Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să luaţi loc, să putem să începem programul de astăzi. Rog în primul rând invitaţii să ia loc şi pe domnii deputaţi.

Stimaţi colegi, o să vă propun să începem dezbaterea moţiunii iniţiate de 53 de deputaţi.

În legătură cu procedura privind dezbaterea moţiunii, s-a convenit să propunem plenului următoarele chestiuni: Guvernului i se alocă 45 de minute, ca de obicei, iar grupurile parlamentare primesc câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, astfel încât fiecare grup parlamentar şi-a făcut calculul de rigoare şi a pregătit vorbitorii.

Începem dezbaterea moţiunii prin a da cuvântul domnului Onisei pentru prezentarea acesteia. Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Onisei:

Subsemnaţii deputaţi, menţionaţi în anexele la prezenta moţiune, membri ai Camerei Deputaţilor în legislatura 2000-2004, în temeiul art.64 din Constituţia României şi art.148-153 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, înaintăm prezenta moţiune simplă cu tema: Corupţia în administraţia publică locală.

În Capitolul IX al Programului de guvernare, capitol intitulat "Reforma administraţiei publice locale şi centrale, dezvoltarea regională", Cabinetul Adrian Năstase promitea cetăţenilor ţării că va "depolitiza structurile administraţiei publice şi va elimina clientelismul politic".

În discursul său din 6 februarie 2002, Adrian Năstase, preşedinte al P.S.D. şi prim-ministru, atenţiona, în Biroul Executiv Central, asupra faptului că "se va ajunge la imaginea unui P.S.D. care îşi bate joc de lupta anti-corupţie". Tot el mai spunea atunci, pe drept cuvânt, că "există multe exemple în care primarii şi consilierii locali sunt membri P.S.D. doar declarativ, ei acţionând în realitate ca pe propria lor moşie, marcaţi de interese personale, fără să dea socoteală nimănui. Mulţi dintre liderii locali ai P.S.D. ar trebui să se întrebe dacă social-democraţia nu e doar o etichetă în spatele căreia îşi pot ascunde lenea şi nepăsarea. Cei pentru care o funcţie în administraţie înseamnă să cheltuiască bani de la buget au greşit partidul", spunea domnul Adrian Năstase.

Acestea sunt vorbele, acestea sunt declaraţiile demagogice. În realitate, imensa clientelă politică a P.S.D., liota de primari, consilieri locali şi consilieri judeţeni, prefecţi şi subprefecţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, aşa-zişi manageri de regii şi societăţi de interes local sunt zecile de mii de activişti P.S.D. care s-au înfipt, precum căpuşele, în tot felul de adunări generale ale acţionarilor şi consilii de administraţie. Au făcut-o nu pentru a lua decizii mai bune pentru viaţa oamenilor, ci pentru a-şi dezvolta afacerilor veroase pe spinarea banului public, pentru a mai câştiga câte o sinecură prin indemnizaţiile substanţiale, de câteva milioane bune, pe care le primesc ca membri în consiliile de administraţie sau AGA şi care sunt, în cele din urmă şi în mod dramatic, suportate de marea majoritate a populaţiei pentru care cheltuielile de întreţinere sunt mai mari decât veniturile şi au ajuns de nesuportat.

Că Guvernul Năstase nu are, dincolo de declaraţii, nici un interes să curme această situaţie, o dovedesc faptele. Să ne amintim şi să amintim opiniei publice, în cronologia lor, aceste fapte:

- După apariţia, în aprilie 2001, a noii Legi a administraţiei publice locale, în iunie acelaşi an, Adrian Năstase şi Octav Cozmâncă, dădeau "duma" potrivit căreia prevederile art.30 din Legea 215 nu se aplică pînă în 2004.

Articolul respectiv prevede, printre altele, şi incompatibilitatea calităţii de consilier cu funcţia de manager sau membru în Consiliul de administraţie al regiilor autonome, ori de conducător al societăţiilor înfiinţate de consiliile locale şi judeţene.

Cum să recunoască Adrian Năstase o lege, prin care primul-ministru să-şi deranjeze baronii P.S.D. din teritoriu când, la 31 mai, aşadar, la numai o lună de la intrarea în vigoare a Legii administraţiei publice locale, Guvernul emitea Ordonanţa de urgenţă nr. 79 care reînfiinţa adunarea generală a acţionarilor - în cazul societăţilor comerciale – şi consiliul de administraţie – la regiile autonome, atât la nivel central, cât şi la nivel local – pentru a-şi plasa şi remunera, din banii cetăţenilor care se spetesc plătind cheltuielile aberante la întreţinere, clientela politică din teritoriu.

Tot Guvernul, prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă, asigură conducătorului agentului economic salarii fabuloase despre a căror niveluri – aiuritoare pentru majoritatea cetăţenilor – se mira, într-o recentă videoconferinţă, primul-ministru Adrian Năstase, ca şi când ar fi căzut din lună, direct în propria semnătură, pusă pe actul normativ respectiv.

Trebuie să se ştie faptul că, potrivit respectivei ordonanţe, directorul unei regii sau societăţi locale are, de obicei, salariul la nivelul unui secretar de stat, adică circa 24 milioane, la care se adaugă tot felul de sporuri, de până la 50% din respectivul salariu. Iar clientela politică a P.S.D., din consiliile de administraţie şi AGA este remunerată, pentru fiecare şedinţă, cu 20% din salariul aşa-zişilor manageri. De altfel, însuşi Guvernul recunoaşte că, la aceste societăţi, 5% reprezintă cheltuielile pentru investiţii, în timp ce salariile reprezintă 25% din totalul costurilor care sunt suportate de cetăţeni prin plata facturilor la întreţinere.

Îi amintim domnului prim-ministru că, în cadrul videoguvernării Năstase, în videoconferinţa din data de 15 februarie dădea în vileag "cazuri grave de nerespectare a prevederilor legale" – am citat – dând exemplele unor directori de regii sau societăţi de interes local care încasează salarii între 35 şi 70 milioane lei. Deşi Ordonanţa de urgenţă nr. 79 din 2001, ordonanţă cu titlu bombastic "întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar", prevede faptul că un conducător de regie sau societate primeşte salariul şi celelalte sporuri numai dacă îndeplineşte criteriile de performanţă, aşa cum acestea sunt prevăzute în contract, cu toate acestea membrii AGA sau CA, remuneraţi cu 20% din respectivele salarii fabuloase, nu au controlat respectarea acestor criterii, nu au aplicat, aşadar, legea pentru simplul motiv că diminuarea salariului managerului ar fi însemnat diminuarea propriilor indemnizaţii.

Lipsa de interes a acestor agamani în aplicarea legii este pe măsura dezinteresului Guvernului de a urmări punerea în aplicare a prevederilor legale. În acest sens, un exemplu flagrant ni se impune: la data de 2 februarie 2002 a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5 din 30 ianuarie privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici. Dincolo de împrejurările şi contextul politic intern şi internaţional în care a apărut ordonanţa – prezentată, mai ales, ca un act normativ ce se doreşte un instrument de luptă împotriva corupţiei de la nivelul administraţiei publice locale, vizând conflictul de interese – caracterul echivoc în care a fost redactat art. 1 alin. 1 şi, mai ales, lipsa de voinţă politică de a o pune în aplicare au făcut, din Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2002, un simplu petic de hârtie util, cel mult, pentru retorica propagandistică guvernamentală.

Sunt, în continuare, sute de cazuri de aleşi local, membri ai PSD, dar şi de funcţionari publici membri în AGA şi consilii de administraţie, manageri, acţionari semnificativi, asociaţi, administratori, cenzori în societăţi sau regii din subordinea consiliilor locale sau judeţene ori în societăţi comerciale care au contracte de prestări de servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autorităţile administraţiei publice locale, ori cu regiile sau societăţile din subordinea acestora. Potrivit ordonanţei, prefecţii PSD care – în virtutea responsabilităţilor ce le revin din Constituţie – ar fi trebuit să aplice legea, astfel încât mandatul respectivilor aleşi locali, ori contractul de muncă al funcţionarilor publici în cauză să înceteze, nu au întreprins nimic. Faptul nu este de mirare, câtă vreme chiar unii dintre ei fuseseră, până cu câteva luni în urmă, membri ai unor consilii de administraţie, fapt interzis chiar de Legea administraţiei publice locale. Este, în acest context, scandalos de semnificativ exemplul unor prefecţi care au aplicat ordonanţa scriind adrese către primării (nota bene, către primării) şi aşteptând comunicări telefonice de la aceleaşi primării, aşadar, nici măcar de la primari, ei înşişi în culpă, despre felul în care s-a aplicat Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2002.

În 23 februarie, după ce ziarele au publicat lista cu cei aproape 600 de agamani din administraţia locală, premierul, tot în videoconferinţă, a calificat drept "o diversiune de cea mai joasă speţă lista celor aproximativ 600 de consilieri locali ai PSD, din toate judeţele ţării, care parazitează administraţia publică".

Semnatarii moţiunii pun la dispoziţia primului-ministru – dacă este într-adevăr interesat – situaţia consilierilor locali şi judeţeni, membri ai AGA sau în consiliile de administraţie, precum şi a cuantumului indemnizaţiilor pe care le încasează din cheltuielile de întreţinere plătite de populaţie, astfel cum respectivele date au fost oficial comunicate de către preşedinţi de consilii judeţene şi primari de municipii – membrii marcanţi ai PSD. Dincolo de onestitatea unor primari sau preşedinţi de consilii judeţene, membrii PSD, este dovedit faptul că Ministerul Administraţiei Publice şi ministrul Octav Cozmâncă, nu au dorit, la rândul lor, ca Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2002 să se aplice. În acest sens, în urma reacţiei violente a celor care-şi vedeau interesele financiare periclitate, de la Ministerul Administraţiei Publice se trimite în teritoriu o interpretare conformă cu interesele clientelare ale PSD, prin care se precizează următoarele:

"Prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 5/2002 nu se aplică în cazul societăţilor comerciale înfiinţate de consiliul local şi de consiliul judeţean. În asemenea cazuri se aplică prevederile legale privitoare la incompatibilităţi (art. 15 din Legea nr. 69/1991, republicat㠖 vă amintesc că legea este abrogată din aprilie anul trecut – art. 30 şi 152 din Legea nr. 215/2001). Cu această ocazie – continuu citatul – vă precizăm că societăţile comerciale nu se află, practic, în subordinea vreunei autorităţi, iar capitalul acestora aparţine, dacă este cazul, unităţilor administrativ-teritoriale şi nu statului".

O asemenea interpretare menţine toate condiţiile pentru ca întreaga clientelă politică a PSD să-şi poată continua acţiunile de devalizare a banului public, în dispreţul legii şi al cetăţeanului. Astfel, o dată în plus, se legalizează şi se instituţionalizează cea mai mare corupţie care a existat vreodată în România, patronată de PSD şi de Cabinetul Adrian Năstase.

În concluzie, obiectul prezentei moţiuni simple îl constituie corupţia instituţionalizată şi generalizată şi la nivelul administraţiei publice locale în favoarea activiştilor şi clientelei politice a PSD care, în frunte cu Adrian Năstase, guvernează ţara şi comunităţile locale ca pe propria moşie, direcţionând banii publici doar în interesul lor, pe spinarea cetăţenilor care trăiesc, din păcate, pe zi ce trece, din ce în ce mai rău.

Din această cauză, semnatarii prezentei moţiuni solicită, imperativ, guvernului Năstase adoptarea următoarelor măsuri:

1. Demiterea de îndată a ministrului administraţiei publice, Octav Cozmâncă.

2. Aplicarea Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, în spiritul şi litera ei.

3. Modificarea de îndată a Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2001, în sensul desfiinţării AGA şi Consiliilor de administraţie...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Onisei, numai o clipă, dacă-mi permiteţi şi vă rog să mă scuzaţi că vă întrerup. Vreau să salutăm prezenţa în mijlocul nostru a domnului prim-ministru al Libanului, domnul Rahid Hariri, personalitate... (Aplauze) proeminentă a lumii arabe, omul de numele căruia s-a legat reconstrucţia Libanului.

Bine aţi venit, domnule Hariri, în România! (Aplauze) Domnia sa fiind un mare prieten al României de ani de zile.

În acelaşi timp, vreau să salutăm prezenţa miniştrilor Fuad Saniora, a domnului ministru Michel Pharaon, (Aplauze) a domnului ministru Samir El jisr, (Aplauze) a colegului nostru, domnul deputat Nabil De freij (Aplauze) şi nu în ultimul rând a domnului ambasador Abdel Majid El Kassir. (Aplauze)

Bine aţi venit! (Aplauze)

Domnule Onisei, vă rog să continuaţi.

Domnul Ioan Onisei:

Punctul 3. Modificarea de îndată a Ordonanţei de urgenţă nr. 79 din 2001, în sensul desfiinţării AGA şi Consiliilor de administraţie de la societăţile şi regiile de interes local. Şi corelativ la aceasta, punerea în aplicare a Legii nr.326 din iunie anul trecut, Legea serviciilor de gospodărie comunală.

4. reducerea drastică a salariilor "conducătorilor" regiilor şi societăţilor comerciale din subordinea consiliilor locale şi judeţene şi acordarea acestora a salariilor numai pe baza unor criterii de performanţă strict cuantificabile, care să însemne îmbunătăţirea serviciilor pentru populaţie, la tarife rezonabile şi controlabile, anchetarea şi tragerea la răspundere – materială sau, după caz, penală, a tuturor membrilor AGA şi Consiliilor de administraţie de la societăţile şi regiile de nivel local care au aprobat remunerarea "conducătorilor" acestor unităţi cu încălcarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 79 din 2001.

5. Anchetarea şi tragerea la răspundere – materială sau, după caz, penal㠖 a "conducărilor" societăţilor comerciale sau regiilor din subordinea consiliilor locale sau – după caz – judeţene care au încasat salarii fabuloase în condiţiile încălcării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2001.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, domnule Onisei.

Vedeţi că sunteţi îndelung aplaudat de grupul dumneavoastră parlamentar. Mi se pare normal!

Am rugămintea acum la domnul ministru Cozmâncă să dea citire răspunsului Guvernului.

Domnule ministru, aveţi cuvântul. (Aplauze din partea PSD-ului.)

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi ca în calitate de membru al Guvernului României să prezint răspunsul Executivului cu privire la ceea ce face obiectul moţiunii simple, intitulate "Corupţia în administraţia publică locală", formulată de 53 de deputaţi din grupurile parlamentare PD şi PNL.

În răspunsul Guvernului la această moţiune doresc să aduc în faţa dumneavoastră, cu obiectivitate şi realism, argumente concrete pentru infirmarea acuzelor neîntemeiate, deoseori tendenţioase, cuprinse în textul moţiunii.

Demersul deputaţilor PD şi PNL reprezintă, în opinia noastră, o încercare politicianistă şi demagogică, prin care reprezentanţii acestor partide doresc să pună la îndoială fermitatea cu care Executivul s-a angajat să aplice programul guvernamental de reformă în administraţia publică şi de luptă împotriva corupţiei.

