Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Dau cuvântul la primul punct al ordinii de zi domnului prim-ministru Adrian Năstase, pentru a prezenta proiectul de lege asupra căruia Guvernul îşi asumă răspunderea.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului României:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Discuţia de procedură a fost extrem de importantă, extrem de interesantă. Ea face trimitere şi la un moment anterior şi mă simt dator, în calitate de prim-ministru, dar şi de parlamentar şi de membru al Parlamentului anterior, să vă dau câteva explicaţii.

Dincolo de aspectul de fond pe care îl vom discuta şi încercarea de a vă spune ce anume a motivat dorinţa noastră de a veni cu această lege complexă în faţa dumneavoastră, expunându-ne unei eventuale moţiuni de cenzură, vreau să reamintesc celor care cu bunăvoinţă s-au aplecat asupra discursului meu din 1999... Aş vrea să-i rog să vadă şi finalul discursului pe care l-am ţinut atunci şi să-i rog, atunci când fac o analiză de text, să o ducă până la capăt şi să aducă în faţa ascultătorului întreaga demonstraţie, pentru ca, eventual, să o poată folosi într-o altă ocazie.

Spuneam atunci: "Chestiunea cererii nu poate să fie judecată sub aspectul admisibilităţii decât de către Parlament."

Era vorba de discuţia aceea privind o lege complexă...

Vă aduceţi aminte toate aspectele. Deci era discuţia de procedură în legătură cu admisibilitatea introducerii pe ordinea de zi a unui astfel de punct.

Am spus atunci: "Aş dori, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să acceptaţi ca în finalul acestei discuţii de ordin procedural, înainte de a demara procedura în baza art. 113 din Constituţie, să cereţi celor două Camere să se pronunţe asupra admisibilităţii acestei solicitări din partea Guvernului, pentru că va trebui ca acest moment să rămână foarte clar în arhiva Parlamentului, cu o hotărâre din partea actualei puteri de a crea un precedent, care mai târziu va fi folosit şi de alte guvernări."

Deci, stimaţi colegi, riscul unei astfel de proceduri l-am evocat în 1999. Puterea de atunci a răspuns prin domnul Vasile Lupu, prin domnul Răsvan Dobrescu.

Nu am să vă reţin atenţia cu ceea ce au spus distinşii parlamentari din vremea respectivă, dar mă miră faptul că doamna Norica Nicolai, care este în acest Parlament singura relicvă a parlamentarilor P.N.Ţ.C.D. de atunci... (Aplauze în sală.)...nu îşi asumă răspunderea pentru o practică ce a fost generată de colegii săi de partid. Deci atunci Parlamentul a decis că o astfel de procedură poate să fie folosită. Guvernul nostru nu face decât să folosească o metodă ce a fost pusă în aplicare, la vremea respectivă, de către P.N.Ţ.C.D., P.N.L. şi P.D. (Rumoare în sală.)

De aceea, sigur, îl rog pe domnul deputat... (Intervenţie din sală, neinteligibilă.)

Nu, la vremea respectivă noi eram în opoziţie şi nu am dorit să discutăm o astfel de formulă.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă rog să acceptaţi că, într-adevăr, practicile pe care le considerăm benefice atunci când suntem la putere pot fi folosite nu numai în timpul când suntem la putere. Iată că practica pe care dumneavoastră aţi stabilit-o atunci acum este folosită de către un alt Guvern.

Acest aspect am vrut să-l ridic din punctul de vedere al procedurii.

Sigur, putem să discutăm la nesfârşit, dar cei care ne ascultă acum sau care ne vor urmări vor avea impresia că vrem să eliminăm discuţia de esenţă asupra acestei probleme şi nu vrem să examinăm o problemă care, de foarte multă vreme, preocupă societatea românească.

Domnul deputat Bolcaş, cu elocinţa sa obişnuită, care bănuiesc că nu a fost dobândită printr-o lectură asiduă a revistei România Mare, a reuşit să fie... (Aplauze în sală.) a reuşit să fie extrem de...

Domnul Augustin Lucian Bolcaş (din sală):

Daţi-mi voie să resping complimentul!

