicitat prezenţa la faţa locului a agentului de poliţie Varga Leonard. Afecţiunile domnului Deac Alexandru sunt consemnate într-o adeverinţă medicală eliberată de către medicul de familie.

În data de 28 aprilie 2004, membrii Comisiei agricole, însoţiţi de agentul de poliţie, au trecut la măsurătoarea terenului folosit de familia Deac, situat lângă casă şi au constatat că, în timp ce pe titlul de proprietate figurează 0,43 hectare, domnul Deac lucrează o suprafaţă de 0,52 hectare, aspect consemnat într-un proces-verbal.

În momentul în care comisia i-a comunicat domnului Deac rezultatul măsurătorilor, acesta le-a adresat injurii şi cuvinte jignitoare. Agentul de poliţie prezent la faţa locului l-a invitat verbal pe domnul Deac să se prezinte la postul de poliţie, pentru a lua măsuri cu privire la comportamentul său, însă acesta a refuzat.

Pe data de 3 mai a.c., domnul Solomon Silviu a depus la Postul de Poliţie Palatca o plângere împotriva vecinului său, Deac Alexandru, pe care l-a acuzat de ameninţări repetate la adresa lui şi a altor vecini, iar în data de 4 mai 2004 a depus o altă plângere având ca obiect distrugerea gardului de împrejmuire.

În dimineaţa de 5 mai 2004, poliţistul Varga Leonard s-a deplasat la domiciliul domnului Deac Alexandru, pentru a-l invita să se prezinte la post în vederea audierii cu privire la aspectele reclamate de Solomon Silviu, însă acesta a refuzat în mod violent, manifestat fizic şi verbal asupra poliţistului, având un comportament de natură a-i pune în pericol integritatea corporală. În această situaţie, agentul de poliţie Varga a trecut la imobilizarea lui Deac Alexandru, folosind cătuşele din dotare, conform prevederilor art.34 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Totodată, poliţistul a solicitat deplasarea, la faţa locului, a personalului medical de la serviciul de ambulanţă. Domnul Deac Alexandru a fost descătuşat în ambulanţă, întrucât gradul de agresivitate s-a diminuat. A fost internat la Clinica de psihiatrie a municipiului Cluj-Napoca de către medicii de pe salvare, de unde a fost externat pe data de 6 mai 2004, la solicitarea şi pe răspunderea fiului său.

Precizăm că împotriva domnului Deac Alexandru nu a fost luată măsura arestării de către poliţist, aşa cum se precizează în interpelare; această măsură se dispune doar de către instanţa de judecată.

Cu ocazia audierii, li s-a comunicat numiţilor Deac Alexandru şi Deac Silvia că, pentru soluţionarea litigiului cu privire la terenul pe care-l revendică, se impune să se adreseze instanţei de judecată civile care este competentă a se pronunţa, atrăgându-se atenţia tuturor persoanelor implicate în conflict să se abţină de la comportamente agresive, care intră sub incidenţa legii penale.

Din verificări, a rezultat că domnul Solomon Silviu este nepot de soră al unui fost poliţist, acum pensionar, care şi-a desfăşurat activitatea, până la 30 iunie 2003, în cadrul Inspectoratului de Poliţie Transporturi Cluj.

Din verificările efectuate, nu s-a constatat implicarea acestuia în starea conflictuală existentă între familiile nominalizate.

Mai precizăm că, în conformitate cu prevederile art.162 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne, sau externe, şi nicidecum referitoare la neînţelegerile dintre vecini.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă aveţi un comentariu la răspunsul primit? Pe scurt.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Constat că, în loc să se răspundă în general la problemele pe care le ridicăm şi pe care le pun oamenii, reprezentanţii unor ministere încep să ne dea lecţii: ce înseamnă interpelare, ce înseamnă întrebare, când se poate pune, dacă se poate pune, sau dacă nu se poate pune.

Aş vrea să-l informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul pentru funcţia pe care o are, că eu nu cer aprobarea ministerului să reprezint interesele oamenilor care mi se adresează în probleme care-i privesc. Dacă aceste probleme n-ar exista, iar membrii Guvernului, reprezentanţii acestuia în teritoriu, şi-ar face datoria, n-ar fi nevoie de asemenea intervenţii.

Pe cale de consecinţă, am rugămintea, domnule secretar de stat, ca toate aceste indicaţii şi recomandări pe care ni le faceţi să le menţineţi eventual pentru conducerea ministerului şi să nu le proferaţi în plenul Camerei Deputaţilor, care nu este subordonată nicidecum ministerului dumneavoastră şi nu primeşte lecţii de la dumneavoastră.

Pe de altă parte, aş vrea să vă spun că această informare este inexactă. Poliţistul dumneavoastră l-a agresat pe acest cetăţean, care este bolnav de epilepsie, şi l-a internat în mod abuziv la clinica de psihiatrie. Un bolnav de epilepsie nu se internează într-o clinică de psihiatrie. Iată, şi prin această modalitate, dumneavoastră dovediţi că metodele poliţiei politice de altădată sunt în continuare în vigoare. Ieri am discutat cu acest domn Silviu Solomon în localitatea Palatca, în jurul orei 16,15. Vă poate confirma acest lucru inclusiv soţia lui. A încercat să-mi arate că a fost lovit. Şi l-am rugat: "da, domnule, arată-mi şi mie unde ai fost lovit". Nu avea nici un fel de urme cu privire la agresiunile care se invocă. Este o familie de unguri din Palatca, - o să vă surprindă că Partidul România Mare intervine în cazul ungurilor -, care este terorizată de acest cetăţean. Ei mi-au prezentat, cu prilejul audienţei, toate documentele pentru schimbul de teren în cauză, au extras de carte funciară, şi nicidecum cifrele şi suprafeţele pe care dumneavoastră le-aţi recitat din acel text pe care, probabil, l-aţi primit de undeva.