Moţiunea poate fi caracterizată prin confuzie, întrucât, pe de o parte, cuprinde critici ale unor reglementări adoptate de Executiv, iar pe de altă parte, invocă lipsa unui cadru legislativ adecvat.

Acest aspect este contrazis de însăşi dinamica procesului legislativ, Guvernul reuşind în decursul unui singur an, tocmai instituirea cadrului juridic necesar înlăturării deficienţelor din sistemul administraţiei publice.

Astfel, numai în acest domeniu, până în prezent au fost elaborate peste 400 de acte normative, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

În acest context, reamintesc semnatarilor moţiunii că Partidul Social Democrat este primul partid politic care în programul său de guvernare a inclus un capitol special privind reforma administraţiei publice centrale şi locale.

Aceasta, cu atât mai mult cu cât administraţia publică a reprezentat, până în anul 2000, unul din domeniile tratate cu indiferenţă şi dispreţ de către fosta guvernare, un sector folosit pentru satisfacerea clientelei politice şi camuflarea actelor de corupţie, în lipsa unui cadru juridic bine conturat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să vă informez că progresele înregistrate de către guvernul nostru, în domeniul reformei administraţiei publice, vizează în principal: în primul rând crearea unui nou cadru legal de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale şi locale, în concordanţă cu principiile Cartei Europene privind autonomia locală şi acquis-ul comunitar.

În al doilea rând, am continuat adâncirea procesului de descentralizare a serviciilor publice şi de apropiere a administraţiei de cetăţean, prin adoptarea unor acte normative care privesc: serviciile publice de gospodărire comunală şi înfiinţarea autorităţii naţionale de reglementare a serviciilor publice de gospodărie comunală, în conformitate cu prevederile Legii nr.326/2001; amenajarea teritoriului şi urbanismul, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, evidenţa persoanelor şi pentru situaţiile de urgenţă.

Guvernul PSD a manifestat voinţă şi determinare politică pentru aplicarea legilor proprietăţii. Astfel, s-au adus modificările necesare legilor privind fondul funciar şi forestier, adoptându-se totodată un program naţional privind eliberarea titlurilor de proprietate în proporţie de 90% în anul 2002, faţă de 71% în 2001 şi 66% în 2000.

S-a prelungit de două ori, cu câte 3 luni termenul de depunere a notificărilor la Legea nr. 10/2001, acţionându-se în prezent pentru aplicarea prevederilor acesteia.

Executivul a luat măsurile necesare pentru realizarea cadrului juridic privind depolitizarea aparatului administrativ, prin adoptarea legislaţiei secundare, de punere în aplicare a Legii nr. 188/1999 referitoare la Statutul funcţionarilor publici.

În acest sens, Guvernul a adoptat cinci hotărâri privind metodologia de evaluare a performanţelor profesionale, organizarea şi funcţionarea concursurilor pentru ocuparea unei funcţii publice, constituirea comisiilor de disciplină, constituirea, funcţionarea comisiilor paritale, regulile aplicabile funcţionarilor publici debutanţi.

Vom pune în aplicare programele de formare profesională a personalului din administraţia publică, prin reorganizarea Institutului Naţional de Administraţie şi perfecţionarea activităţii celor opt centre regionale.

Prin elaborarea acestui amplu pachet de acte normative s-a urmărit, pe de o parte, modernizarea administraţiei publice centrale şi locale şi, pe de altă parte, întărirea cadrului legislativ de prevenire şi reducere a fenomenului de corupţie.

Pentru prima dată în ultimii 12 ani, în administraţia publică din ţara noastră s-a creat, după opinia noastră, un adevărat parteneriat şi dialog constructiv între administraţia centrală şi cea locală.

De asemenea, Guvernul a urmărit schimbarea relaţiei dintre autoritate şi cetăţean, în sensul că administraţia a fost pusă în slujba cetăţeanului şi nu invers.

Pornind de la necesitatea apropierii administraţiei faţă de fiecare comunitate locală, dar mai ales faţă de cetăţean, a creşterii calităţii serviciilor prestate populaţiei, precum şi de la exigenţele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat strategia privind accelerarea reformei administraţiei publice şi, în al doilea rând, strategia privind planul naţional de informatizare a administraţiei publice.

Sunt în pregătire şi vor fi dezbătute în Guvern, în perioada imediat următoare, alte trei strategii naţionale care vizează: managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, modernizarea cadastrului, dezvoltarea serviciilor publice de gospodărire comunală.

Progresele evidente înregistrate în reforma administraţiei publice au fost recunoscute, de altfel, prin raportul de ţară al Comisiei Europene pe anul 2001, în care se menţionează: "de la alegeri au fost realizate reforme care au îmbunătăţit funcţionarea Guvernului, cooperarea interministerială a crescut, îmbunătăţindu-se substanţial capacitatea instituţională de a elabora politici publice.

Prin restructurarea de amploare a Executivului s-a îmbunătăţit coeziunea administraţiei publice. A fost, de asemenea, înregistrat un progres, prin descentralizarea puterilor către autorităţile locale".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să subliniez că afirmaţiile prezentate de autorii textului moţiunii demonstrează nu numai o necunoaştere a reglementărilor legale în vigoare, dar din păcate şi utilizarea unui limbaj impropriu dialogului politic parlamentar, cum ar fi: "dădeau duma", "căzut din lună", "liotă de aleşi locali" etc.

Nu înţelegem cum îşi permit unii colegi din opoziţie să califice aleşii locali, prin sintagma: "liotă de primari, consilieri locali şi judeţeni", jignind astfel pe cei aleşi, dar şi electoratul care a votat în majoritate candidaţii Partidului Social Democrat.

Vina pentru eşecul PD şi PNL la alegerile din 2000 nu aparţine partidului de guvernământ, ci celor care au condus dezastruos ţara în perioada 1997 – 2000 şi pe care electoratul i-a sancţionat drastic prin votul său. (Aplauze din partea PSD-ului.)

Nu considerăm moral să se acorde în bloc calificativul de "corupţi" aleşilor locali, respectiv celor peste 40.000 de consilieri locali şi judeţeni şi celor 2.952 primari de municipii, oraşe şi comune!

Într-un stat de drept, în care prezumţia de nevinovăţie este garantată constituţional, iar puterile sunt separate, justiţia este singura îndreptăţită să se pronunţe şi să condamne pe cei vinovaţi de fapte de corupţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ceea ce priveşte incompatibilitatea calităţii de consilier local cu funcţia de manager sau membru al Consiliului de administraţie al regiilor autonome, ori de conducător al societăţilor înfiinţate de consiliile locale judeţene, facem următoarele precizări: prin Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică local s-a definit situaţia de incompatibilitate la art. 30, dar aceeaşi lege prevede şi faptul că toţi consilierii în funcţie, la data intrării în vigoare a legii, respectiv 23 mai 2001, îşi vor exercita mandatul până la următoarele alegeri locale.

Ne aflăm, astfel, într-un caz de aplicare a principiului neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituţie, în condiţiile în care actualii consilieri au fost aleşi potrivit prevederilor Legii nr. 69/1991 şi Legii nr. 70/1991, republicate în 1996.

Trebuie să avem în vedere faptul că aceşti consilieri deţin un mandat electiv. Ei îşi exercită funcţia pe baza votului corpului electoral, care şi-a exprimat încrederea în ei, în condiţiile legii.

După cum apreciază reputatul profesor universitar de drept constituţional Tudor Drăganu, "noua lege a administraţiei publice locale nu poate să infirme mandatul popular astfel obţinut, să se creeze condiţii de incompatibilitate necunoscute de lege în momentul alegerilor. Dacă o soluţie contrară ar fi admisă, ar însemna să se înfrângă voinţa populară, legal exprimată şi să se dea Parlamentului posibilitatea de a vicia opinia clar exprimată a alegătorilor prin luarea unor măsuri care le-ar altera preferinţele".

Tocmai în baza acestor principii juridice, argumentate ştiinţific, art. 152 din Legea nr. 215/2001 a prevăzut în mod clar ca toţi consilierii în funcţie la data intrării acesteia în vigoare să-şi exercite mandatul până la următoarele alegeri locale.

Doresc să subliniez că art. 152 al legii se referă la mandatul consilierilor, ca persoane, şi nu la mandatul Consiliului local, ca organ deliberativ, ceea ce arată că pentru consilierii în funcţie legea a voit să facă excepţie de la prevederile ei privitoare la incompatibilităţi, numai pe perioada actualului mandat.

Ne exprimăm speranţa că distinşii semnatari ai moţiunii vor înţelege că incompatibilităţile prevăzute de Legea nr. 215/2001 nu pot avea aplicabilitate decât o dată cu construirea noilor autorităţi publice locale, ca urmare a alegerilor din 2004.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la reînfiinţarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 a Adunării generale a acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale şi a consiliilor de administraţie în cazul regiilor autonome de la nivel central şi local, suntem nevoiţi să constatăm că semnatarii moţiunii nu cunosc temeinic reglementările legale în vigoare, unele chiar din 1990.

Precizăm că prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, referitoare la Adunarea generală ca organ de conducere a unei societăţi nu au fost niciodată abrogate.

În ceea ce priveşte Consiliul de administraţie, susţinerea cu privire la aşa-zisa reînfiinţare a acestuia, dovedeşte neînţelegerea regimului juridic al ordonanţei sau reaua credinţă a autorilor moţiunii.

În realitate, Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2001 nu reînfiinţează Consiliul de administraţie al unei regii autonome. Ea repune în vigoare doar o dispoziţie din Legea nr. 31/1990 care, pentru o anumită perioadă de timp, cât a fost în vigoare ordonanţa nr. 49/1999 nu a produs efecte juridice.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 a reglementat în premieră încheierea unor contracte de performanţă pentru conducerea agenţilor economici, anexă la contractul individual de muncă.

De asemenea, au fost aprobate şi normele metodologice de aplicare, în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală, a prevederilor acestei ordonanţe, precum şi contractul cadru de performanţă.

Subliniem faptul că pentru conducătorul agentului economic şi pentru celelalte persoane care ocupă funcţie de conducere în cadrul societăţilor respective, drepturile salariale se acordă integral, în fiecare lună, numai dacă criteriile de performanţă, inclusiv programul de reducere a plăţilor restante, sunt îndeplinite cumulat de la începutul anului.

Constatăm, astfel, că semnatarii moţiunii nu au avut curajul să reglementeze această problemă privind reforma structurală la nivelul economiei reale, când au fost la putere, neînţelegând nici în prezent importanţa şi sensul acestor măsuri.

La acuzaţiile formulate privind asigurarea unor salarii fabuloase conducătorului agentului economic reamintim că, de fapt, prin Ordonanţa Guvernului nr. 79/2001 a fost limitat, pentru prima oară în legislaţia noastră, nivelul maxim al salariului conducătorului agentului economic, la nivelul indemnizaţiei unui secretar de stat.

Până la această reglementare, adoptată de actualul Guvern, salariile conducătorilor agenţilor economici cu capital majoritar de stat erau cuprinse între 50 şi 240 milioane lei.

De exemplu, salariul directorului de la "Petrotub" Roman era în anul 2000, când semnatarii moţiunii erau la putere, de 240 milioane lei, iar salariile directorilor de la "Rulmentul" Braşov şi "Alro" Slatina erau cu mult peste 100 milioane lei.

Dacă distinşii reprezentanţi ai opoziţiei poartă de grijă pentru banii cetăţenilor, de ce nu au făcut acest lucru când erau la putere? Când sunt corecţi cu alegătorii? Când erau la putere şi acordau salarii aberante conducătorilor de unităţi şi clientelei politice din consiliile de administraţie şi AGA, ai căror membri încasau 20% din 200 milioane şi nu din 20 de milioane cât este în prezent salariul unui secretar de stat?! Sau acum, în opoziţie, când se comportă în mod demagogic şi populist, ignorând măsurile luate de actualul Guvern pentru eliminarea acestor inechităţi strigătoare? (Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Dovada modului în care Guvernul României înţelege să monitorizeze această problemă este şi intervenţia săptămânală a primului ministru în cadrul videoconferinţelor cu judeţele, care a semnalat situaţiile anormale în privinţa salarizării constatate la unii operatori de servicii publice locale şi a cerut de urgenţă prefecţilor să întreprindă măsuri pentru intrarea în legalitate.

În ceea ce priveşte solicitarea de a-i ancheta şi trage la răspundere, inclusiv penală, pe conducătorii societăţilor comerciale sau ai regiilor, care au încasat salarii "fabuloase", sugerăm domnilor deputaţi PD şi PNL ca, pentru cazuri concrete, să se adreseze autorităţilor competente. Potrivit Constituţiei, România este stat de drept şi nu stat poliţienesc, în care Executivul se subrogă celorlalte puteri.

Constatăm că acuzaţia cu privire la lipsa de eficienţă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 este nu numai lipsită de fundament, ci şi rău-voitoare. Cererea privind reducerea salariilor agenţilor economici din subordinea consiliilor locale şi judeţene s-a realizat deja, stimaţi colegi, înainte de a fi solicitată de către dumneavoastră, prin aplicarea art. 7 alin. 2 şi a art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001, aşa cum am evocat.

Exprimarea ironică a autorilor moţiunii privind o aşa-zisă "videoguvernare" trădează superficialitatea şi lipsa de comunicare cu care PD şi PNL au tratat, atunci când erau la putere, relaţiile cu administraţia publică locală, ceea ce s-a reflectat în crearea haosului şi dezordinii în plan teritorial. În mod practic, în perioada 1997-2000, ţara nu era guvernată, iar între autorităţile locale şi guvernele anuale ale puterii de dreaptă nu a existat, practic, comunicare şi coerenţă administrativă.

Dimpotrivă, credem că orice persoană de bună-credinţă nu poate contesta faptul că organizarea săptămânală a teleconferinţelor şi, recent, a videoconferinţelor reprezintă o formă de concretizare a dialogului permanent pe care Guvernul îl poartă cu administraţia publică din teritoriu. Am dezvoltat o comunicare permanentă între autorităţile centrale şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, prin crearea unui parteneriat real între Guvern şi formele asociative ale aleşilor locali, în scopul transmiterii operative a deciziilor adoptate de Executiv, pentru aplicarea lor imediată în judeţe, precum şi a receptării problemelor şi sugestiilor autorităţilor locale. Aceasta reprezintă o metodă eficientă de acţiune a Guvernului, care a fost apreciată şi de către reprezentanţii Uniunii Europene.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la conţinutul şi aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, suntem nevoiţi să constatăm că autorii moţiunii nu fac diferenţa între termenii de "interdicţie" şi "incompatibilitate". Dorim să clarificăm diferenţa categorică care există între noţiunile de "interdicţie", pe de o parte, şi "incompatibilitate", pe de altă parte. Astfel, "interdicţiile" se aplică societăţilor comerciale cu capital privat la care aleşii locali deţin anumite funcţii, societăţi care nu pot avea contracte de natură comercială cu autorităţile administraţiei publice locale. "Incompatibilităţile" sunt reglementate de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi se aplică aleşilor locali, care nu pot deţine, pe perioada mandatului, funcţii în regiile autonome de interes local sau în societăţile înfiinţate de consiliile locale sau judeţene.