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult. Sper să nu citiţi această revistă... (Aplauze în sală.)

Vreau, de asemenea, să remarc faptul că multe dintre argumentele sale sunt pertinente şi, într-adevăr, până la urmă, discutăm despre o anumită practică parlamentară pe care o acceptăm sau nu. Eu am încercat să vă învederez doar faptul că noi mergem pe un drum pe care l-au deschis cu seninătate şi cu foarte multă pasiune, la vremea respectivă, reprezentanţii P.N.Ţ.C.D.-ului, ai P.N.L.-ului şi ai P.D.-ului...

Din sală:

Şi ai U.D.M.R.-ului!

Domnul Adrian Năstase:

Şi ai U.D.M.R.-ului, la vremea respectivă, şi care, acum, ne permite să venim cu această formulă agregată pentru a da un mesaj pe o temă pe care dânşii nu au avut curajul, la vremea respectivă, să se angajeze.

Pentru că, dacă ar fi făcut aceste lucruri în perioada respectivă, probabil că noi ar fi trebuit să venim acum cu alte teme pentru a le rezolva sub aspect legislativ.

Şi acum să-mi daţi voie, stimaţi colegi, să vă prezint ceea ce este, de fapt, scrisoarea de însoţire, ca să spun aşa, a acestei legi pentru care vă cerem atenţie, vă cerem înţelegere şi cooperare.

Ştim fără îndoială că acest text nu este un text perfect. Am fi dorit să avem un text foarte bun sau cât mai bun. Am făcut eforturi în acest sens şi am să vă prezint aceste lucruri pe parcursul expunerii mele.

S-au făcut încercări şi în aceste ultime ore pentru a îmbunătăţi textul, au fost unele idei suplimentare, unele texte suplimentare care au circulat.

Din punct de vedere procedural, însă, noi nu ne putem angaja răspunderea decât pe textul pe care l-am transmis Birourilor permanente, chiar dacă suntem conştienţi că pe parcurs s-au mai descoperit şi alte elemente care ar fi putut fi adăugate. Însă suntem absolut deschişi de a discuta, la nivelul Guvernului, sau de a sprijini orice altă iniţiativă legislativă care să corecteze eventuale lacune ale acestei legi.

Nu cred că prin această lege vom putea să rezolvăm toate problemele referitoare la cauzele şi la formulele de utilizat în lupta împotriva corupţiei.

De aceea, fără îndoială, este vorba doar de încă un moment, de încă un semnal pe care dorim să-l dăm cu toţii în această activitate, urmând ca, pe parcurs, prin colaborarea tuturor grupurilor parlamentare, să găsim şi alte elemente care să îngrădească, pe cât este posibil, tentaţia corupţiei sau suspiciunea de corupţie.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Guvernul aduce astăzi, în faţa Parlamentului, sub forma angajării răspunderii asupra unui proiect de lege, o problemă care a frământat societatea românească în ultimul deceniu, cu mare rezonanţă atât pe plan intern, cât şi pe plan extern: problema corupţiei.

Recurgerea la această procedură legislativă reprezintă un act de responsabilitate din partea Guvernului, faţă de un obstacol în asigurarea credibilităţii României, a instituţiilor statului, a clasei politice.

Ţin să declar în mod expres, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, că Guvernul României, bazându-se pe dispoziţiile art. 113 alin. (1) din Constituţie, îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege menit să ofere soluţii eficiente de prevenire şi de combatere a corupţiei, asigurând transparenţă în exercitarea funcţiei publice şi mediului de afaceri.

Prin proiectul de lege pe care îl promovăm astăzi, am deplina convingere că facem un pas important pe calea onorării ofertei noastre electorale şi de guvernare, precum şi angajamentelor faţă de Uniunea Europeană şi NATO.

Această iniţiativă a Guvernului, care sprijină direct aplicarea strategiei naţionale pentru combaterea corupţiei, are loc la un an de la adoptarea Programului naţional şi Planului de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei.

