Parliamentary debates

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la primul punct al ordinii de zi: Declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Permiteţi-mi să-i dau cuvântul primului ministru al României, domnului Adrian Năstase. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Vă mulţumesc pentru posibilitatea pe care mi-aţi acordat-o ca, în această şedinţă comună a celor două Camere, să prezint, în conformitate cu prevederile constituţionale, Declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Vă mulţumesc pentru această posibilitate, cu atât mai mult cu cât dezbaterea de procedură de la începutul acestei şedinţe comune a arătat că, din păcate, şi acest subiect poate să intre în câmpul de dezbatere contradictoriu al partidelor reprezentate în Parlament.

Vreau să mulţumesc în mod deosebit Partidului Naţional Liberal, care mi-a sugerat această posibilitate, de a veni în faţa Parlamentului pentru a prezenta o informare în legătură cu această temă, deşi dânşii se pare că nu au ştiut, până la urmă, pe cine doreau să invite: primul ministru sau preşedintele ţării.

Totuşi, am considerat că este important ca Guvernul, în urma dezbaterii pe care a avut-o şi în urma aprobării unui plan de acţiuni, care a fost difuzat, în urma dezbaterii acestui plan de acţiuni în cadrul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în aceste condiţii, deci, urmează să vă prezint, inclusiv cu mandatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, acest plan de acţiuni şi o declaraţie referitoare la acţiunile prioritare legate de integrarea României în NATO.

Vreau să subliniez că, din punctul meu de vedere, cel puţin, textul Constituţiei, în art. 106, este foarte clar, dincolo de unele aspecte care au fost prezentate aici şi care, în mod evident, nu pot fi susţinute, în ceea ce priveşte relaţia dintre Guvern şi Parlament, cu atât mai mult cu cât, practic, Guvernul vine, de data aceasta, în faţa Parlamentului pentru a prezenta o informare în legătură cu un domeniu de activitate constituţional. De aceea, vreau să vă încredinţez că dorinţa noastră de a veni în plenul celor două Camere este determinată de ceea ce partidele politice au convenit în urmă cu mai multe luni, atunci când am convenit că acest obiectiv este esenţial pentru toate partidele politice, pentru societata românească şi, indiferent de poziţiile noastre ideologice, am convenit să sprijinim acest obiectiv.

De la bun început doresc să afirm că anul acesta poate însemna pentru ţara noastră încununarea eforturilor sale de a-şi consacra statutul de membru în marea familie a statelor comunităţii de valori, de civilizaţie, de securitate a Comunităţii euroatlantice. Eforturile României au atins nivelul de la care perspectivele sale de integrare euroatlantică încep să capete recunoaştere în rândul partenerilor noştri occidentali.

Şedinţa de astăzi reprezintă un moment cu semnificaţii deosebite pentru activitatea Parlamentului şi a Guvernului, precum şi pentru întreaga populaţie a ţării în perspectiva summitului de la Praga, din toamna acestui an, acolo unde se va decide poziţia de viitor a României, unde se va aprecia în ce măsură sunt asigurate în ţara noastră democraţia, economia funcţională de piaţă, absenţa conflictelor cu vecinii şi respectul faţă de minorităţi.

Recentele evaluări pe care reprezentanţii ţărilor partenere din NATO şi din Uniunea Europeană le-au făcut asupra compatibilităţii ţării noastre cu acestea au indicat progresele înregistrate şi ţintele de urmărit pentru consolidarea candidaturii României. Evaluările au rolul de a ne sprijini în accelerarea realizării în ţara noastră a sistemului de valori şi de norme specifice funcţionării statelor aliate la care dorim să ne asociem.

Acesta este sensul în care vă invit să înţelegem şi să urmărim, cu toată atenţia, temele discutate cu partenerii noştri. Am în vedere cu deosebire: reforma organismului militar, în special, îmbunătăţirea planificării printr-o corelare mai bună a resurselor cu obiectivele; transparenţa procesului de reformă economică, combaterea corupţiei şi a traficului de fiinţe umane; protecţia informaţiilor clasificate şi funcţionarea serviciilor speciale; drepturile copilului şi ale minorităţilor naţionale. Deşi, aparent, unele dintre aceste probleme nu au legătură directă cu extinderea NATO, ele susţin compatibilitatea ţării noastre cu sistemul de norme şi de valori comune ţărilor care fac parte din alianţă.

Eforturile considerabile pe care le-a făcut România în pregătirea pentru NATO nu au ca obiectiv numai satisfacerea cerinţelor de aderare la Alianţă. Noi nu facem reforma numai pentru că ne cere NATO sau Uniunea Europeană, ci, mai ales, pentru că ea este necesară dezvoltării unei Românii democratice, stabile şi prospere.

Nu încercăm să combatem corupţia în virtutea recomandărilor, ci pentru că dorim o Românie civilizată, cu un mediu de afaceri sănătos şi capabil să stimuleze încrederea investitorilor în şansele de reuşită în România.

Nu ne străduim să rezolvăm problema copiilor instituţionalizaţi doar pentru că o cere Uniunea Europeană, ci pentru că este normal ca România să aibă grijă de copiii săi şi pentru că ne simţim datori să împiedicăm formarea unui grup social marginalizat, alcătuit din copii aflaţi în dificultate.

Restructurarea armatei trebuie făcută indiferent de demersul nostru de aderare la NATO, pentru că România are nevoie de o armată modernă, profesionistă, mobilă, care să poată asigura nu doar apărarea graniţelor ţării, ci şi o prezenţă remarcabilă, atunci când este cazul, în operaţiunile de menţinere a păcii din afara teritoriului statului român.

La întrebarea ce va face România dacă nu va fi invitată să adere la NATO cu ocazia summitului de la Praga, răspunsul nostru este unul singur: vom continua reforma şi vom continua să ne pregătim pentru aderare. Nu există alte soluţii pentru România, efectuăm reforma pentru că numai astfel vom putea deveni o democraţie stabilă şi vom asigura condiţii decente pentru întreaga populaţie a ţării.