În acest sens, vă informez că, urmare a aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2002, au demisionat, ca urmare a interdicţiilor legale, 24 persoane din funcţia de ales local, 85 persoane din funcţiile deţinute la societăţile comerciale, de asemenea, în 11 situaţii s-a procedat la rezilierea contractelor comerciale încheiate cu autorităţile administraţiei locale. În continuare, prefecţii verifică corectitudinea declaraţiilor privind aplicarea interdicţiilor la consiliile locale şi primării, precum şi la consiliile judeţene.

În cazul unor funcţii sau calităţi deţinute de aleşii locali la societăţile comerciale sau la regiile autonome din subordinea consiliilor locale nu au aplicabilitate interdicţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2002. În aceste cazuri trebuie avute în vedere prevederile Legii administraţiei publice locale referitoare la incompatibilităţi.

Iniţiatorii moţiunii se află, astfel, în confuzie, întrucât aleşii locali care sunt membri în consiliile de administraţie sau adunările generale ale acţionarilor la agenţii economici respectivi reprezintă tocmai interesele publice, fiind desemnaţi de consiliul local în acest scop. Invocarea unei aşa-zise "circulare" privind interdicţiile este făcută cu rea-credinţă de autorii moţiunii, deoarece, în realitate, a fost vorba de numai două răspunsuri punctuale, transmise la două judeţe şi nu în toată ţara, prin care s-au făcut precizări în legătură cu aplicarea acestui act normativ, dar în concordanţă cu reglementarea legală.

Dintr-o asemenea perspectivă, referirea la cei "600 de agamani" din administraţia publică locală este evident nefondată şi dovedeşte încă o dată incapacitatea autorilor moţiunii de a înţelege statutul juridic al acestora şi faptul că persoanelor respective li se aplică prevederile legale referitoare la interdicţii şi nu cele privind incompatibilităţile.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este lesne de observat că acuzele reprezentanţilor partidelor conduse de domnii Traian Băsescu şi Valeriu Stoica privind "Instituţionalizarea celei mai mari corupţii care a existat vreodată în România" reprezintă acuzaţii politicianiste, artificiale, fără dovezi concrete şi corespondent în realitate. Credem că numai teama că vom duce cu fermitate, în profunzime, lupta împotriva corupţiei, indiferent de culoarea politică, îi determină pe reprezentanţii PD şi PNL să manifeste o permanentă nervozitate şi lipsă de onestitate în dialogul politic, recurgând cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună la câte o moţiune în fiecare săptămână.

Apreciem că utilizarea procedurilor referitoare la moţiune nu trebuie să se transforme dintr-un drept constituţional într-un abuz, să obstrucţioneze desfăşurarea normală a activităţii parlamentare şi executive. Dacă nu se respectă această cerinţă democratică elementară, noţiunea devine un instrument demagogic, de manipulare a opiniei publice, în scopul acumulării de capital politic prin mijloace ieftine, artificiale.

Dacă semnatarii moţiunii au dovezi certe privind cazuri de corupţie concrete, în virtutea liberului acces la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie, pot să sesizeze autorităţile publice competente, în speţă Ministerul de Interne, Parchetul, instanţele judecătoreşti.

Amintesc deputaţilor, autori ai moţiunii, că actualul Guvern a declanşat în mod real, legal şi instituţional lupta coerentă împotriva corupţiei, obţinând şi unele rezultate notabile. Astfel, din analizele efectuate cu ocazia bilanţurilor pe anul 2001 la Ministerul de Interne, Ministerul de Justiţie şi Ministerul Public, a rezultat că organele abilitate ale statului – şi nu tot felul e comisii şi structuri neconstituţionale, existente în perioada 1997-2000 – se ocupă în mod responsabil de combaterea acestui fenomen antisocial.

În acest sens, sunt evidente cazurile de corupţie soluţionate de organele de drept în anul 2001: au fost constatate 977 infracţiuni de corupţie, din care 399 de luare de mită, 294 dare de mită şi 239 infracţiuni de trafic de influenţă; au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie şi asimilate corupţiei 1132 de inculpaţi; numai pentru faptele de corupţie, au fost trimişi în judecată 648 de inculpaţi, faţă de 388 în anul 2000, în creştere cu 76%. Doresc să vă informez, de asemenea, că în anul 2001 au fost identificate 86 de cazuri de corupţie în administraţia publică locală, din care 20 din rândul aleşilor locali. În prezent, sunt în cercetare pentru fapte de corupţie un număr de 17 primari sau consilieri locali, din care 5 ai PSD şi 12 ai partidelor din opoziţie.

Guvernul a manifestat şi va manifesta în continuare o preocupare constantă pentru combaterea cu fermitate a corupţiei, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare. De altfel, Executivul a adoptat printr-o hotărâre Programul şi Planul naţional de acţiune împotriva corupţiei. Toate acestea demonstrează fără echivoc determinarea politică a Guvernului nostru în desfăşurarea unei adevărate ofensive pentru prevenirea, sancţionarea şi diminuarea substanţială a fenomenului de corupţie în toate segmentele societăţii, inclusiv în administraţia publică centrală şi locală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În final, având în vedere argumentele prezentate asupra tuturor afirmaţiilor cuprinse în moţiune, vă rog, stimaţi colegi parlamentari, să vă exprimaţi votul de respingere a moţiunii simple promovate de cei 53 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale PD şi PNL. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

S-au înscris până acum la dezbateri pe marginea moţiunii, domnii deputaţi: Radu Liviu Bara, Valeriu Ştefan Zgonea, Silvian Ciupercă, Gheorghe Marin, Lazăr Maria, Anton Miţaru, Ion Florescu, Ioan Mihai Năstase, Mircea Bucur, din partea Partidului Social Democrat; din partea Partidului România Mare: Damian Brudaşca, Gheorghe Dinu, Iancu Holtea, Lucian Bolcaş; PD: Ioan Oltean; PNL: Victor Dobre; UDMR: Marton Arpad. De la minorităţi, nu s-a înscris, deocamdată, nimeni.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Liviu Bara, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Guvernarea ţării într-un sistem democratic, bazat pe pluriparatidism, implică răspunsuri politice la fel de importante atât pentru majoritatea parlamentară, cât şi pentru opoziţie. A şaptea moţiune simplă iniţiată de către reprezentanţii PD şi PNL la numai un an şi două luni de la preluarea puterii de către PSD arată, de fapt, dezastrul economic şi social în care s-a găsit ţara după 4 ani de guvernare, realizată de către cei care semnează astăzi cu nonşalanţă această moţiune.

În întreaga sa activitate, Parlamentul trebuie să militeze pentru legalitate, pentru ordine şi linişte socială, pentru întărirea statului de drept. Aceste elemente, alături, sau, mai bine zis, împreună cu măsurile menite să readucă România la standardele economice europene, pot crea ţării noastre o nouă perspectivă, un nou piedestal în eşichierul politic european.

Înainte de a spune câteva cuvinte în legătură cu moţiunea, vreau să le aduc aminte semnatarilor ei că în perioada cât au fost la guvernare în domeniul administraţiei publice s-au realizat două obiective mari şi importante. Legea nr. 69/1991, republicată în 1996, a fost un act normativ elaborat în conformitate cu cele mai bune şi mai democratice tradiţii româneşti şi, în acelaşi timp, în concordanţă cu exigenţele existente în acel moment pe plan european şi cu documentele Consiliului Europei. nu vă bucuraţi, că la elaborarea ei nu aţi avut nici un amestec!.

În schimb, acum vin marile dumneavoastră realizări în domeniul administraţiei publice. După instalarea dumneavoastră la putere, în 1997, a început maltratarea legii, mai întâi, prin satisfacerea unor interese personale meschine şi mărunte, odată cu Ordonanţa nr. 22/1997 (cel mai mare avorton legislativ de după decembrie 1989!), al doilea mare obiectiv realizat până în 2000; cred că am fost singura ţară cu două legi, realizând într-adevăr haos pe plan local şi central.

Vedeţi, dragi colegi, semnatari ai moţiunii, cam asta este adevărata dumneavoastră valoare. Dacă moţiunea o făceaţi când aţi guvernat şi vă mai ajutam şi noi cu date concrete, vă garantez că avea şansa să fie o moţiune de cenzură pentru guvernele care s-au succedat la putere din ’96 până în 2000 şi avea şansa să fie votată.

În legătură cu moţiunea pe care o discutăm, vreau să vă spun că, într-adevăr, ocupă locul întâi într-o clasificare a tuturor moţiunilor pe care le-am citit în zece ani de parlamentar. O moţiune mai slab fundamentată, cu un limbaj care, mie, mi-e jenă să-l mai repet (unele cuvinte folosite nici nu cred că mai sunt în dicţionarul limbii române, cel puţin în dicţionarul nostru parlamentar cred că nu s-au folosit niciodată)! Din acest punct de vedere, puteţi fi mândri, stimaţi colegi, semnatari ai moţiunii, veţi rămâne în istoria Parlamentului cu moţiunea în care s-au folosit cele mai vulgare şi neavenite cuvinte, aşa că un loc pe podium vă este asigurat, meritaţi să fiţi aplaudaţi!

Lăsând pe colegii care vor lua cuvântul şi partea partidului nostru să intre în analiza detaliată a inadvertenţelor şi a multor confuzii ce se fac în această moţiune, am să arăt pe scurt de ce aceasta este ruptă de realitate şi are o tentă clară de propagandă electorală ieftină, cu care electoratul s-a obişnuit. Nu vă puteţi schimba stilul, prea mult venin şi răutate şi prea puţină minte şi adevăr în ceea ce spuneţi!

În primul rând, este confuză, criticând Guvernul şi, în acelaşi timp, Legislativul, invocând lipsa unui cadru legislativ, luând extrase din Programul de guvernare şi din discursurile domnului prim-ministru – bineînţeles, trunchiate. Hotărâţi-vă: moţiunea este împotriva Guvernului sau împotriva Parlamentului?

Dacă nu avem un cadru legislativ adecvat, probabil că vina este şi a noastră, a tuturor parlamentarilor. Nu aş vrea să intru în analiza iniţiativelor legislative propuse de către membrii PD şi PNL privind administraţia publică, fiindcă aportul este insignifiant, adică, nul.

Un alt punct care trebuie arătat este că abia în anul 2001 şi în acest an s-a început o adevărată descentralizare a serviciilor publice, căreia semnatarii moţiunii încearcă să-i diminueze valoarea, prin aceleaşi sloganuri depăşite: "Clientelă politică!" Ce aţi reuşit dumneavoastră în 4 ani privind clientela politică nu vor reuşi să realizeze alte Guvernele nici în 50 de ani!

Pentru că numai sub această guvernare se realizează un adevărat parteneriat şi dialog constructiv între administraţia centrală şi locală, din acest ansamblu de măsuri şi acte normative, dumneavoastră aţi înţeles un singur lucru: v-au rămas în memorie teleconferinţele. Păcat! În 4 ani de guvernare, nu au fost mai mutl de 4 sau 5 întâlniri ale primului ministru cu reprezentanţii consiliilor judeţene sau asociaţiilor reprezentative ale comunelor, oraşelor şi municipiilor. Întrebaţi-vă preşedinţii de consilii judeţene şi primarii dacă au existat mai multe întâlniri!

În ceea ce priveşte mandatul consilierilor locali, semnatarii fac o confuzie, cred, voită, între mandatul consilierilor, ca persoană, şi mandatul consiliului local, ca organ deliberativ, aflându-ne într-un caz clar de aplicare a principiului neretroactivităţii legii, consacrat, aşa cum spunea şi domnul ministru, de art. 15 alin. 2 din Constituţie.

În alocuţiunea dânsului, domnul ministru Octav Cozmâncă a lămurit o altă confuzie pe care au făcut-o semnatarii moţiunii privind prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 5/2000, între termenii de "interdicţie" şi de "incompatibilitate". Aşa că şi în acest punct al moţiunii, în felul cum a fost fundamentată, a arătat o mai puţină cunoaştere a două acte legislative, care trebuie citite şi înţelese împreună: Ordonanţa nr. 5/2002 şi Legea nr. 215/2001.

Guvernul PSD, aşa cum s-a dovedit, este deschis reformei în toate domeniile economico-sociale şi, în mod special, în cel al administraţiei publice. Da, dorim să realizăm o reformă, care să aibă în centrul atenţiei şi o administraţie în folosul cetăţenilor, transparenţă şi eficienţa cheltuielilor banilor publici de către unităţile administrativ-teritoriale. Modul mai clar că ceea ce susţin se bazează pe fapte reale este că de la începutul guvernării s-au emis peste 22 de legi importante, din care amintesc: Legea nr. 10/2001, Legea nr. 90/2001, Legea nr. 215 şi peste 21 de ordonanţe şi hotărâri de Guvern, care au trebuit să repare ce s-a mai putut repara din haosul moral, intelectual şi, nu în ultimul rând, economic în care aţi adus ţara în cei 4 ani de guvernare. Şi toate aceste acte normative, numai în domeniul administraţiei.

Că acest Guvern lucrează pe baza unor principii clar stabilite, se observă şi în domeniul administraţiei un mod de a gândi unitar cu cerinţele legislaţiei europene. Acestea sunt adevăratele lucruri care vă supără, stimaţi colegi de la PD şi PNL! Vă daţi seama că mergem pe un drum clar şi bun, pe care dumneavoastră, în 4ani, nici măcar nu aţi reuşit să-l aflaţi, dar-mi-te să-l şi construiţi!

Am aici Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană în anul 2001. Cred că majoritatea semnatarilor moţiunii nici n-au auzit de el! Că, dacă, măcar îl vedeau, îşi dădeau seama de modul şcolăresc în care au fundamentat această moţiune. Are 18 puncte, printre care am să rezum, să vă citesc clar, câteva puncte, numai.

Ce spunea acest raport: "După alegeri, au fost realizate reforme care au îmbunătăţit funcţionarea Guvernului, cooperarea interinstituţională a crescut, ca şi capacitatea instituţională de a elabora politici". Deci, după alegerile din 2000, nu cumva să credeţi că din 1996!

"De la instalarea sa, la începutul anului, noul Guvern a realizat o restructurare de amploare a Executivului, în vederea eficientializării activităţii acestuia. Fostele agenţii guvernamentale au fost subordonate ministerelor; anterior, multe dintre ele au fost considerate organisme independente. Prin aducerea agenţiilor mai aproape de structurile de guvernământ, s-a îmbunătăţit coeziunea administraţiei.

În septembrie 2001, Guvernul României a adoptat pentru prima dată Strategia pentru accelerarea reformei administraţiei publice şi Strategia pentru informatizarea administraţiei publice. A fost înfiinţat un consiliu interministerial. Oricum, aceste dezvoltări constituie importanţi paşi înainte şi ar trebui să reprezinte fundamentul progresului ulterior.

Şi, nu în ultimul caz, se spune în finalul acestui document, criteriile politice şi economice sunt, de asemenea, abordate, cum este cazul reformei administraţiei publice. Problemele ridicate în raportul anterior şi în parteneriatul de aderare sunt sistematic acoperite, iar angajamentele asumate sunt, în general, consistente şi în concordanţă cu alte obligaţii asumate de România."