Măsurile propuse în proiectul de lege sunt rezultatul unei analize de profunzime efectuate de Guvern asupra realităţii româneşti şi a percepţiilor interne şi internaţioanle privind fenomenul corupţiei în ţara noastră.

În acest sens, au fost analizate riguros concluziile unor evaluări instituţionale, guvernamentale şi neguvernamentale, ale investitorilor străini şi ale mediului de afaceri din ţara noastră, precum şi rezultatele unor studii sociologice realizate în România.

O dată cu accelerarea integrării României în Uniunea Europeană şi în NATO, trebuie să ne concentrăm tot mai mult asupra bunei funcţionări a statului de drept, a administraţiei publice, asupra modului de aplicare a legii sau asupra compatibilităţii mediului economic cu regulile unei economii de piaţă.

Din această perspectivă, combaterea fenomenului corupţiei este esenţială pentru materializarea angajării consecvente a Guvernului României, a societăţii româneşti în ansamblu, în asumarea şi îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.

Nu ne propunem cu această ocazie să facem un bilanţ detaliat al măsurilor preventive, precum şi al acţiunilor concrete desfăşurate în primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului de corupţie.

Am aprobat de urgenţă, la începutul anului 2001, legile care permit retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere, precum şi a imobilelor confiscate abuziv.

Aceasta ne-a permis ca, acum, în primăvara anului 2003, să avem peste 92% titluri de proprietate eliberate, faţă de 70% cât erau în decembrie 2000. A fost retrocedat un număr însemnat de imobile, peste 8.200, urmând ca restituirea în natură să se intensifice, potrivit reglementărilor adoptate în ultima perioadă.

Măsuri esenţiale de combatere a corupţiei au fost luate, practic, în toate domeniile: achiziţiile publice, licitaţiile electronice unde, prin cele 73.000 de licitaţii, s-au economisit peste 1.100 miliarde lei, stoparea adopţiilor internaţionale în condiţiile cunoscute, înfiinţarea ghişeului unic în instituţii publice şi la registrul comerţului, reglementarea transparenţei tuturor actelor normative, îmbunătăţirea şi monitorizarea mediului de afaceri, prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice şi altele.

Un rol important în această luptă îl are, fără îndoială, şi înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, care până în prezent şi-a dovedit utilitatea şi eficienţa prin instrumentarea unor fapte şi acte relevante de corupţie. Toate aceste acţiuni s-au desfăşurat în conformitate cu Programul de prevenire şi Planul de combatere a corupţiei, adoptate de Guvern.

În continuarea acestui ansamblu de acţiuni, prin prezentul proiect de lege Guvernul asigură deschiderea unei ofensive radicale împotriva corupţiei. Punerea în aplicare a legii are menirea să restabilească încrederea populaţiei şi a comunităţii oamenilor de afaceri în capacitatea de acţiune a Guvernului şi în puternica sa voinţă de a acţiona pentru a elimina corupţia din structurile societăţii româneşti, pe toate palierele sale.

Voinţa politică a Guvernului va trebui să-şi găsească un ecou consistent, materializat în participarea întregii societăţi româneşti: partide politice, Parlament, massmedia, societate civilă, populaţia.

Noile reglementări pe care vi le supunem atenţiei reprezintă reacţii concrete în plan legislativ, instituţional şi în planul promovării publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o după 1989.

Totodată, aceste reglementări au fost concepute în spiritul unui imperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care să le scoată din abstractul literei legii şi să le facă eficiente, aducându-le mai aproape de oameni şi de problemele lor reale.

Soluţiile din proiectul de Lege privind angajarea răspunderii Guvernului constituie o reacţie la semnalele critice provenite din mediul intern, dar şi din unele aprecieri externe. Am în vedere evaluările Comisiei Europene, ale F.M.I. şi Băncii Mondiale, ale "Transparency International", "Freedom House", BERD, GRECO, Consiliul Europei, ca şi semnale ale asociaţiilor oamenilor de afaceri români şi străini, ale Consiliului investitorilor străini din România, ale unor ambasade străine la Bucureşti.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Măsurile şi obiectivele cuprinse în proiectul de lege ar rămâne inutile dacă nu le-am racorda la pulsul concret al societăţii, dacă nu s-ar pune în aplicare cu şi pentru cetăţeni.