Ne pregătim pentru integrarea în NATO pentru că ştim că aparţinem de drept grupului democraţiilor din Alianţă. În momentul de faţă, ne găsim într-o situaţie fără alternativă în acest domeniu, din punct de vedere geopolitic, România este situată într-o zonă expusă unor riscuri. Acesta este un argument în plus care pledează pentru includerea în procesul de reformă naţională a dimensiunii militare. (Rumoare.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi liniştea în sală, cred că subiectul este atât de important încât merită atenţia noastră. Vă ascultăm, domnule prim-ministru.

Domnul Adrian Năstase:

Regiunea balcanică este cunoscută prin problemele pe care le ridică în materie de securitate şi stabilitate. Menţinerea unui climat intern stabil, dominat de pace socială şi toleranţă interetnică, reprezintă un argument incontestabil al României.

Intrarea noastră în Alianţă va constitui, aşadar, un demers de integrare în civilizaţia bazată pe valorile euroatlatince. Noi aparţinem geografic Europei de sud-est, dar am construit cu succes o cultură a toleranţei specifică Occidentului. Vom avea dificila, dar, totodată, onorabila responsabilitate de a aduce această cultură în Europa de sud-est, de a genera în jurul nostru pace şi stabilitate regională.

Argumentele geostratetice nu sunt însă suficiente pentru aderarea la NATO. România trebuie să demonstreze că este un sistem democratic stabil, cu o evoluţie predictibilă şi ireversibilă. Trebuie să dovedească maturitatea şi atingerea unui grad superior de pregătire pentru a-şi putea asuma participarea la misiunile NATO.

Programul Membership Action Plan (MAP), care se află acum la al treilea ciclu anual, ne-a permis să ne structurăm concret, împreună cu reprezentanţii NATO, procesul de pregătire pentru aderare. La 16 aprilie, la Bruxelles, va avea loc Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu România, ultima reuniune de acest fel înaintea summitului de la Praga. Rezultatele ei vor conta semnificativ în dezbaterile finale, care vor avea loc în perioada următoare în capitalele ţărilor alitate.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Planul de acţiune discutat şi aprobat de Guvern şi de Consiliul Superior de Apărare a Ţării este în deplină concordanţă cu obiectivelel planului anual de aderare la NATO. El prevede măsuri în vederea soluţionării aspectelor încă nerezolvate. Dorim ca prin realizarea măsurilor stabilite, în termenele prevăzute în plan, progresele să fie vizibile, până la momentele decisive pentru evaluarea candidaturii noastre: Reuniunea ministerială a NATO de la Rejkiavik, din mai, şi summitul NATO de la Praga.

Programul de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO cuprinde şapte capitole şi va fi monitorizat zilnic şi săptămânal cu două repere calendaristice de interes: lunile mai şi septembrie. Acţiunile stabilite sunt concretizate pe termen scurt şi mediu, fiind prevăzute clar responsabilităţile la nivelul fiecărui minister sau instituţie centrală.

Planul evidenţiază responsabilitatea şi hotărârea României pentru soluţionarea problemelor până la Summitul de la Praga, prevăzând concret ceea ce NATO aşteaptă de la România.

Aş vrea, înainte de a prezenta aceste acţiuni prioritare, să subliniez faptul că nimic nu împiedică ca anumite sugestii suplimentare, idei valoroase privind acţiuni viitoare în legătură cu atingerea acestui obiectiv comun, să fie incluse ulterior în planul care a fost distribuit. Planul că atare reprezintă ceea ce noi am receptat ca fiind preocupări la nivelul ţărilor membre ale Alianţei, ceea ce am considerat că este important din discuţiile pe care le-am avut la nivel diplomatic, politic sau militar, din ecourile pe care le-am găsit la unele dintre dezbateri sau reuniuni internaţionale. Dar, în mod evident, ne propunem o reuşită la Reuniunea de la Praga şi este în interesul nostru, al tuturor, ca anumite idei suplimentare care s-ar putea adăuga acestui plan, să fie acceptate, să fie incluse în această monitorizare pe care dorim să o realizăm, astfel încât să existe credibilitate asociată cu acţiunile noastre, în perspectiva Summitului de la Praga. De aceea, nu doresc să se creadă cumva că acest plan este un plan închis, un plan care nu suportă eventuale modificări, adăugiri, pentru că, până la urmă, el este planul nostru, un angajament unilateral în România, este deocamdată nucleul a ceea ce Guvernul şi CSAT-ul au considerat că este deosebit de important, dar, fără îndoială, repet, dacă vor fi şi alte sugestii, ele vor putea să fie adăugate acestui plan de acţiuni. Cu atât mai mult cu cât, dincolo de planul de acţiune al Guvernului, fără îndoială, vor fi planuri de acţiuni la nivelul Parlamentului, la nivelul organizaţiilor neguvernamentale, ştiu eu, la nivelul marilor investitori din România care, poate, vor dori să susţină acest proiect major de politică externă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În continuare, voi prezenta plenului Parlamentului acţiunile prioritare ale Guvernului pentru pregătirea aderării ţării noastre la NATO.

În legătură cu reforma organismului militar, de la bun început doresc să informez Parlamentul că procesul de restructurare şi de reformă a forţelor armate române se desfăşoară în continuare pe baza obiectivelor stabilite de comun acord cu NATO şi a documentelor naţionale care stabilesc direcţiile de acţiune în domeniul securităţii şi apărării, respectiv strategia de securitate naţională, Cartea Albă a Guvernului şi strategia militară.

Guvernul României este convins de faptul că NATO aşteaptă ca ţările aspirante să aibă posibilitatea de a genera capabilităţi militare reale şi eficiente pentru a asigura atât nevoile de securitate naţională, cât şi de a avea o contribuţie efectivă la structura militară a Alianţei, realizând o creştere a capacităţii NATO, în eforturile sale de a menţine pacea şi stabilitatea în Europa de sud-est.

În consecinţă, obiectivul principal al României este de a realiza o forţă militară modernă, credibilă, structurată corespunzător, bine instruită şi echipată, care poate acţiona eficient alături de forţele NATO. În acest cadru, Guvernul a garantat asigurarea unui procent de 2,38% din p.i.b. pentru bugetul apărării în fiecare an pe perioada 2002-2005.