Aşa suntem percepuţi după un an de guvernare de către experţii europeni, stimaţi colegi! Am un astfel de raport şi din anul 2000, când se terminau cei 4 ani de dezastru. Celor interesaţi, le pun la dispoziţie, ca să îşi dea seama cât de ridicoli au fost când au semnat această moţiune.

Iată doar câteva din elementele care duc la concluzia că această moţiune nu poate fi acceptată. Şi ar fi bine, aşa cum am arătat la început, să încercaţi, stimaţi colegi de la PD şi PNL, să vă canalizaţi energiile spre obiective mult mai apropiate de nevoile, într-adevăr mari, ale acestei naţiuni şi, în acest momente, să facem un front comun, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, pentru integrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Liviu Bara, aţi vorbit 11 minute.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaşca, din partea Grupului PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Doamnelor şi domnilor,

În decembrie 2000, o dată cu formarea noului Guvern prezidat de domnul Adrian Năstase, în România s-au creat premisele unei adevărate restauraţii, nu doar politice, ci în primul rând a corupţiei. Uitând sancţiunea dură aplicată de electorat la alegerile din 1996, PDSR şi noii săi aliaţi, UDMR, şi-au reluat vechile metehne, între care corupţia, sfidarea şi încălcarea sistematică a legilor, întronarea domniei bunului plac, protejarea rău-făcătorilor provenind din rândurile membrilor sau simpatizanţilor politici sunt extrem de frecvent întâlnite.

Partidele politice parlamentare aflate în opoziţie, acţionând în numele şi interesul nu doar al electoratului propriu, ci al întregii ţări, trădată cu cinism pentru a doua oară de PDSR, au încercat şi încearcă, inclusiv prin moţiunea simplă pe care o dezbatem azi, să atragă atenţia puterii asupra acelei realităţi social-economice grave aflate sub grosul strat de pudră aplicat de maeştri diversiunii şi minciuni dirijaţi de ministrul Dâncu, asupra realităţii pe care o exprimă strigătul de disperare al majorităţii populaţiei. Dar, ca de fiecare dată, semeţi şi aproape dispreţuitori, reprezentanţii Puterii resping, nu realitatea, ci dreptul nostru, al Opoziţiei, de a rosti adevărul, de a protesta împotriva acestei drame, dăruite României de PSD-UDMR şi Guvernul Năstase.

Până şi o serie de oficiali străini, diplomaţi acreditaţi la Bucureşti sau lideri ai unor organisme internaţionale au sesizat ceea ce oamenii domnului Adrian Năstase refuză cu obstinaţie să recunoască, să admită sau să înţeleagă.

Semnatarii actualei moţiuni simple atrag atenţia asupra unui fenomen: corupţia în administraţia publică locală, de care, trebuie să reucoaştem, nu sunt total nevinovaţi, dar care riscă, în scurt timp, să împingă definitiv ţara în haos şi să compromită fără ieşire şansele României de a se integra în structurile europene şi euroatlantice. În loc să se arate cât de puţin îngrijorat de un asemenea fenomen sau de efectele sale devastatoare, Guvernul Năstase încearcă să ascundă gunoiul sub covor, aşa cum face şi azi, şi se întreabă mirat (dar e o mirare mimată şi falsă) de unde vine mirosul pestilenţial, care nu scaă, din păcate pentru el, nici măcar cancelariilor străine.

După cum în mod clar şi răspicat se subliniază în textul acestei moţiuni, oficialii Puterii resping ideea ce corupţie atunci când se referă la ea însăşi, arătând doar spre regimul anterior şi el remarcat, cum spuneam, de altfel, prin triste performanţe la acest capitol. Mai mult, s-a ajuns – fapt neîntâlnit în nici o ţară civilizată şi democratică european㠖 ca guvernarea PSD-UDMR, în stilul duplicitar recunoscut, deşi tratează legile cu dispreţ şi se consideră bune doar pentru eventuala pedepsire a altora, să depună eforturi de protejare a intereselor de tip mafiot ale "baronilor" PSD-UDMR, prin adoptarea în regim de urgenţă de legi acoperitoare. Ilustrăm cele de mai sus cu exemplul atitudinii Puterii faţă de Legea nr. 215/2001, de Ordonanţa de urgenţă nr. 15/2002 şi de celelalte acte normative, tratate în primul rând de ministrul Octav Cozmâncă drept un neînsemnat şi banal petic de hârtie.

În materie de admistraţie publică, în România, legile nu le adoptată Parlamentul, cum am fi tentaţi să credem, ci le emană personal domnul ministru Cozmâncă. Dânsul este cel care, ca să salveze şi să ascundă cu grijă abuzurile şi ilegalităţile comise de aleşii locali ai PSD-UDMR, dă legilor în vigoare doar interpretările ce-i convin lui şi partidului pe care îl reprezintă. Iar atunci când mass-media şi opoziţia protestează faţă de asemenea samavolnicii de tip Ev Mediu, domnul ministru Octav Cozmâncă adoptată peste noapte hotărâri şi ordonanţe care să-i pună la adăpost pe cei vizaţi.

Corupţia din administraţia publică locală, fenomen pe care PRM nu-l contestă, este posibilă şi datorită pesedizării în proporţie de aproape sută la sută a personalului din instituţiile acesteia. După anul 2000, în cadrul procesului de restauraţie despre care vorbeam, au revenit în funcţiile deţinute anterior în prmării sau prefecturi sau chiar au fost promovate o serie de persoane arhicunoscute pentru ilegalităţile şi abuzurile comise înainte de 1996.

Încălcând prevederile Legii funcţionarului public, noii guvernanţi au preferat competenţei, experienţei sau probităţii morale ataşamentul şi slujirea obedientă a intereselor de partid. Aşa ne explicăm doar cum s-a reuşit transformarea, în aproape toată ţara, a administraţiei publice locale într-o autentică junglă periculoasă, care macină economia naţională şi subminează credibilitatea şi imaginea României în lume.

Dar cui îi pasă? Înfiinţând, după model comunist, un Minister al Propagandei, Guvernul Adrian Năstase nu a vizat depistarea şi pedepsirea infractorilor, aşa cum s-a afirmat chiar în intervenţiile anterioare, ci recurgerea la arsenalul minciunii şi diversiunii, pentru ascunderea faptelor. Aşa-zisele "campanii anticorupţie", în realitate, stinse înainte de a începe, lansate din când în când cu tam-tam-ul de rigoare de primul ministru, nu sunt decât praful aruncat în ochii celor ce ar mai putea crede că actuala Putere este capabilă să se angajeze cu sinceritate într-un asemenea proces de asanare morală.

Dacă există ceva demn de remarcat în această privinţă la actuala Putere, este unitatea de acţiune perfectă între organele centrale şi cele judeţene. Prefecţii Puterii PSD-UDMR, după modelul Năstase-Cozmâncă, se opun şi ei aplicării legii, permiţându-şi aplicarea şi interpretarea ei după cum o cer interesele de partid. Nu-mi lipsesc exemplele, dar mă limitez la judeţul meu şi cred că prefectul de Cluj nu-şi face nici el de ruşine şefii ierarhici.

Corupţia în administraţia publică locală a atins asemenea cote alarmante şi datorită presiunilor şi şantajelor practicate de Putere împotriva reprezentanţilor Justiţiei, a promăvării sau menţinerii în funcţii de comandă în Poliţia Română a sute de ofiţeri corupţi, scoşi bazma curată de către ministrul Ioan Rus, implicaţi în afaceri dubioase cu lumea interlopă, aşa cum este cazul colonelului Teodor Pop Puşcaş, de la comanda Poliţiei municipiului Cluj-Napoca.

S-a menţionat în textul moţiunii cazul agamanilor şi directorilor de regii, recompensaţi regeşte pentru ataşamentul lor politic cu salarii care constituie o sfidare a sărăciei şi privaţiunilor celor mulţi. Remarcăm şi la acest capitol intervenţiile palide, anemice şi neconvingătoare ale domnului prim-ministru. Dar probabil i s-a atras atenţia că o parte însemnată a acestor salarii se întorc în puşculiţa de partid, pentru ca, înaintea viitoarelor alegeri, din aceste surse să se poată iniţia acţiuni populiste, care să-i facă pe români să uite şi să ierte suferinţele şi umilinţele asigurate de social-democraţia originală a cuplului Iliescu-Năstase.

Nu pot să nu afirm că la capitolul corupţie, administraţia publică locală din judeţul Cluj nu se luptă pentru un loc fruntaş. Între cei aflaţi la timonă este domnul Liviu Medrea, actualmente vicepreşedinte al consiliului judeţean, figură dubioasă a conducerii Filialei Cluj a PSD. El a făcut să dispară fără urmă circa 51 de miliarde de lei, alocaţi de Guvern pentru vopsirea frunzelor în verde la Ceanu Mare, în septembrie 2001, cu prilejul preconizatei vizite de atunci a cancelarului Schroeder. Tot domnul Liviu Medrea, beneficiind de conducerea prefecturii şi a conducerii filialei judeţene a PSD, alocă sute de milioane de lei pentru proiecte hilare, face să dispară însemnate fonduri pentru lucrările edilitare sau se amestecă (oare, chiar dezinteresat?) la repartizarea banilor până la nivelul satelor, pentru a-şi putea mulţumi colaboratorii personali şi cilientela politică.

Dar Liviu Medrea este doar o rotiţă meschină în angrenajul murdar al corupţiei patronate de actuala Putere. Alături de Liviu Medrea, atât în judeţul Cluj, cât şi în celelalte judeţe ale ţării, acţionează netulburaţi, siguri pe ei, agresivi chiar, atâţia şi atâţia aleşi locali ai PSD-UDMR, puşi pe rapidă căpătuială, pe acumularea unor averi care îi fac deja să roşească pe marii bogătaşi ai Occidentului.

Cum spuneam, domnul Adrian Năstase, când simte că limbajul său pretins pro sau filoeuropean nu mai face impresia scontată, sfătuit de consilieri de imagine ca ministrul Vasile Dâncu, visează la cruciade împotriva corupţiei. Dar constată uimitor de repede că soldaţii lui sunt adânc înregimentaţi tocmai în rândurile armatei corupţiei, stimulaţi de zâmbetul cald şi încurajator al domnului ministru Octav Cozmâncă.

Iată de ce noi, deputaţii Partidului România Mare, credem că se impune demiterea în regim de urgenţă a ministrului Octav Cozmâncă, a secretarului de stat Ionel Fleşariu, precum şi a tuturor prefecţilor care au refuzat şi refuză să aplice prevederile Legii nr.205/2001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2002. Menţinerea lor în funcţie este nocivă pentru starea de sănătate, moralitatea şi normalitatea societăţii româneşti, un semn de necontestat că, în România, corupţia în administraţia publică locală este o politică oficială şi este patronată nemijlocit şi direct de Guvernul PSD-UDMR.

Mulţumesc.

(Aplauze din partea deputaţilor din Opoziţie.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Oltean, din partea Partidului Democrat.

Aţi vorbit 12 minute, domnule Damian Brudaşca, în numele Grupului parlamentar al PRM-ului.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Trebuie să recunosc chiar de la început că pregătirea ideologică a domnului ministru Cozmâncă este excelentă, ceea ce a creat o bază puternică de interpretare a legislaţiei actuale, în sensul în care clientela politică va putea şi poate să-şi menţină actualele avantaje din acte normative care au fost adoptate.

Moţiunea de astăzi, domnilor colegi, vine să facă dovada evidentă că actualul Guvern întreţine şi cultivă corupţia în domeniul administraţiei publice, să facă dovada discrepanţei uriaşe între vorbe şi fapte, între promisiuni şi realitate.

Imediat după alegere, Guvernul Năstase a fost preocupat de a instituţionaliza şi a legaliza corupţia în domeniul administraţiei publice. Cum a reuşit acest lucru, am arătat în moţiune. De ce a făcut-o, vom dovedi acum.

"Nu ne aflăm la guvernare pentru a ne servi interesele personale. Nu ne aflăm la guvernare pentru un salariu mai bun, pentru o maşină mai nouă sau pentru un cont mai gras. Nu ne aflăm aici pentru a ne îmbogăţi. Dar unii dintre noi se pare că nu au înţeles acest lucru", spunea preşedintele Partidului Social Democrat Adrian Năstase la şedinţa Comitetului Executiv Central din 6 februarie 2002.

Aşa este, domnule prim-ministru. Mulţi membri ai partidului dumneavoastră nu au înţeles acest lucru şi, printre aceştia, vă număraţi în primul rând chiar dumneavoastră şi ministrul Administraţiei Publice, domnul Octav Cozmâncă. Pentru că numai aşa se explică faptul că aţi amânat în mod abuziv aplicarea art.30 din Legea nr.215/2001, precum şi scoaterea de sub incidenţa Ordonanţei nr.5/2002 a societăţilor comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale.

Îmi permit să citez din adresa nr.488 a Ministerului Administraţiei Publice, care spune că "Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2002 nu se aplică în cazul societăţilor comerciale înfiinţate de consiliul local şi de consiliul judeţean. În asemenea cazuri, se aplică prevederile legale privitoare la incompatibilităţi: art.15 din Legea nr.69, art.30 şi 152 din Legea nr.215."

Domnule ministru,

Art.157 din Legea nr.215 spune în alin.2: "Pe această dată se abrogă Legea administraţiei publice locale nr.69/1991", iar dumneavoastră faceţi trimitere la aplicarea unor articole din această lege.

De asemenea, domnule ministru, dumneavoastră vă permiteţi să interpretaţi în mod abuziv Ordonanţa Guvernului nr.5. Unde scrie "numai societăţile comerciale cu capital privat"? Vă citez din alin.1 al art.1 din Ordonanţa Guvernului nr.5: "Societăţile comerciale în care aleşii locali sau managerii...", şi textul curge. Unde legea nu distinge, nici dumneavoastră nu puteţi distinge. Iată, deci, interpretări abuzive ale unor acte normative care nu fac decât să încurajeze corupţia în domeniul respectiv.

Spuneaţi, domnule prim-ministru, că nu sunt bani pentru reformă în sistemul de învăţământ, pentru sănătate, pentru majorarea pensiilor. Iată că, după ce v-am oferit săptămâna trecută două surse de finanţare la îndemâna dumneavoastr㠖 RAFO Oneşti şi Societatea Naţională a Tutunului Românesc, vă mai oferim astăzi alte surse – indemnizaţiile lunare ale consilierilor PSD, membri în consiliile de administraţie şi adunările generale ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi salariile exorbitante ale directorilor acestor regii şi societăţi comerciale.

Sunt, domnilor guvernanţi, numai sub autoritatea consiliilor judeţene aproximativ 60 de societăţi comerciale şi 40 de regii autonome şi sub autoritatea municipiilor reşedinţă de judeţ aproximativ 80 de societăţi şi 35 de regii autonome. Salariile acestor directori şi indemnizaţiile consilierilor PSD, încasate ilegal, înseamnă multe miliarde economisite.