Efortul guvernamental de combatere a corupţiei depinde în mare măsură de sprijinul tuturor formaţiunilor politice, precum şi al societăţii civile şi mass-media.

Etapa de acţiune iniţiată prin acest proiect legislativ implică practici instituţionale îmbunătăţite, deschise şi transparente, care impun o participare mai activă a cetăţenilor la evidenţierea şi izolarea fenomenului corupţiei, participarea ONG-urilor specializate pentru a semnala fenomene asociate corupţiei şi a monitoriza consistenţa răspunsului instituţional.

Trebuie să privim realitatea cu ochi critic şi autocritic, dar, în acelaşi timp, nu trebuie să facem rabat de la echilibru şi luciditate. Să recunoaştem că avem o problemă, corupţia, însă şi zvonistica şi, mai ales, falsele etichetări politice îşi au contribuţia lor care nu trebuie omisă din vedere. Pe lângă realitatea dată, există şi importante mistificări. Aş adăuga faptul că, din păcate, partidele politice s-au preocupat mult prea puţin de prevenirea şi combaterea corupţiei atunci când se aflau la putere. În prezent, partidele din opoziţie se manifestă ca şi când ar afla de corupţie acum şi nu ar avea nici o responsabilitate în legătură cu acest fenomen.

În sensul răspândirii unei culturi civice solide, Guvernul îşi propune un parteneriat cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale preocupate de urmărirea şi semnalarea fenomenului corupţiei, pentru implicarea efectivă a societăţii civile în evaluarea programelor şi proiectelor iniţiate pe acest domeniu.

Avem în vedere în acest sens realizarea unor campanii publice de anvergură pentru creşterea conştientizării cetăţenilor asupra consecinţelor fenomenului corupţiei şi totodată o mobilizare mai puternică pentru cunoaşterea şi promovarea măsurilor preventive pe care le întreprindem în combaterea acestui flagel.

Stimaţi parlamentari,

Nu există o singură concepţie privind corupţia, dar cetăţenii tind să absolutizeze componenta bănească a corupţiei, neglijând serviciile reciproce, sursă indirectă de îmbogăţire.

Cu toţii cred că suntem de acord cu privire la caracterul extins, de proporţii, al corupţiei la nivelul societăţii româneşti. Insuficienta diferenţiere a fenomenelor de corupţie ce au loc, a instituţiilor implicate duce la un criticism general, la o radicalizare a opiniei publice în acuzarea sistemului politic de corupţie. Acesta este, practic, principalul motiv al deteriorării relaţiei de reprezentativitate dintre cetăţeni şi clasa politică.

În momentul în care această relaţie ajunge să fie perturbată, însăşi funcţionarea regimului politic democratic este pusă în pericol. Nemulţumirile exprimate şi de societatea civilă sunt o dovadă a faptului că relaţia dintre cetăţean şi autorităţi este încă afectată de disfuncţionalităţi cronice, greu de remediat. Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor în plan legislativ, urmărindu-se apropierea autorităţilor de nevoile concrete ale cetăţenilor. Marea problemă rămâne însă tocmai discrepanţa dintre prevederea legală şi practica instituţională existentă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Sunt anumite domenii evidenţiate de cetăţeni ca fiind cele mai expuse fenomenului corupţiei. Printre acestea figurează sistemul vamal, sistemul judiciar, poliţia, sistemul administraţiei publice. Comenzile publice reprezintă activitatea cea mai favorabilă corupţiei, în judecata majorităţii cetăţenilor, aici fiind incluse lucrările publice pentru construcţii, sănătatea publică şi poliţia. Aşadar, putem să tragem concluzia că spaţiul public şi activităţile care au legătură cu sfera politică sunt cele mai suspecte, potrivit percepţiei populaţiei, dar şi estimărilor sociologice.

Proiectul de lege pentru care Guvernul îşi angajează astăzi răspunderea în faţa Parlamentului îşi propune să elimine cauzele generatoare de corupţie tocmai în domeniile în care coeficientul de vulnerabilitate este mai ridicat.