Participarea la iniţiativa Membership Action Plan - MAP a condus, printr-o planificare realistă, la obţinerea de rezultate deosebite în cadrul procesului de reformă. Acest proces este ireversibil şi va continua indiferent de deciziile Summitului de la Praga. Printre cele mai recente realizări, pot fi menţionate: reducerea forţelor care acţionează la pace şi la război, introducerea unui sistem tip occidental de management al carierei militare, îmbunătăţirea sistemului de comandă şi control, crearea unui sistem de transmisiuni compatibil cu cel NATO, asigurarea funcţionării Centrului Operaţional de Supraveghere Aeriană, implementarea sistemului de planificare, programare, bugetare şi evaluare.

În cadrul procesului de reformă, unul din principalele obiective vizează continuarea creşterii capacităţilor de a participa alături de forţele NATO în operaţiuni de managementul crizelor. De asemenea, au fost îmbunătăţite capacităţile de transport aerian şi naval, în vedere desfăşurării forţelor proprii în teatrul de acţiune, iar reţeaua sistemului de transmisiuni a armatei române STAR este în curs de implementare.

Au fost puse la dispoziţie facilităţi pentru sprijinul Forţelor Aliate de a tranzita România pe timpul desfăşurării misiunilor din zona Balcanilor, prin utilizarea a patru aeroporturi pentru operaţiuni de transport aerian de tip CARGO, trei aeroporturi pentru sprijinul operaţiunilor aeriene, două porturi cu servicii eficiente de asigurare logistică, portuară şi navală.

Structura actuală de forţe este stabilită prin documentul "Forţa program 2003", potrivit căruia forţele armate sunt organizate în concordanţă cu misiunile asumate şi riscurile de securitate cărora trebuie să le facă faţă.

Din 1989, efectivele militare la război au fost reduse de la 850000 la 230000, iar cele la pace de la 319000 la 140000.

Este în curs de implementare structura de personal de tip piramidal, prin aplicarea noului ghid al carierei militare, care asigură durate diferite ale carierei, filiere directe şi indirecte ale carierei militare, precum şi o pregătire profesională adecvată. Obiectivul principal este încadrarea personalului potrivit principiului competenţei şi al corelării gradului militar cu funcţia, la momentul potrivit al carierei militare.

Pentru a răspunde cerinţelor noastre viitoare, s-a acordat o atenţie deosebită instruirii subofiţerilor. În acest context, cu ajutorul infanteriei marine a SUA, a fost creat Centrul de pregătire a subofiţerilor la Piteşti.

În domeniul pregătirii personalului, o atenţie deosebită a fost acordată studierii limbii engleze şi pregătirii profesionale de specialitate, utilizând facilităţi de instruire din şcoli NATO şi ale ţărilor membre NATO, precum şi din România.

Este demn de evidenţiat sprijinul SUA în crearea Centrului pentru managementul resurselor de apărare de la Braşov şi cel al Marii Britanii pentru înfiinţarea Centrului regional de pregătire PFP din Bucureşti.

A fost încheiată analiza preliminară privind adaptarea planurilor existente la noile cerinţe de securitate şi la resursele disponibile. Acest studiu denumit "Forţa proiect" se extinde după anul 2003 pe o perioadă de planificare tip NATO de şase ani, pentru a spori capacităţile operaţionale şi de pregătire ale Forţei.

Tranziţia de la "Forţa program 2003" la "Forţa proiect" trebuie privită ca o evoluţie organică către o structură de forţă mai suplă, mai puternică, care să poată să fie susţinută financiar şi să fie interoperabilă cu NATO. "Forţa proiect" va fi în mod substanţial mai redusă decât "Forţa program 2003". Pe măsură ce Forţa va fi redusă pe termen mediu la un efectiv de 90000, 75000 de militari şi 15000 de civili, se vor realiza economii de resurse substanţiale, în special prin reducerea forţelor teritoriale de rezervă şi a infrastructurii. Resursele suplimentare vor fi utilizate pentru pregătirea şi modernizarea Forţei, pentru creşterea eficienţei sale.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Pe baza aprobării Parlamentului ţării, România, ca furnizor de securitate în zona Balcanilor, este angajată, printre altele, în sporirea participării la SFor şi KFor. Numărul total al militarilor care participă la operaţiuni în sprijinul păcii în cadrul SFor şi KFor a crescut la 355. La sfârşitul lunii februarie 2002 a fost desfăşurat în Kosovo un detaşament de 115 jandarmi, sub auspiciile misiunii Naţiunilor Unite în Kosovo, contribuind la revenirea rapidă la o stare de normalitate în regiune.

Un contingent românesc compus dintr-un pluton de poliţie militară, trei ofiţeri de legătură şi un avion de transport participă la Forţa internaţională de asistenţă şi de securitate în Afganistan.

Pentru Coaliţia Internaţională Antiteroristă, în cadrul operaţiunii "Enduring Freedom", condusă de SUA, România a oferit un batalion de infanterie - 400 de oameni, o companie NBC, 76 de militari şi personal medical - 14 militari.

Cooperarea regională reprezintă, de asemenea, una din priorităţile noastre. România participă la următoarele iniţiative: Procesul reuniunilor miniştrilor apărării din Sud-Estul Europei, Forţa multinaţională de pace din Europa de Sud-Est, Brigada multinaţională din Europa de Sud-Est, Brigada multinaţională în aşteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operaţiuni ONU, Grupul de forţe navale la Marea Neagră, Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii, Batalionul multinaţional de geniu TISA, Cooperarea statelor central-europene în sprijinul păcii.

În cadrul iniţiativelor de cooperare multinaţionale, România a iniţiat şi sprijinit un nou proiect privind lupta împotriva terorismului, a proliferării armelor de nimicire în masă şi securizarea frontierelor. În aceeaşi perspectivă favorabilă, se înscriu şi rezultatele pozitive ale recentei Reuniuni de la Bucureşti a primilor-miniştri din Grupul Vilnius, intitulată semnificativ "Primăvara noilor alianţi".