Atunci când Partidul Democrat cerea premierului Năstase scoaterea celor aproape 600 de consilieri locali din consiliile de administraţie şi adunările generale, acesta aprecia respectiva iniţiativă ca fiind o diversiune de cea mai joasă speţă. Îi voi dovedi premierului, astăzi, cât adevăr a avut atunci când a spus: "Demnitarul public, fie ales, fie numit, este plătit să protejeze interesele cetăţeanului. În momentul în care interesele personale ale alesului local se intersectează cu cele publice, rolul său îşi pierde din conţinut, iar actul politic devine corupţie, sau că cei pentru care o funcţie înseamnă să cheltuiască bani de la buget au greşit partidul."

Domnule prim-ministru,

Se pare că dumneavoastră aţi greşit făcând asemenea afirmaţii, şi voi dovedi acest lucru.

Iată, domnilor colegi, ce ne spune preşedintele Consiliului judeţean Dâmboviţa: "În subordinea consiliului judeţean se află două societăţi comerciale – Societatea Comercială "Lucrări şi drumuri" şi Societatea Comercială "Parc industrial". În Consiliul de administraţie şi în Adunarea generală a acţionarilor există trei consilieri judeţeni membri ai Partidului Social Democrat. În Adunarea generală a acţionarilor există un consilier judeţean membru al Partidului Social Democrat. Salariul brut al managerului este de 25.000.000 de lei. La S.C. "Lucrări, drumuri şi poduri Dâmboviţa", Adunarea generală a acţionarilor este formată din trei membri cu o indemnizaţie lunară de 6.250.000 de lei, iar Consiliul de administraţie este format din patru membri cu o indemnizaţie de 5.000.000 de lei.

Consiliul judeţean Giurgiu ne precizează că sub autoritatea lui sunt două consilii de administraţie. În Adunarea generală şi în Consiliul de administraţie sunt patru consilieri judeţeni – trei PSD şi unul PUR. Pentru membrii Adunării generale şi Consiliului de administraţie, indemnizaţia este de 20% din salariul de bază al conducătorului societăţii.

Domnul Ioan Mircea Paşcu (din sală):

Dar când aţi fost la guvernare nu aţi ştiut?

Domnul Ioan Oltean:

Consiliul judeţean Dolj precizează că în subordinea consiliului judeţean există Societatea Comercială "Drumuri şi poduri" şi Regia Autonomă "Aeroportul Craiova". Precizează că salariul directorului este de 25.000.000 de lei şi că toţi membrii din Consiliul de administraţie - AGA primesc o indemnizaţie de 20% din salariul directorului general.

Primăria municipiului Iaşi precizează că sub autoritatea sa există două regii şi trei societăţi comerciale şi că sunt 24 de consilieri locali membri în Consiliul de administraţie – AGA, şi că pentru fiecare se plăteşte o indemnizaţie lunară de 20% din salariul directorului, şi că pentru directori au fost alocate 100.000 de milioane de lei.

Primăria municipiului Călăraşi ne precizează că sub autoritatea sa există două societăţi comerciale. Din consiliile de administraţie fac parte opt consilieri membri ai PSD şi un director la S.C. TERMO S.A., de asemenea consilier PSD. La ambele societăţi, procentul alocat pentru indemnizaţia membrilor consiliilor de administraţie este de 20% din salariul directorilor.

La primăria municipiului Târgovişte ni se precizează că există o regie şi două societăţi comerciale, că la S.C. Termica şi la S.C. Transport, în consiliile de administraţie sunt 12 consilieri municipali, că şapte consilieri de la S.C. Termica primesc în fiecare lună 3,5 milioane indemnizaţie, ceea ce înseamnă 294 de milioane pe an, iar la S.C. Transport public există cinci consilieri cu 3,5 milioane pe lună, ceea ce înseamnă 210 milioane pe an.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Şi consilierii PD cât iau?")

La primăria municipiului Craiova există patru regii autonome de interes local. Consiliile de administraţie sunt formate, stimaţi colegi, din nouă membri, respectiv directorul unităţii, care este preşedintele, şi opt consilieri municipali. Ponderea sumelor alocate pentru consilierii municipali care sunt membri ai consiliilor de administraţie sunt: la Regia Autonomă de administraţie 537 de milioane, la Regia de termoficare 597 de milioane, la Regia de transport 600 de milioane, iar la Regia de apă 537 de milioane.

Vă întreb, domnilor colegi: câte pensii s-ar putea plăti din aceşti bani?

Domnul Ioan Mircea Paşcu (din sală):

Dar când eraţi la Putere, nu v-aţi întrebat?

Domnul Ioan Oltean:

Cu cât s-ar putea mări salariul de referinţă al cadrelor didactice dacă aceşti bani ar fi corect dirijaţi, şi nu spre buzunarele clientelei politice ale actuale Puteri?

Şi putem continua, domnilor colegi, spre divertismentul dumneavoastră, pentru că sunt acte semnate de către membri marcanţi ai PDSR-ului, nu sunt încropite de către mine.

La primăria municipiului Timişoara există trei regii autonome şi cinci societăţi comerciale. Cu excepţia celor trei consilieri municipali reprezentând Partidul Democrat, toţi cei 28 de consilieri fac parte din consiliile de administraţie. Salariul conducătorului este de 24.000.000, iar indemnizaţia este de 22%. Sigur, ce este important? Este o întrebare foarte bună. Este important, domnilor colegi, că toţi aceşti consilieri care sunt de ordinul sutelor, toţi aceşti directori de regii autonome şi de societăţi comerciale încasează ilegal multe, multe miliarde de lei, bani care ar putea să fie folosiţi în alte domenii, numai că, printr-o interpretare abuzivă a actelor normative în vigoare, actuala Putere nu acceptă ca legea să fie aplicată, iar banul public să fie utilizat corect.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Şi când era Berceanu ministru?")

Sunt absolut convins că nu vă place ceea ce vă spun, pentru că vă citez din actele semnate de către colegii dumneavoastră.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Ba ne place, pentru că vorbiţi de voi.")

Vă place, pentru că vă sunt dragi ilegalităţile. Foarte bine, atunci. Dacă vă sunt dragi ilegalităţile, votaţi împotriva moţiunii şi menţineţi această stare de fapt şi de drept, spre satisfacţia unanimă a tuturor consilierilor locali ai PSD-ului.

În orice caz, oamenii de bună-credinţă, şi sunt în această sală mulţi oameni de bună-credinţă, sper să realizeze ilegalităţile săvârşite de actuala Putere şi să voteze pentru actuala moţiune.

În orice caz, moţiunea nu face decât să scoată în evidenţă, domnilor colegi, vă place sau nu vă place, ilegalităţile pe care dumneavoastră le cultivaţi, le întreţineţi în mod direct.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.)

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

De Berceanu nu aţi spus nimic!

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi vorbit 11 minute, epuizând timpul Partidului Democrat.

Are cuvântul domnul Victor Dobre, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Prezenta moţiune simplă introdusă de 53 de deputaţi, printre care şi membrii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pleacă în primul rând de la o incredibilă bâlbâială a Guvernului şi a Majorităţii parlamentare, însoţită de o serie întreagă de declaraţii contradictorii.

Să prezentăm succint istoricul acestei atitudini şovăitoare şi contradictorii a Guvernului, a Ministerului Administraţiei Publice şi a Grupului majoritar PSD. Astfel, Legea administraţiei publice locale, adoptată de Parlamentul României şi promulgată de la sfârşitul lunii aprilie 2001, prevede la art.30 alin.1 lit.c): "Calitatea de consilier este incompatibilă cu funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie, al regiilor autonome ori de conducător al societăţilor comerciale înfiinţate de consiliile locale sau de consiliile judeţene."

Deşi legea este promulgată şi, constituţional, trebuie aplicată şi respectată, atât domnul prim-ministru al Guvernului României, precum şi domnul ministru al Administraţiei Publice Locale precizează că această categorie de incompatibilităţi nu este aplicabilă decât din anul 2004.

La solicitarea Opoziţiei de a motiva această precizare şi interpretare, în opinia noastră, eronată a legii, conducătorii PSD deplâng situaţia dificilă a celor care, la momentul în care au candidat, nu ştiau că vor ajunge într-o situaţie de incompatibilitate.

Credem, doamnelor şi domnilor, că a alege între calitatea de consilier într-un oraş sau municipiu şi cea de membru al AGA sau CA a unui agent economic de interes local nu este în mod evident o dilemă existenţială, ci doar o chestiune de respectare cu stricteţe a unei prevederi legale, conform jurământului prestat în calitate de ales local.

Dar să revenim la istoricul acestei dezbateri. La sfârşitul anului 2001, colegii membri ai Grupului parlamentar PD, cu sprijinul PNL, depun o iniţiativă legislativă prin care cer imperativ respectarea prevederilor Legii nr.215/2001 încă din acest mandat şi aplicarea incompatibilităţilor de la art.30 şi consilierilor judeţeni, lucru care, în mod ciudat, a scăpat prevederilor legii.

Dacă cu a doua solicitare membrii Grupului parlamentar majoritar sunt de acord, prima solicitare este respinsă, motivându-se că incompatibilităţile vor fi reglementate la Legea statutului aleşilor locali, în sensul celor solicitate de Opoziţie. Ulterior, are loc demiterea intempestivă şi, se pare, fără respectarea tuturor prevederilor legale a Consiliului general al capitalei şi emiterea în consecinţă de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici. Această ordonanţă precizează la art.1 alin.1: "Societăţile comerciale la care aleşii locali sunt cenzori, membri în Consiliul de administraţie nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte aleşii locali menţionaţi, cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale ori de consiliile judeţene."

Deşi textul explică clar situaţia de incompatibilitate, Ministerul Administraţiei Publice iarăşi îşi permite să interpreteze un text de lege, explicând complet nefondat că acest text nu se aplică regiilor şi societăţilor de interes local.

Mai mult, deşi se angajaseră să reglementeze toate aceste aspecte în proiectul Legii statutului aleşilor locali, majoritatea PSD respinge din nou amendamentele reprezentanţilor PNL şi PD în şedinţa comună a Comisiilor juridice şi de administraţie publică ale Camerei Deputaţilor.

Şi ca haosul să fie complet, la câteva zile, într-o luare de poziţie publică, domnul ministru al Administraţiei Publice îşi declară dezacordul privind posibilitatea consilierilor locali de a fi membri în CA sau AGA la agenţii economici de interes local.

Acest incredibil şir de afirmaţii ezitante şi contradictorii ale guvernanţilor, precum şi ai reprezentanţilor lor în Parlament, nu poate avea decât o singură explicaţie: presiunea aleşilor locali şi ale grupurilor de interese din jurul structurilor locale de putere dominate într-o proporţie covârşitoare de reprezentanţii PSD.

Doamnelor şi domnilor,

A avea simultan calitatea de consilier local şi membru AGA sau CA al agenţilor economici de interes local este ilegal şi imoral, din următoarele considerente: nu poţi conduce şi controla în acelaşi timp, nu poţi alege şi să fii ales în acelaşi timp, nu poţi decide asupra banilor publici fiind în acelaşi timp un beneficiar direct al acestor bani. Or, astăzi, când Guvernul Năstase luptă din greu cu corupţia la toate nivelurile, prin votul lor, ca incompatibilităţile din consiliile locale şi judeţene să se aplice din anul 2004, deputaţii PSD, practic, amână începerea luptei pentru 2004.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar al PNL va vota prezenta moţiune şi, aşa cum se spune mai nou, pentru ca să dăm un mesaj clar că sprijinim lupta Guvernului contra corupţiei, vă sfătuim, stimaţi colegi din Majoritate, să votaţi alături de noi, sprijinind şi dumneavoastră Cabinetul.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi consumat 6 minute din cele 10 la care aveaţi dreptul.

Urmează domnul deputat Marton Arpad, din partea UDMR-ului.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

"Corupţia în administraţia publică" Iată un titlu de moţiune care promite, respectiv care merită toată atenţia. În ipostaza în care ar releva adevăratele cauze şi ar propune soluţii viabile, ar putea fi susţinută, chiar votată de grupul nostru parlamentar. Numai că, din păcate, de această dată, nu este cazul.

În primul rând, corupţia, ca fenomen, trebuie să fie tratată în integralitatea ei, adică cea din administraţie în general. Altfel, cineva ar putea crede că numai la nivelul administraţiei locale s-ar regăsi, ceea ce, din păcate, nu este adevărat. Totodată, cauzele ei sunt la toate nivelurile aceleaşi: rolul prea mare pe care îl are în viaţa noastră cotidiană administraţia, hiperbirocratizarea tuturor domeniilor de activitate. din păcate, în ultimii ani, legile pe care le-am votat în acest Parlament, în loc să scadă, au crescut această birocraţie. Toate acestea sunt completate cu un salariu mizer în administraţie şi o mentalitate neeradicată încă, care vine din epoca comunismului. Iată, deci, cauza esenţială a corupţiei, pe care o putem elimina printr-un demers legislativ consecvent, căci acesta este, printre altele, rolul nostru.

În al doilea rând, această problemă nu este numai a unui singur partid. Cine susţine aşa ceva nu spune adevărul sau, cel puţin, nu spune tot adevărul. Or, în această problemă nu este loc pentru jumătăţi de adevăr.

Din păcate, fenomenul a existat în timpul tuturor guvernărilor. Mai toate partidele au avut în rândul lor persoane – multe, puţine – care au îndeplinit sau îndeplinesc rol de conducere la nivel local sau judeţean fiind corupte, tolerând corupţia sau incapabili să elimine din activitatea acelei instituţii corupţia. Aceste persoane au fost alese pe listele noastre, ale tuturor, sau au fost numite de foruri decizionale în care suntem prezenţi. Propunerea noastră în această privinţă este ca, pe lângă un demers legislativ, să ne facem curat în primul rând fiecare în ograda proprie.

Trebuie să ne punem întrebarea: pe ce liste au fost aleşi şi cum de au putut fi propuse persoanele despre care moţiunea spune că au trecut la PSD, nu partid căruia nu i-au fost membri? Au fost toţi aceştia independenţi? Au fost daţi afară din partid, constatându-se necinstea lor, sau au fost doar ademeniţi? Şi, atunci, se poate pune o altă întrebare justificată în continuare: oare partidul iniţial nu are nici o vină? În al treilea rând, moţiunea denotă o concepţie centralistă despre administraţie, concepţie care este tocmai una din cauzele generatoare ale corupţiei.

Nu, doamnelor şi domnilor. Nu demiterea unui ministru ar putea avea rolul pe care şi-l propune moţiunea, pentru că nu ar trebui să aibă Guvernul autoritate executivă numită - posibilitatea demiterii unor pesoane sau consilii alese prin vot universal şi direct de către populaţie, chiar dacă astăzi există această posibilitate. În concepţia noastră, doar alegătorii ar trebui să aibă în final acest drept, introducându-se, evident, mecanisme care, din păcate, la noi nu există.

În consecinţă, vom vota împotriva acestei moţiuni. Iar, în final, permiteţi-mi să adresez un apel semnatarilor acesteia: nu devalorizaţi această instituţie constituţională importantă prin depunerea unui mare număr de moţiuni de foarte multe ori necorespunzător argumentate, blocând, totodată, şi procesul legislativ.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupulor parlamentare ale PSD şi UDMR.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, aţi vorbit cinci minute.