Având în vedere implicaţiile fenomenului corupţiei asupra societăţii, prevenirea şi combaterea acestui fenomen necesită pe plan legislativ o abordare multidisciplinară şi sistematică, pornind de la reglementarea aspectelor de drept penal până la disciplinarea raporturilor de drept comercial şi asigurarea transparenţei în viaţa economică.

În acest sens, Guvernul a elaborat prezentul proiect de lege ca o reglementare complexă care, pe lângă dispoziţiile ce se circumscriu pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cuprinde şi dispoziţii din alte materii conexe, indispensabile realizării scopului urmărit.

Am să mă refer în continuare, pe scurt, la principalele reglementări pe care le conţine proiectul de lege asupra căruia Guvernul a hotărât să-şi angajeze răspunderea.

Coloana vertebrală a proiectului de lege o constituie prevederile referitoare la conflictul de interese şi la regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice. Se completează astfel cadrul legal instituit în ţara noastră pentru prevenirea şi combaterea folosirii abuzive a funcţiilor publice, a obţinerii unor câştiguri necuvenite în exercitarea acestora.

Prevederile proiectului se înscriu totodată pe linia documentelor internaţionale în materie şi se regăsesc în unele legislaţii europene, cum sunt cea italiană, cehă, spaniolă, portugheză.

În cadrul dispoziţiilor generale este definit conflictul de interese ca fiind situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau funcţie publică are un interes personal, de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care-i revin, potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice sunt imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

Conflictul de interese este reglementat pentru următorele demnităţi şi funcţii publice: preşedintele României, funcţia de membru al Guvernului, funcţiile publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală, magistraţii, aleşii locali, funcţionarii publici. Este prevăzută obligativitatea întocmirii declaraţiei de interese a persoanelor care exercită demnităţi şi funcţii publice, declaraţie în care se includ funcţiile deţinute în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale ori partide politice, activităţile profesionale remunerate, calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare.

Este reglementată, totodată, interdicţia de utilizare a numelui, însoţit de calitatea persoanei care exercită demnităţile şi funcţiile publice, în orice acţiune publicitară privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile.

Declaraţiile de interese sunt publice şi se consemnează într-un registru special, denumit Registrul declaraţiilor de interese.

Pe de altă parte, în proiectul de lege sunt reglementate incompatibilităţile care vizează calitatea de parlamentar, funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală, magistraţii, aleşii locali şi funcţionarii publici.

Potrivit proiectului, calitatea de deputat şi de senator, precum şi funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală sunt incompatibile cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice, funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale, funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale, funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale sau calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Au fost stabilite cazurile de incompatibilitate privind pe prefecţi, subprefecţi, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, consilieri locali şi judeţeni, funcţionari publici. S-a prevăzut că pentru persoanele care exercită demnităţi şi funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar se aplică normele privind regimul incompatibilităţilor prevăzute pentru miniştri, precum şi dispoziţiile stabilite, fără îndoială, prin legi speciale.

Stimaţi parlamentari,

Prin reglementarea transparenţei informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante se urmăresc descurajarea, prevenirea şi reducerea acumulărilor de arierate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi la bugetul fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate, precum şi la bugetele locale.

Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Administraţiei Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor aduce la cunoştinţa publică, pe pagina proprie de Internet, lista contribuabililor care înregistrează obligaţii bugetare restante, cu indicarea totalului obligaţiilor bugetare datorate în anul fiscal precedent, cuantumul obligaţiilor restante.

Administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice conduce la o puternică debirocratizare a procesului administrativ prin realizarea reformei la ghişeu, ghişeul on-line, ceea ce determină şi o reducere a costurilor administraţiei, eficientizarea utilizării fondurilor publice, scăderea semnificativă a actelor de corupţie prin eliminarea contactului direct dintre cetăţean şi funcţionar şi transformarea modului de operare al instituţiilor publice prin utilizarea tehnologiei informaţiilor.

Dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi continua globalizare a reţelelor informatice au condus la un progres de necontestat al societăţii şi la asigurarea transparenţei în viaţa publică, dar au determinat şi apariţia unei noi forme de criminalitate, criminalitatea informatică.

În proiect, infracţiunile în domeniul informatic sunt grupate potrivit criteriilor prevăzute în Convenţia europeană privind criminalitatea informatică, semnată de România la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi permanente în domeniul combaterii criminalităţii informatice se prevede înfiinţarea în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a Serviciului de combatere a criminalităţii informatice.

În proiect se prevede reglementarea unei noi instituţii juridice în cadrul sistemului legislativ românesc, referitoare la grupurile de interes economic, precum şi la stabilirea condiţiilor în care grupurile europene de interes economic sunt recunoscute şi pot funcţiona în România.

Pentru o deplină armonizare a cadrului juridic românesc cu dispoziţiile legale ale Uniunii Europene, reglementările privind constituirea, organizarea şi funcţionarea grupurilor europene de interes economic au fost prevăzute pentru grupurile de interes economic înmatriculate în România.

Este reglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucură în România grupurile europene de interes economic. În baza reglementărilor statutate prin proiect acestea sunt recunoscute şi pot funcţiona în condiţiile legii în România. Adoptarea acestei legi ne va ajuta de altfel să încheiem unul dintre capitolele importante de negociere cu Uniunea Europeană în săptămânile următoare.

Cartea a doua din proiectul de lege cuprinde modificarea şi completarea unor reglementări în scopul prevenirii şi combaterii corupţiei.

Astfel, modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie urmăresc, pe de o parte, completarea cadrului legal în domeniu cu noi incriminări, iar, pe de altă parte, extinderea sferei subiectului activ al infracţiunilor de corupţie la unele categorii de persoane prevăzute în Convenţia penală privind corupţia, precum şi în Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale comunităţilor europene şi protocoalele sale adiţionale.

De asemenea, pentru asigurarea eficienţei în activitatea de urmărire, judecare şi sancţionare a faptelor de corupţie, proiectul prevede o reglementare specială referitoare la alcătuirea completelor de judecată.

Dintre prevederile referitoare la modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, menţionăm pe cele referitoare la competenţa şi structura acestui parchet.

În lege au fost prevăzute criteriile de departajare a competenţei Parchetului Naţional Anticorupţie de competenţa ce revine Parchetelor de pe lângă instanţe.

Aceste criterii se referă, în principal, la valoarea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, la valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul infracţiunii şi la calitatea persoanelor care au comis o astfel de infracţiune.

Pentru o mai bună organizare a activităţii de urmărire penală în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie au fost prevăzute unele modificări de structură atât la nivel central, cât şi teritorial, cum sunt, de exemplu, crearea unei secţii judiciare sau înfiinţarea de servicii şi birouri pentru ofiţerii de poliţie judiciară şi pentru specialiştii din cadrul Parchetului.

Conform art. 31 din Constituţie, fiecare persoană are dreptul de a avea acces la orice informaţie de interes public, drept ce nu poate fi îngrădit.

Autorităţile publice au obligaţia de a asigura informarea corectă a cetăţenilor în ce priveşte treburile publice şi problemele de interes personal, iar modificarea şi completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere reprezintă unul dintre mijloacele de realizare a acestei obligaţii.

Pentru a înlătura suspiciunile cu privire la modul în care sunt dobândite bunurile de către demnitari, magistraţi, persoane cu funcţii de conducere şi control şi funcţionari publici şi pentru a impulsiona conduita corectă a acestora în exercitarea atribuţiilor corespunzătoare funcţiei sau mandatului, precum şi pentru a asigura un control eficient al societăţii civile asupra autorităţilor publice, proiectul de lege prevede, în principal, următoarele: introducerea unei reglementări care să prevadă publicarea declaraţiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, după caz, ori în "Monitorul Oficial al României",