Evenimentul s-a bucurat de o foarte bună participare de nivel, fiind prezenţi în capitala României toţi premierii celor zece state candidate pentru aderare, inclusiv preşedintele Poloniei, precum şi oficiali de rang înalt din partea unor state NATO. Personalităţi de marcă ale vieţii politice internaţionale- preşedintele George Bush, preşedinte Havel, premierii Tony Blaier şi Silvio Berlusconi, secretarul general al NATO, lordul Robertson - au adresat mesaje de sprijin şi de încurajare.

Ce a adus nou Reuniunea de la Bucureşti? În primul rând, a reconfirmat valoarea principiului unei extinderi a NATO cât mai robuste, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În al doilea rând, Reuniunea a accentuat importanţa dimensiunii flancului sudic al extinderii NATO, ca parte a unei lărgiri puternice şi echilibrate geografic, de natură să întărească Alianţa.

În cel de-al treilea rând, Summitul de la Bucureşti a evidenţiat contribuţiile pe care noile democraţii europene le aduc şi le pot aduce pentru atingerea obiectivelor NATO, în special, în noul context internaţional de după 11 septembrie 2001.

În al patrulea rând, Reuniunea a determinat în mod evident creşterea substanţială a vizibilităţii şi credibilităţii României, ca stat candidat la NATO, care se poate manifesta efectiv ca pilon de stabilitate în această parte a Europei.

Reuniunea "Primăvara noilor aliaţi" a marcat un moment de răscruce, atât în ceea ce priveşte consolidarea proiectului unei extinderi ample la Summitul de la Praga, care să includă şi România, cât şi din punctul de vedere al imaginii ţării noastre în străinătate, în special în statele aliate.

Doamnelor şi domnilor,

Acţiunilor desfăşurate până în prezent în cadrul reformei organismului militar, le vor urma altele, planificate pentru perioada următoare şi care vizează: pregătirea forţelor pentru misiunile de apărare colectivă în creştere graduală, astfel încât la sfârşitul anului 2003 să curpindă o brigadă mecanizată, un batalion de vânători de munte, o companie de paraşutişti, 12 avioane, o fregată, o echipă EOTSEAL şi patru nave purtătoare de artilerie; participarea la operaţiuni în sprijinul păcii, ajungându-se la o capabilitate de desfăşurare pentru a susţine peste 1000 de militari; crearea unui corp modern al subofiţerilor, ca element de bază al forţelor armate; creşterea în continuare a numărului cunoscătorilor de limba engleză, pentru a ocupa funcţii în structuri politco-militare şi militare ale NATO; reforma sistemului de învăţământ militar, urmând ca în 2003 să fie înfiinţată Universitatea Naţională de Apărare; managementul spaţiului aerian, astfel încât până în anul 2004 să se asigure imaginea aeriană integrată recunoscută la nivel regional şi conectată la sistemul NATO de supraveghere aerian; implementarea sistemului de comunicaţii şi informatică, ca obiectiv imediat toate unităţile nominalizate pentru operaţiuni în sprinijul păcii vor fi echipate integral cu staţii radio compatibile NATO.

În domeniul reformei economice, ataşamentul ferm al României faţă de valorile democraţiei europene, ale pluralismului politic şi statului de drept, se asociază pentru prima dată cu rezultate încurajatoare în planul economic şi al politicii externe.

Realizarea unei creşteri economice semnificative, reducerea riscului de ţară pentru România, precum şi îmbunătăţirea accesului pe pieţele externe de capital, sunt fapte de neconstestat. Toate acestea au contat în decizia Fondului Monetar Internaţional de a aproba Acordul Stand-by cu România.

Personal, cred că este pentru prima dată când România poate duce la bun sfârşit rigorile şi condiţionările unei înţelegeri convenite cu principalele instituţii financiare internaţionale, semn clar al redobândirii credibilităţii noastre în plan extern.

Creşterea economică de 5,3% realizată în anul 2001 confirmă obţinerea unor rezultate clare în procesul de reformă, iar trendurile pozitive înregistrate şi continuarea măsurilor de reformă, în condiţii de transparanţă, constituie premize favorabile pentru realizarea obiectivelor dezvoltării prevăzute în programul de guvernare pe perioada 2002-2004, aprobat de Parlament. Totuşi, trebuie să recunoaştem că sunt întârzieri în procesul de privatizare, cu deosebirea utilităţilor publice, climantul de afaceri nu este într-totul atractiv, inflaţia, deşi în scădere, se menţine încă la un nivel ridicat, iar blocajul financiar persistă în economie. De aceea, Guvernul este decis să intensifice adoptarea unor politici adecvate şi a unor măsuri care să asigure îmbunătăţiri semnificative în aceste domenii, acţionând pentru creşterea transparenţei procesului de reformă economică.

Studiile întreprinse inclusiv cu sprijinul Băncii Mondiale şi a Uniunii Europene şi propunerile provenite din mediile de afaceri au permis realizarea unui plan de acţiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri. În acest fel, s-au identificat problemele majore cu care se confruntă comunitatea de afaceri din România, prevăzându-se următoarele măsuri: în primul rând, măsuri legislative, asigurarea cadrului legal al îmbunătăţirii mediului de afaceri, introducerea obligativităţii "minister pentru ministere" de a consulta asociaţiile patronale în pregătirea tuturor deciziilor guvernamentale. În al doilea rând, măsuri instituţionale: înfiinţarea Agenţiei Române de Investiţii, ca unică instituţie de informare şi promovare pentru investiţiile străine directe în România, stabilirea unui grup de lucru interministerial permanent pentru identificarea problemelor mediului de afaceri şi a soluţiilor imediate de rezolvare a acestora. În al treilea rând, măsuri de aplicare: adoptarea codului unic pentru toate societăţile comerciale, crearea unei baze complete de date cu toate asociaţiile patronale şi de afaceri, desfăşurarea unei campanii de informare publică pentru promovarea cât mai rapidă a măsurilor guvernamentale cu impact imediat în mediul de afaceri.