Cam acestea sunt lucrurile în ceea ce priveşte răspunsurile pe care le primesc.

Şi aş vrea să-i aduceţi aminte şi şefului ministerului dumneavoastră că eu am un nume. Declaraţiile pe care domnia sa le face cum că n-ar cunoaşte mă face să cred că are nişte amnezii care-l recomandă pentru tratamente la anumite instituţii. Dacă de 4 ani de zile semnează 200 de răspunsuri la interpelările mele şi nu ştie cum mă cheamă, este regretabil că este ministru de interne.

Domnul Constantin Niţă:

Mai doriţi? Pe scurt, un minut.

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte pe scurt. Suntem în clădirea Palatului Parlamentului şi se ştie foarte bine, conform Constituţiei, că există un principiu al separaţiei puterilor în stat. Litigiile dintre vecini, inclusiv cele de natură patrimonială, cele funciare şi aşa mai departe, se judecă şi sunt de competenţa instanţelor de judecată, şi nu este dreptul şi nu este atributul ministrului, sau Ministerului Administraţiei şi Internelor să se implice în aceste litigii.

Cetăţeanul, despre care s-a spus aici că este bolnav de epilepsie, după cum am precizat în interpelare, a fost dus şi a fost internat de Serviciul de ambulanţă, şi nicidecum de către poliţist. Poliţistul nu are dreptul să facă internări, sau să interneze el în spital. Această decizie de internare într-un spital este dreptul şi este obligaţia Serviciului de ambulanţă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul care a făcut obiectul acestei dezbateri, până la urmă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, răspunde domnul Ion Giurescu, referitor la locuitorii din mediul rural din judeţul Cluj, care, în ciuda muncii prestate ca membri ai fostului C.A.P., nu beneficiază de pensii.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La interpelarea adresată Ministerului Muncii de către domnul deputat Dan Brudaşcu, referitoare la stabilirea pensiilor în cazul persoanelor care au desfăşurat activitatea în fostele c.a.p.-uri, Ministerul Muncii răspunde următoarele:

Începând cu data de 1 aprilie 2001, pensiile din sistemul public, inclusiv pentru persoanele care au desfăşurat activitate în fostele unităţi agricole cooperatiste, se stabilesc, conform prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Conform prevederilor art.162 din Legea nr.19/2000, punctajul anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodării individuale din zona necooperativizată, până la data intrării în vigoare a Legii nr.80/1992 republicată, reprezintă 0,25 puncte.

Referitor la majorarea cu sută la sută a pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor, precizăm că, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67/2003 aprobată prin Legea nr.383/2003, această măsură s-a aplicat persoanelor ale căror drepturi de pensii au fost stabilite conform legislaţiei aplicabile în sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor până la data de 1 aprilie 2001 şi care nu beneficiază de alte categorii de pensii stabilite în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Cazul celor două persoane din judeţul Cluj date spre exemplificare a fost transmis Casei Judeţene de Pensii Cluj, în vederea verificării.

Totodată, pentru corecta analiză a aspectelor semnalate, s-a cerut Casei Judeţene de Pensii Cluj o informare completă, urmând ca rezultatul să fie comunicat ulterior.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Comentarii, domnule deputat?

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul formulat.

Aş vrea să fac precizarea că, în cazurile pe care le-am indicat ca ilustrare a problemei pe care v-am adus-o la cunoştinţă, persoanele în cauză s-au adresat deja organelor judeţene care, însă, le-au menţionat faptul că domniile lor nu sunt pensionare C.A.P., deşi au vârsta şi au îndeplinit criteriile pe care le presupunea calitatea de fost membru al C.A.P.

Li s-a spus că lor nu li s-au majorat pensiile, sau nu li s-au dublat pensiile, ca lucrători în agricultură, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea cetăţenilor aflaţi în situaţii similare, pe motivul că în cazul lor este vorba de ajutoare sociale.

Deci, rugămintea pe care am avut-o este să se clarifice dacă sunt pensionari şi, dacă este aşa, să beneficieze de prevederile legii în materie de pensionare ca membri ai C.A.P., iar, dacă nu sunt pensionari, să li se explice de ce au fost decăzuţi din acest drept în urma anilor de muncă pe care i-au prestat în fostele c.a.p.-uri de pe raza comunei Vad, judeţul Cluj.

Este o chestiune de principiu, pentru care solicit verificarea şi soluţionarea până la capăt, pentru că aceste persoane reclamă, în repetate rânduri, şi au reclamat la diverse instanţe - începând de la primărie, direcţia judeţeană de pensii şi aşa mai departe -, iar răspunsurile pe care le-au primit nu le-au satisfăcut. Pe cale de consecinţă, ele mi-au cerut să intervin, pentru clarificarea la nivelul ministerului competent.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.