Partea a III-a; lărgirea sferei persoanelor care intră sub incidenţa legii, prin adăugarea prefecţilor, subprefecţilor, persoanelor cu funcţii de conducere şi de control din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi prin adăugarea tuturor persoanelor care sunt numite în funcţie de către preşedintele României, Parlament sau de către primul-ministru; declanşarea din oficiu a procedurii de control şi în ipoteza în care persoanele obligate să-şi actualizeze declaraţia de avere încalcă această obligaţie; abrogarea art. 37 care incriminează fapta de a publica sau divulga conţinutul declaraţiei de avere de către persoanele care primesc, păstrează sau deţin astfel de declaraţii deoarece nu mai corespunde scopului legii, care este asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice. A fost, de altfel, actualizat conţinutul declaraţiei de avere şi s-a prevăzut obligaţia de depunere a unei noi declaraţii de avere în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi.

O altă reglementare se referă la asigurarea transparenţei şi stabilităţii în mediul de afaceri. Principalele reglementări vizează asigurarea transparenţei în procesul de înregistrare a societăţilor comerciale şi în întreaga activitate a acestora, precum şi evitarea conflictelor de interese în cadrul operaţiunilor efectuate de societăţile comerciale cu organele sale de conducere.

Modificarea şi completarea Legii nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale a apărut ca o necesitate impusă de noile cerinţe ale trecerii la economia de piaţă şi de procesul de privatizare a unităţilor economice.

Creşterea şi diversificarea continuă a agenţilor economici cărora le revin obligaţii fiscale a fost însoţită şi de multiplicarea şi diversificarea metodelor şi căilor prin care aceştia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor legal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi altor bugete, chiar dacă au beneficiat de facilităţi şi scutiri în perioada de început a funcţionării lor.

De o deosebită importanţă sunt modificările legii în sensul contracarării evaziunii fiscale realizate prin utilizarea în cadrul lanţului comercial de la producător sau importator până la consumatorul final a unor societăţi comerciale care se sustrag controlului fiscal datorită nerespectării prevederilor legale referitoare la sediul social.

De asemenea, au fost introduse unele prevederi menite să combată producerea, comercializarea şi utilizarea în afara condiţiilor legale a documentelor cu regim special prin care în multe cazuri au fost realizate tranzacţii comerciale nereale sau denaturate, ce au avut ca efect diminuarea veniturilor impozabile şi, implicit, a datoriilor fiscale.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În continuare, am să mă opresc asupra unor prevederi din proiectul de lege cu implicaţii în procesul de combatere a corupţiei, şi anume modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, adoptată la sfârşitul anului 1999 prin angajarea răspunderii Guvernului în funcţiune la acea dată.

În perioada de timp care a trecut de la adoptarea acestei legi şi până în prezent, în procesul de implementare au fost identificate o serie de dificultăţi generate de imperfecţiunea unor prevederi sau, dimpotrivă, de inexistenţa altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora din dispoziţiile legii.

Reforma administraţiei publice în etapa actuală a guvernării trebuie să răspundă unor cerinţe legitime ale societăţii civile, precum şi ale organismelor internaţionale, de a fi adoptate măsuri vizibile în plan legislativ şi instituţional, în sensul combaterii fenomenului de corupţie în rândul funcţionarilor publici.

Necesitatea alinierii într-un timp cât mai scurt la standardele administrative existente în Uniunea Europeană impune ca acţiunile de combatere a fenomenului corupţiei să fie concomitente cu măsuri care să asigure profesionalizarea şi imparţialitatea serviciului public, optimizarea structurilor şi eliminarea birocraţiei. În acest context, situaţia funcţiei publice şi a funcţionarului public, ca mijloace de acţiune legală prin care administraţia îşi realizează funcţiile, în mod necesar trebuie să constituie obiectul unor propuneri de reglementare.

Prin modificările şi completările aduse Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, este promovată o cultură a serviciului public profesionist, de calitate, capabil să servească eficient şi competent interesele legitime ale cetăţenilor, să-i asigure totodată determinarea riguroasă a activităţilor corespunzătoare funcţiei publice, condiţiile clare privind acordarea statutului de funcţionar public, precum şi o distribuire mai bună a competenţelor şi responsabilităţilor funcţiilor publice, ceea ce implică clasificarea funcţionarilor publici în trei categorii, respectiv înalţi funcţionari publici, funcţionari publici de conducere şi funcţionari publici de execuţie.