Nivelul încă ridicat al inflaţiei şi necesitatea reducerii acesteia constituie un obiectiv prioritar pentru Guvernul României. În acest scop, Executivul şi Banca Naţională împreună cu partenerii sociali au elaborat un program complex privind diminuarea blocajului financiar şi reducerea inflaţiei. Măsurile cuprinse în acest program, precum şi cele prevăzute în planul de acţiune al Guvernului pentru anii 2002-2003 vizează în principal aplicarea unor politici macroeconomice care să asigure o creştere durabilă şi, pe această bază, reducerea anticipaţiilor inflaţioniste, menţinerea unei politici monetare prudente, întărirea disciplinei financiare şi reducerea blocajului financiar. Aceste măsuri urmează să fie implementate şi monitorizate atât pe parcursul anului 2002, cât şi în anii următori, în scopul reducerii graduale a inflaţiei de la 22%, decembrie la decembrie în 2002, la 9% în 2004, decembrie la decembrie.

Primele rezultate au apărut deja: la începutul anului 2002, când ratele inflaţiei pe trimestrul I s-au situat la nivel inferior celor prognozate: 2,3% în ianuarie, 1,2% în februarie şi 0,4% în martie.

Vă voi ruga să observaţi că inflaţia pe trei luni în acest an echivalează cu inflaţia din luna ianuarie din anul trecut. Este vorba de o evoluţie extrem de pozitivă pe care doresc să o subliniez şi care dovedeşte valabilitatea strategiei noastre macroeconomice din ultimile luni.

În aceste condiţii, dat fiind faptul că nu sunt motive ca pentru perioada următoare să se aştepte creşteri semnificative de preţuri peste cele luate în calcul, bineînţeles, nivelul inflaţiei se va situa sub nivelul prognozat, conducând chiar la posibilitatea obţinerii unei rate a inflaţiei anuale mai redusă decât 22%.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Înscrierea României pe un trend pozitiv al ciclului economic a permis proiectarea în anul 2002 a unui deficit bugetar de 3% din p.i.b., care corespunde obiectivului de sustenabilitate fiscală pe termen mediu şi planului de acţiuni pe anul 2002 şi 2003 al programului de guvernare.

Obiectivul de stabilire a deficitului bugetar la 3% din p.i.b. este considerat un obiectiv realist, care va fi realizat prin îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor bugetare, bazată pe adaptarea administraţiei fiscale la standardele europene, asigurarea unui management mai bun al cheltuielilor bugetare, ce vor fi stabilite în funcţie de priorităţile sectoriale declarate de ordonatorii de credite şi calibrate în funcţie de venituri certe posibil de realizat.

Suntem încredinţaţi de deficitul bugetar proiectat nu va necesita ajustări fiscale şi nu va ridica probleme deosebite pe fondul îmbunătăţirii poziţiei competitive a economiei şi a modificărilor structurale ale cheltuielilor bugetare, concretizate în scăderea ponderii cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a reducerii ratelor de dobândă în economie şi a îmbunătăţirii managementului datoriei publice şi al trezoreriei, diminuarea ponderii cheltuielilor de personal, bazată pe supravegherea permanentă a numărului de salariaţi şi a creşterilor salariale, scăderea cheltuielilor materiale şi cu serviciile, prin instituirea unor normative riguroase de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice, creşterea transferurilor orientate către susţinerea în continuare a acţiunilor sociale a unor activităţi economice, precum şi pentru asigurarea cofinanţării asistenţei financiare nerambursabile primită din partea Uniunii Europene.

Deficitul bugetar va fi finanţat într-o măsură echilibrată de pe piaţa externă şi, în completare, din surse interne, scopul principal fiind menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei externe.

În legătură cu combaterea corupţiei,

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi, crima organizată, lipsa legalităţii şi acţiunile extremiste sunt boli care ameninţă stabilitatea.

Sărăcia şi lipsa unor şanse credibile pentru o viaţă decentă în multe dintre comunităţile din Balcanii de vest şi estul Europei, constituie o grea povară de pe urma anilor de tranziţie de la dictatură la democraţie, de la război la cooperare.

Pentru a ne sincroniza la ritmul de dezvoltare al Europei, sunt necesare reguli, respectul legii, seriozitatea angajamentelor, ştiinţa de a negocia în interesul cetăţenilor, perseverenţă pentru a ne îndeplini obiectivele. De aceea, criminalitatea organizată nu trebuie să fie tolerată sub nici o formă. De aceea, reforma administraţiei este o prioritate. De aceea, privatizarea şi economia de piaţă transparente sunt criterii pentru accelerarea aderării.

O politică externă eficace trebuie susţinută de o politică internă coerentă şi curajoasă în slujba fiecărui cetăţean. De aceea, corupţia este inamicul nostru dintâi, prin care, printr-un efort naţional, trebuie să îl combatem neîntârziat.

Experienţa românească, la fel ca şi a celorlalte state central şi est-europene, a demonstrat că fenomenul corupţiei reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi supremaţia legii, influenţând în mod negativ eficienţa şi stabilitatea instituţiilor statului, precum şi trecerea la o economie de piaţă sănătoasă.

În această perioadă de tranziţie, existenţa fenomenului corupţiei nu poate fi negată, fiind însă la fel de adevărat că nu se poate afirma că ea a căpătat o dimensiune generalizată sau instituţionalizată.

Având în vedere că fenomenul corupţiei este o disfuncţie de sistem care afectează cadrul legislativ, sistemul instituţional şi relaţiile interumane, examinarea modalităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei a urmărit cauzele generatoare, atât pentru marea corupţiei, cât şi pentru mica corupţie.

Luând în considerare necesitatea unei abordări unitare şi coerente a prevenirii corupţiei, Guvernul a elaborat Programul naţional pentru prevenirea corupţiei şi Planul naţional de acţiune împotriva corupţiei pe care le-a aprobat în noiembrie 2001, după dezbateri publice şi consultări cu partidele politice, sindicatele, organizaţiile neguvernamentale şi mass-media.

Coordonarea şi monitorizarea acţiunilor de implementare a celor două pachete de măsuri revin Comitetului naţional de prevenire a criminalităţii, înfiinţat prin hotărâre de Guvern.