Începem tura a doua. Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, din partea PSD-ului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Salut distinşii deputaţi din Opoziţie, semnatari ai moţiunii, pentru ideea deschisă a unei dezbateri pe tema administraţiei publice.

Strategia naţională a acelor distinse partide – Liberal şi Democrat – se bazează pe sintagma "Săptămâna şi moţiunea, ca să-mi spun alocuţiunea", formulă devenită unică în încercarea de a stopa sistematic procesul legislativ din Camera Deputaţilor, total dezinteresaţi de preocupările şi nevoile cetăţenilor, vânători de apariţii zilnice în presa scrisă şi audiovizuală.

actuala moţiune este culmea demagogiei şi nepriceperii. Într-un limbaj trivial, jignind pe toată lumea – de la aleşi locali la manageri de societăţi - într-o devălmăşie de nedescris deseori, citind textul, m-am întrebat dacă nu cumva este o ciornă pentru un extemporal la şcoala românească despre limbajul impropriu dialogului parlamentar sau poate schiţa unei viitoare melodii a BUG Mafia. Le recomand următoarele cuvinte omise: mangleală, abureală, ţeapă, mişto şi aşa mai departe. Astfel, textul devine excepţional, prin caracterul său suburban în cadrul luptei politice.

Dar să revenim la moţiunea săptămânii. Principala ţintă a semnatarilor moţiunii este demiterea ministrului Administraţiei Publice Octav Cozmâncă. Argumentele noastre privind activitatea Guvernului, a Ministerului Administraţiei Publice, vin în sprijinul celuilalt taler al balanţei. Guvernul României, respectiv Ministerul Administraţiei Publice, a reuşit într-un interval de timp scurt să instituie cadrul juridic necesar eliminării neconcordanţelor şi lipsurilor din sistemul administraţiei publice. Apariţia Legii nr.215 a încheiat şirul bâlbâielilor legislative privind modificarea sau completarea Legii nr.69.

De altfel, ar trebui reamintit distinşilor noştri colegi din opoziţie, până mai ieri miniştri în guvernarea 1996 – 2000, despre celebra Ordonanţă nr.22/1997, apărută când ambii preşedinţi ai partidelor semnatare ale moţiunii erau în Guvern, o ruşine şi o greşeală sancţionată corespunzător de către Curtea Constituţională.

Ar trebui reamintit, domnilor deputaţi ai celor două partide, că Legea nr.215 a fost lăudată de Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Minorităţi, tocmai pentru caracterul său european, fiind recomandată ca model în alte ţări europene.

Preocuparea celor două partide de a asigura un cadru de organizare a administraţiei publice centrale şi locale, în precedenta guvernare, nu a existat. Despre concordanţa cu Carta Europeană sau acquis-ul comunitar nici vorbă. Într-un an, în partea noastră a balanţei, s-au aşezat: Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, Legea serviciilor publice de gospodărire comunală, pachetul legislativ pentru demilitarizarea unor structuri şi trecerea în subordinea comunităţilor locale, respectiv evidenţa persoanelor, paşapoartelor, serviciile pentru stări de urgenţă etc.

Raportul de ţară pe anul 2001 menţionează progresele României în Programul de aderare la Uniunea Europeană, tocmai în acest domeniu în care nu s-a făcut nimic în trecut.

Nemulţumirile populaţiei, petiţiile şi cererile adresate distinşilor noştri colegi din cele două partide semnatare ale moţiunii, cât şi colegilor acestora de partid, în fosta legislatură, au fost găsite, de actuala administraţie locală şi centrală, la preluarea puterii.

Din respect faţă de cetăţean, respectând principiul administraţia în sus a cetăţeanului, şi nu invers, Guvernul Năstase a emis Ordonanţa nr.33 privind activitatea de eliberare a certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, dar şi Ordonanţa nr.27 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Este pentru prima dată, după 1989, când administraţia centrală şi locală este obligată, într-un termen, să răspundă la cererile cetăţenilor.

În procesul de descentralizare a serviciilor publice, legislaţia a fost concepută clar şi fără echivoc, conform principiilor europene, în această legislatură. Din acest punct de vedere, nu există sistem comparativ între activitatea distinselor partide semnatare ale moţiunii şi Partidul Social Democrat. Le reamintim, de altfel, că, în oferta electorală din 2000, am fost singurul partid care am inclus un capitol privind reforma în administraţia publică.

Reforma în administraţia publică are ca scop şi eliminarea dispreţului şi indiferenţei faţă de cetăţean, tratament aplicat de fosta guvernare, din care amintim că au făcut parte şi partidele semnatare ale moţiunii.

Reforma înseamnă şi depistarea şi eliminarea actelor de corupţie, prin instituirea unui cadru juridic bine conturat, iar dacă ar fi vorba să vorbim despre corupţie, atunci sintagma "hoţii strigă hoţii" se aplică şi în cazul partidelor semnatare ale moţiunii.

În anul 2001, 20 de aleşi locali au fost sub lupa organelor de anchetă, 17 fiind trimişi în cercetare, şi, în acest caz, balanţa înclinând în cazul semnatarilor moţiunii: 12 la 5.

Câteva exemple privind cazurile de corupţie din administraţia publică locală înregistrate în 2000: Botoşani – Simionovici Alexandru, fost prefect PNŢCD, condamnat pentru luare de mită; Brăila – Mircea Ion, primar PNL, în cercetare la Parchet pentru abuz în serviciu contra intereselor publice; Dolj – Toie Dumitru şi Ilie Dumitru, primari PD, în cercetare la Parchet pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. De altfel, în acest judeţ, un alt primar PD din comuna Predeşti, Stanciu Sărăcin, a fost arestat pentru luare de mită. Mehedinţi – Marian Mihai, viceprimar PD acuzat de luare de mită. Sibiu – Dobreanu Mircea, primar PD, acuzat de luare de mită şi trimis în judecată. Hunedoara – Mircea Munteanu, primar al municipiului Deva, membru PNL, aflat în cercetarea Poliţiei pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. Motivul: Curtea de Conturi a sesizat, în septembrie 2001, comiterea unor ilegalităţi în vânzarea unui imobil aparţinând domeniului public către SC Condor SA, în urma căreia Consiliul local al municipiului Deva a fost prejudiciat cu aproximativ 5,5 miliarde lei. De altfel, în 2001, Curtea de Conturi a constatat 19 abateri de natură financiară săvârşite de către semnatarul Primăriei din municipiul Deva, primarul Partidului Naţional Liberal. Ca urmare a acestor fapte infracţionale, Curtea de Conturi a dispus punerea sub sechestru a bunurilor mobile sau imobile ale primarului.

Şi un ultim argument proguvernarea Năstase: este greu de înţeles cum semnatarii moţiunii nu au putut să înţeleagă crearea unui parteneriat şi a unei comunicări reale între administraţia centrală şi locală.

Celebra videoconferinţă săptămânală reprezintă o formă concretă a dialogului, a transparenţei şi a transmiterii operative a deciziilor adoptate de către Guvern, a eliminării neconcordanţelor, a urgentării rezolvării unor probleme apărute în teritoriu şi care sunt şi de competenţa administraţiei centrale.

Stimaţi colegi,

Acestea sunt câteva argumente în favoarea actualei guvernări şi a unui Minister Public tratat ca atare, în comparaţie cu un fost departament rămas în istorie ca iniţiator al celebrei Ordonanţe nr.22 şi ca factor de dezechilibru în dezvoltarea administraţiei publice locale şi centrale. Între cele două guverne nu a existat şi nu există un sistem comparativ pe ideea de administraţie publică centrală şi locală.

Aş fi dorit să fi văzut o argumentaţie a distinşilor noştri semnatari ai moţiunii de genul: "noi am realizat Legea X, conform Cartei europene şi a recomandărilor consiliilor puterii regionale şi locale şi dumneavoastră aţi modificat-o" sau orice argument comparativ. Dar acest lucru nu există şi, atunci, revin la ideea că această moţiune este realizată doar ca element perturbator al activităţii parlamentare.

Regret şi sunt profund dezamăgit că distinşi profesionişti şi respectaţi colegi, ca domnul deputat Coifan, domnul deputat Cârstoiu sau domnul deputat Oltean, au semnat un document care, într-un limbaj suburban, abordează false probleme.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor este împotriva acestei moţiuni şi nu susţine nici măcar ideea demiterii ministrului administraţiei publice, Octav Cozmâncă.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi vorbit 10 minute, stimate coleg.

Urmează, din partea Grupului PRM, domnul Gheorghe Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi domni miniştri,

Stimaţi colegi deputaţi,

Onoraţi reprezentanţi ai presei,

Dezbatem astăzi moţiunea simplă "Corupţia în administraţia publică locală", iniţiată de 29 de deputaţi ai Partidului Democrat şi 24 de deputaţi ai Partidului Naţional Liberal.

La simpla lecturare a acestei moţiuni, iei cunoştinţă cu "întreaga luptă" împotriva corupţiei în administraţia publică locală, de către actualul partid de guvernământ, imediat după preluarea puterii de către acesta, începând cu Programul de guvernare votat de toate partidele parlamentare, cu excepţia PRM, continuând cu Legea nr.215, Legea administraţiei publice locale, şi ea votată de toate partidele, mai puţin PRM, şi culminând cu O.G. nr.5/2002, mai exact în ianuarie, privitoare la interdicţiile pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, dar, care, cu precizările ulterioare făcute de Ministerul Administraţiei Publice, transmise în teritoriu, şi anume că O.G. nr.5/2002 nu se aplică societăţilor comerciale înfiinţate de consiliul local sau judeţean, ne conduc la anecdotele cu "rămâne cum am stabilit" sau "rămâne ca în tren". Ba, mai mult, ca membru în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, am fost de faţă la respingerea, în cadrul comisiei, a unor completări ale Legii nr.215, la articole privitoare la incompatibilităţi, iniţiate de câţiva deputaţi PD, de către reprezentanţi ai PSD, UDMR şi de câţiva deputaţi ai minorităţilor, cum spuneam, prin care se cerea, fără echivoc, aplicarea incompatibilităţilor prevăzute de Legea nr.215, imediat, şi nu începând cu anul 2004. Respingerea acestei iniţiative în comisie avea loc exact când fruntaşii PSD aveau întâlnirea cea de taină de la Sinaia, unde puneau la punct strategia de luptă împotriva corupţiei.

Dacă toate incriminările aduse de semnatarii moţiunii la adresa puterii, noi, cei de la PRM, le considerăm juste, reflectând o realitate tristă în administraţia locală, noi nefiind niciodată la guvernare, spre a introduce legi care să curme din rădăcină acest flagel, nu putem să nu le aducem aminte, celor două partide semnatare ale moţiunii, următoarele:

1) prin semnăturile, şi ale foştilor miniştri Traian Băsescu, respectiv Valeriu Stoica, actualii şefi ai celor două partide, a fost concepută O.G. nr.49/1999 a Guvernului Radu Vasile, care a desfiinţat consiliile de administraţie şi AGA, lăsând regiile şi societăţile comerciale de interes local sau naţional la discreţia unui administrator unic, cu salariu astronomic, mergând până la 150 – 200 de milioane lei lunar şi cu un raport între salariul minim de regie sau societate de la 6 până la 8, cât era până atunci, la 1 la 50 până la 100 la 1.

Sunt obligat să menţionez că, în urma desfăşurării concursurilor de selectare a managerului unic, s-au încheiat contracte de administraţie pe un interval de 4 ani, contracte care, într-un stat de drept, îşi produc efectele indiferent de schimbarea opticii, după preluarea puterii de alt partid de guvernământ şi care, iată, a generat numeroase procese încă pe rol.

2)După preluarea puterii de către PSD, mai exact la 31 mai 2001, Guvernul Năstase emitea O.G. nr.79, care reînfiinţa AGA şi CA. Că reînfiinţezi AGA şi consiliul de administraţie poate nu-i nimic rău, apreciem noi, fiindcă, în toată lumea civilizată, nu poţi lăsa, la discreţia unui singur om, soarta unei societăţi sau regii cu mii sau sute de mii de angajaţi, cum sunt societăţile sau regiile de interes naţional. Dar să nu modifici o stupizenie din Legea nr.15/1990, prin care CA sau AGA stabileşte indemnizaţia sau salariul managerului general, iar membrii CA sau AGA primesc o indemnizaţie lunară de până la 20% din salariul managerului general, mi se pare de-a dreptul imoral şi, de aici, interesul conjugat. Noi, membri CA sau AGA, stabilim leafa cât mai mare pentru manageri, ca, prin aplicarea procentului de 20%, să avem, şi noi, indemnizaţia cât mai mare! Asta dovedeşte că toate partidele care s-au succedat la putere, indiferent că s-au numit PDSR, PD, PNL, UDMR, nu au urmărit decât satisfacerea intereselor propriei clientele politice.

Deschid o paranteză: am informaţii că, prin consiliile de administraţie şi AGA, la regii şi societăţi comerciale, s-au propus, spre a nu bate chiar la ochi, odrasle ale potentaţilor şi care confundă BVC-ul, balanţa de venituri şi cheltuieli, cu PVC-ul, policlorura de vinil.

Noi, cei de la PRM, vom susţine demersul moţiunii de faţă, pentru că dezvăluie o realitate crudă, dar, în acelaşi timp, nu putem să nu arătăm cu degetul către cele două partide iniţiatoare ale moţiunii, care s-au complăcut în aceeaşi situaţie când au fost la putere, doar metodele au fost altele.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, 5 minute aţi vorbit.

Partidului Naţional Liberal, mai sunt 4 minute. Am înţeles că doreşte să le utilizeze domnul Coriolan Simedru.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă spun că disputa pe acest subiect al incompatibilităţii, pe care am avut-o cu domnul ministru, durează de câteva luni şi, din păcate, văd că, şi astăzi, se ocoleşte punctul esenţial. Dacă acest punct ar fi fost atins în discuţia de astăzi, întreaga argumentare a domnului ministru şi al partidului de guvernământ s-ar prăbuşi.

Domnul ministru afirmă că este de acord ca aceste incompatibilităţi să existe, aşa cum, de altfel, este prevăzut şi în Legea nr.215/2000, dar că aplicarea lor trebuie să se facă doar din 2004, odată cu viitoarele alegeri locale. Cu alte cuvinte, domnul ministru nu este de acord cu schimbarea regulilor în timpul jocului. Eronat! Nu vrea nimeni din opoziţie să schimbe regulile în timpul jocului. Cel care le-a schimbat sunteţi dumneavoastră, domnule ministru, pentru că, înainte de apariţia Legii nr.215, exista HG nr.450/1999, care priveşte normele de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. În această Hotărâre de Guvern, se prevede clar incompatibilitatea, la art.7.1, 7.2 şi vreau să citez: "Reprezentanţii instituţiei publice implicate în consiliul de administraţie se selectează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/1999 privind administraţia companiilor societăţilor naţionale, a societăţilor comerciale, la care statul sau autoritatea administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi a regiilor autonome", cu respectarea normelor metodologice aprobate prin H.G. nr.464/1999 şi a punctului 2.12, pe care-l citez, şi vă rog un pic atenţie: "De asemenea, instituţia publică implicată nu poate desemna ca reprezentanţi, în adunările generale ale acţionarilor, persoanele care au una din următoarele calităţi sau funcţii: senator, deputat, ministru, secretar de stat, consilier judeţean ori local, prefect, subprefect, director general al prefecturii, primar general, viceprimar, primar de sector" ş.a.m.d.