În acelaşi timp, au fost luate măsuri pentru creşterea rolului Consiliului Suprem al Magistraturii, îmbogăţirea programei analitice a Institutului Naţional al Magistraturii, construcţia unui sistem obiectiv de management al dosarelor. În acest sens, a fost adoptat Codul deontologic al magistraţilor, Statutul personalului vamal, precum şi Codul de conduită şi disciplină al personalului vamal.

Efectuarea achiziţiilor publice prin mijloace electronice accesibile prin internet crează condiţii pentru o mai bună eficienţă şi transparenţă a procesului de achiziţii publice.

Pentru combaterea unor acte de corupţie manifestate în sistemul judecătoresc, al Parchetului, Poliţiei, Administraţiei finanţelor publice şi Direcţiei generale a vămilor au fost declanşate procedurile prevăzute de lege.

În acest cadru general, planul de acţiune prevede consolidarea capacităţii instituţionale de combatere a corupţiei, creşterea autorităţii şi responsabilităţii organelor abilitate ale statului - Poliţie, Parchet, Justiţie - în aplicarea fermă a legilor ţării, în vederea prevenirii şi eliminării încălcării prevederilor legale.

Totodată, Guvernul a sprijinit înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, organism cu atribuţii exclusive pentru combaterea corupţiei.

În acelaşi timp, am prevăzut ca acţiuni prioritare: desfăşurarea în ritm îmbunătăţit a reformei sistemului judiciar, dezbaterea în Parlament a Legii privind declararea averii, care să prevadă accesul publicului la informaţie şi măsuri coercitive, precum şi a Legii referitoare la conflictele de interese, astfel încât oficialii guvernamentali să se disocieze de activităţile de afaceri pe perioada mandatului, instituirea unor proiecte-pilot pentru alocarea aleatorie a cazurilor judiciare, punerea în discuţie publică a proiectelor codurilor de conduită ale funcţionarilor publici, implementarea unei noi legi pentru finanţarea partidelor, finalizarea procesului de revizuire a Codului penal.

Am convingerea că a acţiona acum curajos şi fără compromisuri în lupta cu corupţia, este o dovadă de demnitate naţională.

Prin acest apel mă adresez, totodată, cetăţenilor ţării, tuturor forţelor politice, societăţii civile, mass-media, pentru a demonstra că suntem capabili şi solidari, ca naţiune, pentru a manifesta intransigenţă, pe baza legii, faţă de orice act de corupţie, indiferent de statutul persoanei în cauză.

Ne angajăm să nu acceptăm ca şansele noastre de a atinge obiectivele naţionale fundamentale să fie compromise de cei care nu vor să-şi asume obligaţiile cetăţeneşti, de cei care sfidează legea. Suntem prea aproape de obiectivele vitale ale intereselor cetăţenilor României - aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, ca să mai existe vreun loc şi pentru interesele celor corupţi.

Acţiunea Guvernului împotriva corupţiei nu este conjuncturală şi nici nu este rezultatul unei condiţionări externe. De aceea, curăţarea terenului instituţional, administrativ şi al mediului de afaceri din România de ilegalitate şi corupţie este şi va fi o prioritate absolută pentru Guvernul nostru.

Referitor la securizarea informaţiilor şi la serviciile secrete, obiectivele fundamentale în aceste domenii sunt compatibilizarea activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate cu standardele NATO, în materie, precum şi finalizarea reformei serviciilor speciale, pentru a deveni total compatibile cu cele din ţările membre NATO. Printre acţiunile deja întreprinse în acest domeniu, menţionez: lansarea cooperării între serviciile speciale din România şi serviciile din ţările partenere, exercitarea controlului democratic asupra activităţii serviciilor speciale de către comisiile parlamentare, adaptarea structurilor organizaţionale şi funcţionale la evoluţiile actuale şi predictibile ale mediului internaţional de securitate.

În acest context, acţiunile planificate pentru perioada următoare vizează, în principal, întărirea încrederii opiniei publice cu privire la rolul şi activitatea serviciilor speciale, prin organizarea de seminarii, mese rotunde şi dezbateri, cu participarea societăţii civile, menţinerea unor contacte permanente cu mass-media, pentru a crea o percepţie reală asupra activităţii serviciilor, elaborarea instrucţiunilor şi normelor interne de protecţie a informaţiilor clasificate, precum şi a actelor normative subsecvente Legii privind protecţia informaţiilor clasificate, elaboarearea procedurilor unice în domeniul securităţii industriale, organizarea de cursuri de pregătire pentru funcţionarii de securitate şi seminarii pe problematica protecţiei informaţiilor clasificate, continuarea şi dezvoltarea consultărilor cu NATO privind schimbul electronic de informaţii clasificate şi asigurarea măsurilor necesare, continuarea adaptării obiectivelor, sarcinilor şi misiunilor serviciilor speciale, pentru a corespunde standardelor unor societăţi democratice, obţinerea unui echilibru just între principiul transparenţei în activitatea serviciilor speciale şi asigurarea securităţii informaţiilor clasificate, instituirea de proceduri de verificare pentru oficialii guvernamentali, în vederea eliminării îndoielilor referitoare la persoanele care au colaborat cu fosta Securitate.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Referitor la combaterea traficului de fiinţe umane, România împărtăşeşte îngrijorarea comunităţii internaţionale cu privire la migraţia ilegală şi la traficul de fiinţe umane, care iau amploare pe întregul continent.

Există anumiţi factori externi care îngreunează eforturile României de luptă împotriva traficului cu fiinţe umane. Dintre aceştia, putem enumera: instabilitatea permanentă din zona iugoslavă, accesul relativ uşor peste graniţele din fosta URSS, acordarea uşoară a vizelor pentru intrarea în spaţiul CIS, reţelele de trafic care operează pe teritoriul fostelor state sovietice şi, în sfârşit, atitudinea îngăduitoare a autorităţilor ţărilor din estul României, în raport cu reţelele de trafic.

Pe plan intern, ne confruntăm cu prezenţa unui număr semnificativ de cetăţeni ai ţărilor producătoare de migranţi. Situaţia creată de amplificarea migraţiei ilegale şi de exploatarea criminală a acesteia ne-a determinat, încă de anul trecut, să iniţiem şi să aplicăm măsuri hotărâte de combatere. În acest sens, am adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, Planul naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind sancţionarea infracţiunilor comise în afara teritoriului României, de către cetăţenii români sau apatrizi cu domiciliul în România.

Planul naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane a stabilit desfăşurarea a diferite acţiuni care vizează: informarea şi sensibilizarea populaţiei cu privire la formele şi pericolul traficului cu fiinţe umane, îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale a persoanelor cu risc ridicat de a fi traficate, conceperea unei strategii de comunicare cu scopul prevenirii traficului cu fiinţe umane, reîntoarcerea, asistarea şi reintegrarea socială a victimelor traficului, protejarea victimelor traficului cu fiinţe umane şi cooperarea internaţională la nivel regional cu Uniunea Europeană, cu ţările candidate, cât şi cu celelalte ţări implicate, într-un fel sau altul, în combaterea acestui fenomen.

Pornind de la această bază, am identificat cauzele care duc la vulnerabilitatea victimelor, cât şi lacunele legislative şi dificultăţile întâmpinate de instituţiile ce asigură protecţia categoriilor sociale care prezintă un grad de risc ridicat de a fi victime ale traficului de persoane.

Abordarea de către ţara noastră a acestei probleme se bazează pe prezumţia că lupta împotriva acestui fenomen ar trebui focalizată pe combaterea cauzelor şi apoi a efectelor. A fost iniţiată o campanie de prevenire a acestor categorii ale populaţiei expuse riscului de a fi victime ale traficului de fiinţe umane.

Guvernul a luat măsuri, prin organele specializate, în scopul capturării şi anihilării reţelelor ce se ocupă cu traficul de persoane şi migraţia ilegală. Structurile de poliţie competente în culegerea de date şi informaţii şi Unitatea specială pentru combaterea crimei organizate şi antidrog au fost întărite. La nivel operaţional, activitatea este axată pe deconspirarea traficului desfăşurat sub acoperirea unor afaceri, agenţii turistice sau agenţii de modeling. În acest context, a fost stabilit un centru trilateral România - Ucraina - Moldova, pentru schimbul de informaţii cu privire la crimele transnaţionale, cu accent pe migraţia ilegală şi pe traficul cu fiinţe umane.

Un element important în lupta împotriva traficului de fiinţe umane, inclus, de asemenea, în planul naţional de acţiune, este formarea personalului abilitat în aplicarea legii. Au fost introduse programe de pregătire specială pentru forţele de poliţie, magistraţi, procurori, avocaţi, consuli, diplomaţi, lucrători vamali, iar aceste programe se concentrează asupra procedurilor de combatere a traficului de fiinţe umane, în special al femeilor şi copiilor, cât şi asupra procedurilor de cooperare între diferite instituţii implicate.

Toate aceste eforturi nu pot fi eficiente fără întărirea managementului la frontieră. În anul 2001, România a adus amendamente legislaţiei privind frontiera de stat. Noile prevederi privind regimul frontierei de stat, organizarea şi funcţionarea Poliţiei de frontieră sunt în concordanţă cu standardele europene. Guvernul a alocat fonduri în valoare de 22 de milioane de euro pentru procurarea echipamentului Poliţiei de frontieră şi pentru crearea unui sistem computerizat de monitorizare. Un accent special se pune pe acţiunile de prevenire ce se desfăşoară de către administraţia publică, centrală şi locală.

Sunt continuate, de asemenea, eforturile de a menţine copiii în şcoli şi de a preveni exploatarea copiilor, care i-ar expune acţiunii traficanţilor. Începând cu 1 martie 2001, în Programul internaţional pentru combaterea exploatării minorilor al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, se desfăşoară un program de 2 ani, cu suportul Guvernului SUA, intitulat "Acţiunea naţională pentru combaterea exploatării minorilor în România". Principalul scop al acestui program este furnizarea asistenţei tehnice şi financiare pentru prevenirea şi eliminarea progresivă a exploatării minorilor, atât în mediul urban cât şi în cel rural, întărirea capacităţii ONG-urilor şi a organizaţiilor guvernamentale pentru scăderea fenomenului de abandon şcolar şi creşterea gradului de incluziune socială, în special din partea grupurilor sau a categoriilor defavorizate.

Între acţiunile prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO, pentru acest capitol, s-au avut în vedere: întărirea capacităţii administrative de combatere a traficului de fiinţe umane şi a cooperării interministeriale în domeniu, completarea cadrului legislativ prin adoptarea de legi referitoare la protecţia martorului şi combaterea crimei organizate, îmbunătăţirea asistenţei pentru victimele traficului de fiinţe umane, prin înfiinţarea de centre de cazare la Bucureşti, Piteşti şi în zona de vest a ţării, dezvoltarea unui sistem naţional de prevenire a traficului de fiinţe umane.

Stimaţi colegi,

În legătură cu drepturile copilului, asigurarea şi respectarea drepturilor copiilor şi plasarea acestora într-o zonă de interes special, constituie o prioritate naţională. Politica Guvernului în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate în România, în general, dar şi în domeniul adopţiei, în special, este conţinută în Strategia guvernamentală pe perioada 2001 - 2004 în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate.

Soluţia adopţiei, naţională sau internaţională, serveşte interesului superior al copilului şi constituie singura măsură specială de protecţie cu un caracter permanent, capabilă să ofere copiilor mediul familial necesar unei creşteri şi dezvoltării armonioase a personalităţii lor. Guvernul îşi propune ca obiectiv promovarea adopţiei după principiul "O familie pentru un copil" şi nu "Un copil pentru o familie", ca măsură specială de protecţie a copilului, cu un accent deosebit pe încurajarea adopţiei naţionale. Prin adopţia naţională, se va urmări menţinerea copiilor adoptaţi din instituţii de ocrotire, în mediul lingvistic şi psihosocial care le este familiar. Adopţia internaţională va fi acceptată doar ca ultimă modalitate de protecţie a copilului în familie, după epuizarea tuturor celorlalte opţiuni în plan intern.