Iată, domnule ministru, că, înaintea apariţiei Legii nr.215, exista un act normativ care să prevadă incompatibilităţile. Ce trebuia să faceţi dumneavoastră, când aţi ajuns ministru în această speţă? Să dispuneţi verificări şi să cereţi pedepsirea celor care au încălcat legea. Ce aţi făcut dumneavoastră? Aţi dat frâu liber clientelei politice, în primele luni după alegeri, ca cei care sunt clientela politică a partidului de guvernământ să ocupe aceste locuri în consiliile de administraţie, venind apoi cu Legea nr.215 şi cu teoria că incompatibilităţile discutate astăzi se vor aplica doar după 2004.

Domnule ministru,

Pentru a demonstra că afirmaţiile făcute nu sunt nişte simple speculaţii, am aici punctul de vedere al Consiliului Legislativ, care, în 11.03.2002, precizează clar că H.G. nr.450/1999 este în vigoare, deci produce efecte. Dacă nu sunteţi de acord cu prevederile acestei Hotărâri de Guvern, trebuia să luaţi măsurile necesare pentru modificare, dar dumneavoastră nu le-aţi luat, pentru că dumneavoastră nu vreţi să vă împiedicaţi în asemenea amănunte, cum sunt Hotărârile de Guvern emise de alte guverne anterioare.

Iată, deci, că, pentru fosta putere, această incompatibilitate a fost un lucru care s-a dorit să fie eliminat, iar dumneavoastră, astăzi, vă ocupaţi de clientela politică, lăsând aceşti membri în consiliile de administraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, aţi epuizat timpul pe care l-aţi avut la dispoziţie şi l-aţi şi întrecut.

Are cuvântul, în continuare, domnul Silvian Ciupercă, din partea Grupului PSD.

Domnul Silvian Ciupercă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Frecvenţa utilizării termenului de corupţie, în limbajul comun, în cel profesional şi, mai ales, în limbajul şi în discursul politic, este un simptom ce ţine de o anumită permanenţă a vieţii politice, dar şi de o anumită conjunctură. Este, pe de o parte, o constantă întoarcere la obsesia politicienilor şi politologilor din trecut, după care sintagma "puterea corupe" are o semnificaţie deosebită, iar pe de altă parte este, şi acest termen, un loc geometric al confruntărilor politice actuale.

În dulcele stil clasic al moţiunilor, termenul de "corupţie" este preferatul celor ce se concentrează asupra răului, atât de mult încât resursele lor pentru construcţia binelui, a ceea ce trebuie să fie binele se epuizează înainte de a produce ceva.

Actuala cruciadă împotriva corupţiei din administraţia publică locală, iniţiată de 53 de deputaţi din PNL şi PD, este motivată, în esenţă, de problematica separării funcţiilor politice de cele administrative, problematică care se află ca obiectiv pe primele locuri în strategia Guvernului, privind reforma din administraţia publică locală.

Autorii textului moţiunii pornesc de la două acte normative – O.G.nr.79/2001 şi Ordonanţa de urgenţă nr.5/2002, acte normative care vizează unele aspecte ce ţin de managementul societăţilor comerciale, la care acţionar majoritar este o autoritate a administraţiei publice teritoriale şi managementul regiilor autonome din subordinea autorităţilor locale, precum şi de relaţiile acestora cu unele societăţi comerciale ce au în conducerea lor aleşi locali.

Autorii moţiunii recunosc intenţia de fond a acestor acte normative, dar se străduiesc să motiveze o concluzie jenantă pentru întreg procesul democratic de consolidare a ideii de autoritate publică locală. Expresia "corupţia instituţionalizată şi generalizată, la nivelul administraţiei publice locale, în favoarea activiştilor şi clientelei PSD, ce guvernează ţara şi comunităţile locale ca pe propria moşie, direcţionând banii publici în interesul acestora, pe spinarea cetăţenilor ce trăiesc din zi în zi mai rău", am citat din moţiune, este un decepţionant exemplu de cădere în cel mai orb politicianism, în cea mai nenuanţată atitudine faţă de administraţia publică locală din România, administraţie care se află într-un proces de modernizare extrem de onorabil şi subliniat şi de raportorii Congresului puterilor locale.

Ca fost reprezentant al administraţiei publice locale din România, ca fost primar şi promotor, şi în prezent, al unui demers constant spre instituţionalizarea colaborării între administraţia publică locală şi administraţia centrală, în toate problemele ce privesc creşterea autonomiei locale şi continuarea procesului de descentralizare surprind un periculos accent pus de iniţiatorii moţiunii pe asocierea între mai multă autonomie locală echivalent cu mai multe ocazii de privilegii şi corupţie şi de influenţe exercitate în interes personal.

Vă informez, doamnelor şi domnilor, că Federaţia Autorităţilor Locale din România, înfiinţată în iunie 2001, ca urmare a voinţei celor patru asociaţii din administraţia publică locală, Asociaţia oraşelor, a comunelor, a municipiilor şi Uniunea consiliilor judeţene, apolitică şi destinată promovării unei administraţii publice locale puternice, eficiente şi furnizoare a unor servicii de calitate pentru cetăţeni este extrem de îngrijorată de această tentativă de subminare a autorităţii morale a aleşilor locali, cei mai reprezentativi cetăţeni ai comunităţilor, ce-şi conduc autonom treburile publice locale.

Încurajarea parteneriatului public privat, creşterea autonomiei financiare a autorităţilor administraţiei publice locale şi accentuarea rolului administraţiei locale în promovarea dezvoltării locale sunt orientări fundamentale ale Programului de guvernare PSD privind administraţia, orientări care nu trebuie frânate de fluturarea obsesivă a perspectivei creşterii corupţiei în zona administraţiei publice locale.

Protocolul semnat de Federaţia autorităţilor locale şi Ministerul Administraţiei Publice privind colaborarea şi promovarea modificărilor legislative, ce trebuie să accentueze autonomia financiară decizională şi administrativă a administraţiei locale, vizează următoarele domenii în 2002: construcţia bugetară pe 2003, prin realizarea unui cod al finanţelor publice locale, prin modificarea, operată deja, a Legii nr.27/1994 privind impozitele şi taxele locale, la modificarea Legii nr.189 a finanţelor publice locale, asupra căreia se lucrează în parteneriat între Ministerul de Finanţe şi FALR, al doilea punct – legislaţia privind informatizarea administraţiei publice locale în vederea realizării unui sistem informatic unitar în administraţia publică şi al treilea punct – legislaţia secundară şi terţiară aferentă Legii nr.326.

Aceste exemple din Protocolul semnat între federaţie şi Ministerul Administraţiei Publice arată ceea ce este de subliniat, şi anume o permanentă colaborare şi instituţionalizare a unui asemenea proces de colaborare între cele două nivele ale administraţiei: cea locală şi cea centrală.

Vă informez, stimaţi colegi, că mai multă putere, capacitate de intervenţie, în problemele prioritare ale cetăţenilor sunt elemente de modernitate în administraţia publică locală, şi nu ocazii de extindere a corupţiei. Expresia cea mai elocventă a descentralizării financiare este în evoluţie procentul din impozitul pe venit, care rămâne administraţiei publice locale, de la 82% în 2001, a ajuns la 87% - 88,5% în 2002. Sigur, exemplele pot continua, pe această temă.

Prin votul dumneavoastră, domnilor parlamentari, de respingere a moţiunii, veţi contribui, sper, la o necesară recunoaştere a nevoii de a promova încrederea în conceptul de guvernare locală, şi nu suspiciunea de corupţie generalizată, de abandon al interesului public şi de promovare a interesului egoist.

Aşteptăm, domnilor, ca, permanent, să opereze distincţia între unii aleşi locali şi sistemul aleşilor locali, prea nobil pentru a fi pervertit de o asemenea suspiciune. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului România Mare, domnul Iancu Holtea.

Domnule Iancu Holtea, vă rugăm să poftiţi. Mai aveţi 6 minute.

Vă rog.

Domnul Iancu Holtea:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Am să încerc, în timpul care mi-a fost acordat, să vă informez asupra unor aspecte din administraţia publică din judeţul Mehedinţi, unde lucrurile nu se prezintă chiar aşa cum le prezintă domnul ministru Cozmâncă.

În primul rând, am să vă informez că s-a instaurat un nou sistem de relaţii între cetăţeanul alegător plătitor de taxe şi impozite şi reprezentanţii administraţiei publice, aleşii lor, sistem prin care cetăţeanul este plimbat de la o uşă la alta, este minţit şi desconsiderat. Practic, cetăţeanul nu mai are cui să se adreseze pentru a i se face dreptate.

Aş da un singur exemplu, şi anume există cetăţeni care cer să fie debranşaţi de la căldură şi apă caldă, datorită sărăciei excesive în care trăiesc, veniturile lor fiind mai mici decât costurile termoficării. Vă informez că nici acest lucru nu li se poate aproba, fiind purtaţi pe la toţi sfinţii, pe la toate uşile, de la Primărie la Regia de termoficare, la preşedintele asociaţiei ş.a.m.d.

Aş dori să vă informez că, în Mehedinţi, se exercită nişte presiuni inimaginabile asupra primarilor şi consilierilor locali, de către reprezentanţii de frunte ai partidului de guvernământ, în speţă domnul deputat Eugen Nicolicea, preşedintele PSD, şi de către reprezentanţii PUR, în special pentru racolarea lor către aceste două partide, încât cred că nu mai există prea mulţi primari şi consilieri ai opoziţiei. Aş da un exemplu, şi anume cazul oraşului Strehaia, un oraş foarte greu de condus, din punct de vedere administrativ, deoarece există un amalgam de cetăţeni, există foarte mulţi romi, unde primarul ales al Partidului România Mare, Nicolae Turhină, nu a putut să reziste mai mult de 2 – 3 săptămâni după alegeri, fiind nevoit să-şi dea demisia, din cauza presiunilor care au fost exercitate asupra lui.

Aş vrea să vă informez că nu de acelaşi tratament se bucură propriii primari şi consilieri ai partidului de guvernământ, care-şi permit să lipsească câte 5 – 6 luni consecutiv de la şedinţe. Bineînţeles că indemnizaţia se încasează. Or, conform art.59 alin.1 lit.i) din Legea nr.215, mandatul ar trebui să înceteze la 3 absenţe nemotivate. Şi aici, aş da un exemplu: consilierul judeţean Gherculescu Ion de la Consiliul judeţean Mehedinţi.

Corupţia din administraţia publică locală consider că este o temă la care puterea trebuie să reflecteze atent, este un subiect de analiză continuă, poate şi pentru faptul că, practic, opoziţia lipseşte din aceste structuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Grupul PRM mai are 3 minute la dispoziţie.

Dacă, din partea Grupului UDMR, care mai are la dispoziţie 4 minute, intervine cineva? Nu, nu mai intervine.

Dacă, din partea minorităţilor naţionale, cineva vrea să intervină? Nu.

Atunci, din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Gheorghe Marin.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum ne-am obişnuit, în ultima perioadă, cele două formaţiuni politice semnatare ale moţiunii, PD şi PNL, formaţiuni care au reuşit performanţa unei extraordinare căderi economice, între anii 1996 – 2000, se prezintă, în plenul Camerei, cu o nouă moţiune simplă, cu un profund caracter demagogic şi politicianist.

Încercând să aducă în discuţie o aşa-zisă corupţie în administraţia publică locală, semnatarii moţiunii încearcă să găsească acte de corupţie tocmai în măsurile pe care actualul guvern le-a luat pentru eradicarea adevăratei corupţii patronate de aceştia în cei 4 ani cât au fost la guvernare şi ca să exemplific, am să mă refer la Ordonanţa de urgenţă nr.79 din 2001 cu privire la întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar în cadrul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale, societăţilor comerciale la care statul sau unitatea administrativ-teritorială este acţionar majoritar.

În moţiune se face precizarea că prin această ordonanţă se asigură conducătorului agentului economic salarii fabuloase. În fapt, în ordonanţă se limitează salariul conducătorului, astfel încât acesta nu poate depăşi indemnizaţia lunară pentru funcţia de secretar de stat prevăzută de lege.

În acest fel, salariul se situează la o valoare mult mai mică comparativ cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.49 din 1999. Aceasta prevedea pentru indemnizaţia lunară brută a administratorului o valoare de până la 44 de ori salariul de bază mediu brut pe societatea comercială, respectiv regia autonomă, deci, o indemnizaţie care putea ajunge legal la sute de milioane de lei, valoare considerată la acea vreme de cele două partide, PD şi PNL, drept normală şi nicidecum fabuloasă.

Pentru a-şi servi clientela politică, actualii semnatari ai moţiunii au prevăzut în normele de aplicare ale aceleiaşi Ordonanţe de urgenţă nr.49/1999 că membrii comisiilor de selecţie a administraţiilor vor fi remuneraţi lunar cu o sumă ce reprezintă 40% din salariul brut lunar al directorului general al societăţii comerciale ori regiei autonome.

Dacă, aşa cum se prezintă în moţiune, adevăraţii paraziţi ai consiliilor actuale de administraţie şi ai AGA sunt remuneraţi cu 20% din salariul managerilor, ce pot spune semnatarii moţiunii despre paraziţii clientelei politice ale PD şi PNL, membrii ai vechilor comisii de selecţie care au fost răsplătiţi cu 40% din salariul managerului.

Cred că putem reţine de aici generozitatea cu care guvernanţii de atunci îşi retribuiau clientela politică şi dispreţul acestora faţă de banul public, folosit din belşug pentru nişte servicii lipsite de orice responsabilitate.

Nu putem să vorbim de dispreţ faţă de banul public fără să ne amintim de modul cum a înţeles domnul Traian Băsescu, campion al luptei împotriva corupţiei, să remunereze personalul credincios PD-ului din cadrul unităţilor de management de proiect prin Ordonanţa de urgenţă nr.52/1999. Personalul selectat pentru aceste unităţi se remunera cu o sumă corespunzătoare echivalentului în lei a 300 de dolari SUA pe zi, subliniez "pe zi", în timp ce salariul mediu lunar era sub 100 de dolari americani.

În plus, în Ordonanţa nr.52/1999 se mai menţionează şi faptul că "specialiştii" care îşi desfăşoară activitatea în aceste unităţi beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi consultanţii străini, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de impozitare a veniturilor, deci o scutire de impozit.

Rezultă clar din cele prezentate cum şi-au manifestat grija faţă de banul public semnatarii actualei moţiuni care dau lecţii Guvernului actual, în loc să fie cuprinşi de un sentiment de culpabilitate.