În urma numeroaselor critici formulate de comunitatea internaţională, la adresa sistemului adopţiilor internaţionale din România, Guvernul a decis instituirea unui moratoriu, prin care au fost suspendate toate procedurile legate de adopţia unui copil român de către o persoană sau o familie străină.

În cadrul planului de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO, s-au prevăzut elaborarea şi aprobarea, de către Guvern şi de către Parlament, a unui pachet unitar şi coerent de legi în domeniul protecţiei copilului, care se referă, în principal, la regimul juridic al adopţiei, prevenirea şi declararea abandonului, organizarea, funcţionarea şi finanţarea Autorităţii române pentru adopţie, organizarea şi funcţionarea, precum şi finanţarea Autorităţii naţionale pentru protecţia drepturilor copilului, drepturile şi obligaţiile copiilor aflaţi în îngrijirea statului la împlinirea vârstei de 18 ani, organizarea şi funcţionarea sistemului de protecţie a copilului, modificarea Codului penal la articolele referitoare la relele tratamente aplicate copiilor, înfiinţarea şi funcţionarea Biroului avocatului copilului şi al familiei în cadrul instituţiei Avocatului Poporului. În acelaşi timp, vor fi identificate cererile de adopţie care reprezintă situaţii excepţionale impuse de interesul superior al copilului şi va fi dezvoltată capacitatea instituţională şi administrativă la nivel naţional şi local, în implementarea legislaţiei din domeniul adopţiei.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În legătură cu acţiunile prevăzute în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor şi al eliminării tuturor formelor de discriminare, cadrul democratic de funcţionare a societăţii româneşti trebuie să asigure îndepărtarea oricăror surse de discriminare şi ancorarea definitivă a mentalităţilor şi atitudinilor cetăţenilor români la spiritul occidental, lipsit de prejudecăţi ale trecutului. Din această perspectivă, dorim să punem mai bine în evidenţă spiritul deschis, tolerant al armoniei interetnice ce caracterizează poporul nostru, inclusiv în ceea ce priveşte problematica evreiască.

Doresc să subliniez, încă o dată, că aceste iniţiative ale Guvernului nu sunt efectul unei situaţii conjuncturale. Ele exprimă convingerea noastră profundă că asumarea corectă a trecutului ne va da puterea să ne raportăm pozitiv la realităţile viitorului, să fim fără prejudecăţi, conştienţi de identitatea noastră naţională autentică, bazată pe respectul deplin al valorilor umane. Dar este important să ne uităm şi în urmă, să privim cu un spirit lucid la erorile trecutului, să învăţăm din ele şi să transmitem generaţiilor viitoare aceste lecţii, pentru ca România să fie mai puternică, aptă de a se apăra în confruntarea cu forţele dezbinării, ale intoleranţei, ale agresiunilor comise la adresa sistemului de valori în care credem.

Prin legislaţia şi măsurile din domeniul învăţământului în limba minorităţilor, ale păstrării identităţii culturale şi ale funcţionării administraţiei locale, România a devenit deja un model european privind gestionarea relaţiilor interetnice şi interculturale, credem că funcţionarea unei societăţi a toleranţei şi armoniei interetnice are un viitor sigur în România.

Principalele acţiuni pe care Guvernul le are în vedere sunt următoarele: punerea în aplicare a Legii privind interzicerea organizaţiilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului unor persoane vinovate de infracţiuni împotriva păcii şi omeniei, adoptarea unei legi pentru protejarea monumentelor, ansamblurilor şi siturilor funerare, demontarea monumentelor care-l evocă pe mareşalul Ion Antonescu, din spaţiile publice sau din acele spaţii care au destinaţie publică şi schimbarea numelor de străzi, parcuri sau spaţii publice numite după mareşalul Antonescu, definitivarea procesului de înfiinţare a Consiliului naţional pentru combaterea discriminării, stabilirea, în temeiul Acordului încheiat între Guvernul României şi SUA, a unor obiective care necesită conservare sau restaurare şi efectuarea operaţiunilor necesare protejării acestora, elaborarea de propuneri legislative privind rezolvarea cât mai multor cazuri de restituire a proprietăţii, potrivit procedurilor legale interne, aplicarea măsurilor pentru implementarea strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor.

Prin asemenea acţiuni concrete, identitatea noastră, ca membri ai NATO, se va contura şi ne va consacra definitiv locul pe care-l merităm alături de statele avansate ale lumii.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În procesul de aderare a României la NATO, Parlamentul, ca putere legiuitoare, joacă un rol deosebit în crearea cadrului normativ pentru armonizarea acestuia cu normele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Astfel, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat legi importante, cum sunt Legea privind protecţia informaţiilor clasificate, Legea pentru ratificarea Convenţiei civile asupra corupţiei, Legea privind modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. De asemenea, se află în procedură parlamentară unele proiecte de legi care au menirea să completeze cadrul legislativ la care m-am referit şi pe care vă rog să le analizaţi în vederea adoptării lor în această sesiune. Mă refer în special la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere; Proiectul de Lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; Proiectul Legii privind Statutul Poliţistului.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Declaraţia pe care am prezentat-o în faţa dumneavoastră este o expresie concretă a luptei comune pentru apărarea interesului naţional. Prin ea, Guvernul doreşte să vă asigure că va promova o politică realistă, pragmatică, adoptată în spiritul deplinei cunoaşteri a necesităţilor naţionale, dar şi a transformărilor manifestate pe plan internaţional.

Trebuie să fim convinşi cu toţii că idealul integrării euro-atlantice nu este o invenţie a politicienilor sau a analiştilor, ci este dorinţa întregii naţiuni române. În acelaşi timp, împlinirea acestui ideal trebuie să fie rezultatul mobilizării întregii societăţi româneşti. Să rămânem la fel de uniţi în convingeri, în acţiuni, astfel ca Summitul de la Praga să marcheze, pentru România, parcurgerea unui drum şi începutul altuia, mai bun şi mai plin de speranţe.

În final, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea ca, în urma dezbaterilor din această şedinţă, să adoptaţi un mesaj către Parlamentele celor 19 state membre ale NATO, pentru a sprijini efortul României de integrare în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă invit să credem în reuşita aderării României la NATO. (Aplauze în Grupul PSD)