De aceea, observând cu îngrijorare dezinteresul partidelor semnatare pentru problemele fundamentale ale ţării şi pentru marile examene pe care România trebuie să le treacă în perioada următoare, sesizând că trăsăturile principale ale partidelor semnatare ale acestei moţiuni rămân minciuna şi oportunismul politic, le atragem atenţia că, după ce au eşuat în tentativa de guvernare a ţării, dovedesc că nu reuşesc să realizeze nici măcar o opoziţie credibilă.

În concluzie, vă rog să votaţi împotriva acestei moţiuni şi să vă afirmaţi încă o dată sprijinul pentru reforma globală a societăţii româneşti, respectiv pentru reforma în administraţia publică locală promovată de Guvernul condus de domnul prim-ministru Adrian Năstase. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Distinsul nostru coleg de la Partidul Democrat, Boc, primeşte 3 minute de la alt partid democrat din Parlament. (Vociferări.) Cred că nu negaţi acest lucru. Am anunţat că Partidul democratic, reprezentat în Parlament, România Mare, a cedat 3 minute colegilor dumneavoastră de la PD.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul Guvernului Năstase la această moţiune demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, incapacitatea actualului guvern de a lupta împotriva corupţiei, demonstrează încă o dată neconcordanţa totală dintre vorbe şi fapte la PSD.

PSD-ul a fost şi rămâne un etern campion al promisiunilor, al declaraţiilor de imagine şi un etern, etern codaş corigent al faptelor.

Partidul Democrat a fost primul partid politic din România care şi-a retras consilierii locali şi judeţeni din consiliile de administraţie, încercând să dea un semn de moralitate în această ţară, să dea o dovadă că se poate face o politică responsabilă pentru cetăţean şi pentru interesele acestuia. Din nefericire, răspunsul partidului de guvernământ la acest gest politic nemaiîntâlnit în viaţa politică românească a fost unul de a consacra incompatibilităţile prin lege, în loc să le înlăture, aşa cum am cerut noi. Mai mult decât atât, domnul ministru Cozmâncă, faţă de care am toată aprecierea în încercarea domniei sale de a justifica oarecum menţinerea în continuare a clientelei politice, vine astăzi în faţa dumneavoastră şi revoluţionează dreptul administrativ românesc, aşa cum a revoluţionat şi administraţia publică. În fapt, domnia sa spune că de fapt în Ordonanţa 5 avem de a face cu nişte interdicţii şi nu cu nişte incompatibilităţi.

Domnule ministru, am la dispoziţie şi extrasele din Dex-ul limbii române care spune foarte clar: orice interdicţie este o incompatibilitate şi orice incompatibilitate este o interdicţie.

Domnule ministru, nu trebuie să ne ascundem după degete sau în spatele cuvintelor pentru a masca un lucru; diferenţa dintre vorbe şi fapte în politica dumneavoastră din administraţia locală. Mai mult decât atât, premierul Adrian Năstase sublinia: cei pentru care o funcţie în administraţie înseamnă să cheltuiască bani de la buget, au greşit partidul. Noi vă spunem: nu au greşit partidul, sunt la dumneavoastră, la PSD.

Iată încă o demonstraţie clară a neconcordanţei dintre vorbe şi fapte. Cei care au greşit partidul nu sunt în altă parte, ci s-au înscris în partidul de guvernământ pentru a profita în continuare de aceste resurse publice, resurse care pot fi alocate foarte bine în alte sectoare. Avem o criză în învăţământ, avem o criză în sănătate, avem o criză cu privire la întreţinere. De ce nu se duc aceşti bani, care se duc în mâinile consilierilor dumneavoastră la populaţie pentru a asigura plata facturilor la întreţinere? Să reuşim să le reeşalonăm lor factura la întreţinere şi nu să reeşalonăm datoriile la SNTR, Rafo Oneşti, adică la clientela dumneavoastră politică.

Se pare, încă o dată, că pentru dumneavoastră, interesul cetăţeanului este mai prejos, interesul cetăţeanului este pus sub interesul clientelei politice a dumneavoastră pe care doriţi să o serviţi. Mai mult decât atât, domnul prim-ministru spunea: demnitarul public fie ales, fie numit, este plătit ca să protejeze interesele cetăţeanului. Ce interese protejează consilierii dumneavoastră, când iau bani fără să facă nimic de la nişte consilii de administraţie, menţinute artificial, din subordinea agenţiilor locale?

În final, domnule ministru, domnilor colegi, vreau să vă spun un singur lucru. Montesquieu a spus cu peste două secole în urmă: oricine deţine puterea, are tendinţa de a abuza de ea şi merge până acolo unde întâlneşte limită.

Moţiunea aceasta se dorea a fi o limită la abuzurile actualei puteri. Prin votul dumneavoastră, dacă nu veţi vota pentru moţiune, nu veţi face altceva decât să legalizaţi corupţia nesfârşită a partidului de guvernământ, corupţia fără limite a PSD-ului.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă şi dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Mihai Năstase şi se pregăteşte doamna Lazăr Maria.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi domnilor miniştri,

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Reforma în administraţia publică locală este o necesitate, cu atât mai mult cu cât în activitatea consiliilor locale şi mai ales la nivelul primăriilor s-au înregistrat multe aspecte negative generate de carenţele existente în legislaţie, cât şi în legătură cu modul de interpretare şi de aplicare a legislaţiei existente.

Actualele măsuri preconizate de Guvernul Năstase şi Ministerul Administraţiei Publice sunt menite să amelioreze o serie de nereguli şi mai ales să vegheze mai riguros asupra modului în care se desfăşoară activitatea la diferite nivele judeţene, municipale şi comunale ale administraţiei publice locale. Este îndeobşte cunoscut că nu tuturor le convin înnoirile menite ca, printr-o analiză pertinentă, să conducă la respectarea legislaţiei şi a normativelor, ceea ce a stârnit un val de nemulţumiri care a culminat iată, azi, cu elaborarea unei moţiuni simple, menită nu atât a îmbunătăţi activitatea administraţiei publice locale, cât mai ales pentru a produce o stare de spirit care să creeze şi mai multe dificultăţi actualei guvernări, confruntată cu o gamă foarte mare de probleme ce necesită rezolvări de urgenţă, prin faptul că în vechea guvernare s-au acumulat o serie de probleme care acum îşi împlinesc faza de incubaţie a îmbolnăvirii. Cei care au realizat contagiunea, acum se simt în mod ciudat nevinovaţi şi în loc să se angajeze solidari pentru rezolvarea acestor stări morbide, mai mult, ei împiedică acum corectarea şi soluţionarea unor stări de lucruri care nu mai pot persista şi trebuie rezolvate fără a angaja alte perturbări.

Nimeni nu contestă că sunt aspecte care trebuiesc îmbunătăţite ca abuzurile privind salarizarea unor regii cu capital majoritar de stat de pe lângă consiliile locale, ca şi modul defectuos în care îşi desfăşoară activitatea unii primari şi directori din primărie privind facilitarea unor licitaţii şi mai ales favorizarea unor agenţi economici şi persoane fizice în detrimentul altora, dar măsurile preconizate de ministrul Cozmâncă, printre altele, prevăd şi aceste aspecte, măsuri care, paradoxal, declanşează fenomenul de nemulţumire, dar cu altă justificare, ceea ce ne determină să apreciem că moţiunea apare total nejustificată şi neavenită.

Personal, apreciez echipa de la Ministerul Administraţiei Publice Locale şi pentru măsurile luate pentru reglementarea montărilor ilegale de microcentrale de apartament în blocuri fără a asigura dispersia corespunzătoare a gazelor de ardere deasupra blocurilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Lazăr Maria. Vă rog.

Doamna Maria Lazăr:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimate şi stimaţi colegi,

Graba cu care partidele din Opoziţie PNL şi PD lansează moţiune după moţiune exprimă criza pe care acestea o traversează, încercarea disperată de a ieşi pe această cale din starea de anonimat şi slăbiciune politică, care i-a cuprins, după părăsirea guvernării.

Stimaţi colegi semnatari,

Luptele politice şi cancanurile pe care le-aţi exersat timp de 4 ani, nu au fost de natură să vă pregătească pentru o opoziţie parlamentară constructivă şi credibilă. Acuzaţiile nefondate şi expresiile necontrolate de genul: "liota de primari şi consilieri ai PSD s-au înfipt precum căpuşele", "afaceri veroase pe spinarea banului public", ne confirmă că nu v-aţi debarasat de vechile obiceiuri, folosind în moţiune unele afirmaţii făcute de primul-ministru pe care le scoateţi din context, aduceţi acuzaţii grave şi nefondate.

Vă este greu să recunoaşteţi că unul din meritele incontestabile ale actualului Guvern este capacitatea sa de a recunoaşte deschis anumite neajunsuri sau greşeli. Există la Guvernul actual tăria de a trata cu transparenţă lipsurile şi de a face publice măsurile luate, lucru care nu s-a întâmplat în guvernarea anterioară şi acest lucru vă deranjează.

Dumneavoastră, stimaţi semnatari ai moţiunii, faceţi abstracţie de legile şi măsurile care s-au adoptat într-o perioadă relativ scurtă pentru urgentarea procesului de reformă în administraţie. Una din aceste legi este Legea 215/2001 privind administraţia publică locală care este, de altfel, invocată şi în moţiune. este bine să vă reamintiţi faptul că 4 ani de guvernare nu v-au ajuns pentru a adopta o asemenea lege, mai exact, nu v-aţi asumat răspunderea. Dacă facem o legătură cu obiectul moţiunii de azi, înţelegem de ce nu aţi dorit să vă atingeţi de oligarhia pe care dumneavoastră aţi instaurat-o în administraţia publică locală şi centrală, când aţi mers până acolo încât aţi schimbat şi paznicii, dacă aceştia au fost numiţi pe timpul guvernării PDSR.

Ar fi elegant din partea dumneavoastră ca opoziţie democratică, cum vă place, să apreciaţi faptul că Guvernul PSD şi-a asumat această răspundere.

În ceea ce priveşte problema incompatibilităţilor care reprezintă laitmotivul acuzaţiilor din moţiunea pe care o dezbatem, vă reamintesc că Legea 215 se referă la toate situaţiile de incompatibilitate ale aleşilor locali, iar prin Ordonanţa de urgenţă 5/2002 se fac referiri exprese şi se lărgeşte contextul situaţiei de incompatibilitate, vizând tocmai prevenirea şi înlăturarea tendinţelor de corupţie din administraţia locală. Deci, din punct de vedere legal, situaţia este foarte clară, iar practic, Guvernul Năstase a trecut la măsuri ferme pentru aplicarea acestor prevederi.

Fără îndoială că acest proces este în plină desfăşurare şi el se referă la toţi aleşii locali, indiferent de formaţiunea politică din care provin. Aruncarea anatemei prezumţiei de nevinovăţie asupra tuturor aleşilor locali este, după părerea mea, o practică profund eronată. Cred că trebuie să instituim mecanisme de control asupra activităţii acestora şi nu acuzaţii grave şi apreciez că legea aflată în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului privind statutul aleşilor locali poate să răspundă unor asemenea cerinţe.

Faptul că toţi care sunt trimişi de cetăţeni în structurile de putere locală şi centrală şi în mod deosebit cei aparţinând PSD, cum rezultă din moţiune, ar fi prezumtivi profitori ai poziţiei lor, consider că aduce atingere gravă atât persoanelor în cauză, cât şi onestităţii celor care i-au ales.

În încheiere, sunt împotriva demiterii exprese care este făcută în moţiune a domnului ministru Octav Cozmâncă care, împreună cu echipa sa, a făcut eforturi serioase şi eficiente pentru finalizarea procesului de reformă în administraţia publică şi mă declar împotriva acestei moţiuni. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, propun să închidem aici dezbaterile şi să dăm cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului ministru Octav Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea, în finalul acestei dezbateri, doar câteva lucruri să exprim în faţa dumneavoastră. Voi fi foarte scurt, succint în ceea ce doresc să prezint în faţa dumneavoastră, întrucât punctul de vedere al Guvernului a fost prezentat în începutul acestei dezbateri.

În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru această dezbatere pe care eu o consider, într-un fel, încurajatoare. Evident, am reţinut sugestiile şi propunerile dumneavoastră constructive, intervenţiile pertinente ale celor care au luat cuvântul astăzi şi evident, vom lua, în consecinţă, măsurile corespunzătoare în activitatea Executivului. În acelaşi timp, însă, nu pot fi de acord cu acuzele tendenţioase, rău-voitoare care s-au făcut şi de această dată şi astăzi de către cei care au luat cuvântul şi apreciez că acestea nu ajută cu nimic şi nu contribuie, sub nici o formă, la îmbunătăţirea climatului politic.

În al doilea rând, stimaţi colegi, doresc să afirm în faţa dumneavoastră următoarele: Cabinetul Năstase, într-adevăr, guvernează ţara, dar în deplină concordanţă cu Constituţia şi legile ţării. În schimb, dumneavoastră, stimaţi colegi de la PD şi PNL, aţi guvernat, dar nu ţara, ci corupţia, jaful şi dezastrul din România.

Nu este moral să ne cereţi nouă să facem ceea ce dumneavoastră nu aţi făcut în 4 ani, iar noi să realizăm acest lucru într-un an de guvernare.

Cred că, în altă ordine de idei, nu este cazul să dau răspunsuri concrete la nişte lucruri care au fost puse cu rea-voinţă şi anume, faptul că se fac în continuare confuzii, fie din neştiinţă, dar eu cred că din rea-voinţă, în legătură cu aplicarea unor prevederi ale Legii 215.

Cred că Legea 215/2001 tratează, fără echivoc, interdicţiile şi deci, în schimb, distinşii colegi de la PNL şi PD încearcă să dea tot felul de interpretări.

Noi, Guvernul, înţelegem să aplicăm legile aşa cum ele au fost aprobate de Parlament, inclusiv de dumneavoastră şi nu să interpretăm în tot felul prevederile legale.

În al treilea rând, vă asigur, stimaţi colegi, că vom demonstra în continuare responsabilitate şi seriozitate pentru accelerarea reformei administraţiei publice centrale şi locale, pentru accentuarea procesului de apropiere a administraţiei publice faţă de cetăţean şi pentru creşterea calităţii serviciilor din gospodărirea comunală.

Un răspuns totuşi concret cred că ar trebui să-l dau, şi anume, se evoca aici de către un distins deputat din partea Partidului Democrat, consilierii domniilor lor şi-au dat demisia din consiliile de administraţie. şi-au dat-o, dar îşi continuă afacerile cu vârf şi îndesat cu primăriile şi în locul celor care şi-au dat demisia sunt tot PD-işti, aşa că..., cred că ar trebui să fie o minimă moralitate şi responsabilitate. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun ca votul final asupra moţiunii să-l exprimăm prin vot deschis prin ridicare de mâini.

Cine este pentru moţiune?

Stimaţi colegi, am rugămintea să vă aşezaţi în băncile dumneavoastră pentru a putea număra civilizat. Să nu credeţi că adunându-vă, se obţine o sumă dublă decât cea pe care o reprezentaţi.

82 de voturi pentru.

Împotriva moţiunii? 178 voturi împotrivă. (Aplauze.)

Abţineri?

Abţineri? 3 abţineri.

cu 178 voturi împotrivă, 82 pentru, 3 abţineri a fost respinsă moţiunea.