Sunt consacrate norme speciale privind selectarea şi numirea în funcţii publice, precum şi promovarea funcţionarilor publici.

Aceste reglementări au fost realizate pe baza unei ample documentări cu privire la statutele funcţionarilor publici din state membre şi din state candidate la aderare în Uniunea Europeană, precum şi cu consultarea specialiştilor de la Uniunea Europeană.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Angajarea răspunderii este un act constituţional al Guvernului, care se desfăşoară în cadrul unei proceduri parlamentare speciale, dar recurgerea la această procedură poate avea drept consecinţă demiterea sa pe calea unei moţiuni de cenzură.

Cu toate acestea, Guvernul a considerat ca, prin obiectul său proiectul de lege având o semnificaţie cu totul deosebită pentru societatea românească, să fie transmis pentru observaţii şi propuneri partidelor reprezentate în Parlament, unor organizaţii neguvernamentale implicate în procesul de monitorizare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, mass-media, precum şi unor personalităţi politice. În urma examinării propunerilor şi observaţiilor au fost însuşite un număr important de sugestii care vizau introducerea unor reglementări pentru completarea şi corelarea textelor din proiect, îmbunătăţirea unor soluţii, unele clarificări ale textelor cu caracter tehnic, precum şi unele propuneri de ordin redacţional.

Au fost cel puţin şase sau şapte variante de text pe care am lucrat de-a lungul acestor luni. Dintre observaţiile şi propunerile făcute şi care au fost reţinute în proiect, ţin să exemplific următoarele: din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. (social-democrat şi umanist), completarea şi modificarea mai multor prevederi din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, în cazurile conflictului de interese în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice să fie avute în vedere şi rudele de gradul I ale demnitarului, îmbunătăţirea structurii organizatorice a Parchetului Naţional Anticorupţie, completarea declaraţiei de avere cu o nouă poziţie referitoare la obligaţiile pe care le are declarantul, cu o valoare ce depăşeşte zece mii de euro.

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar la o societate comercială înfiinţată de consiliul local sau consiliul judeţean, numirea înalţilor funcţionari publici să se facă de către primul-ministru, iar pentru directorii generali din ministere, de către miniştri.

Secretarii generali ai prefecturilor şi ai judeţelor să fie numiţi de ministrul administraţiei publice, ca şi în prezent.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.D., orice persoană interesată poate sesiza în scris prefectul în legătură cu actele emise sau încheiate de primari şi viceprimari, care produc un folos material pentru aceştia, pentru soţul sau rudele de gradul I, aleşii locali vor depune declaraţia de interese la secretarul unităţii administrativ-teritoriale, reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilităţile privind funcţionarii publici şi declaraţiile de interese, poate face parte din categoria înalţilor funcţionari publici persoana care a absolvit programe de formare în domeniul administraţiei publice organizate de Institutul Naţional de Administraţie, de alte instituţii similare din străinătate, precum şi de instituţiile de învăţământ superior din ţară. Era o modalitate de a evita un eventual monopol al institutului în legătură cu această chestiune. Posibilitatea funcţionarului public de a fi membru al unui partid politic legal constituit, precum şi condiţiile privind transferul funcţionarului public.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. au fost preluate unele texte, într-o formă reformulată, cu privire la conflictul de interese, transparenţa informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante, statutul funcţionarilor publici, prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice.

Din partea Partidului Umanist din România, includerea infracţiunii de şantaj în sfera infracţiunilor de corupţie.

Grupul parlamentar al P.R.M. nu a transmis observaţii.

Din partea societăţii civile, includerea preşedintelui României în categoria persoanelor care intră sub incidenţa reglementărilor privind conflictul de interese, solicitate, de altfel, şi de preşedintele ţării; instituirea unor interdicţii pentru persoanele care exercită o demnitate sau o funcţie publică, referitoare la utilizarea numelui, a imaginii, vocii sau semnăturii personale în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau străin, a oricărui produs comercial sau a unei activităţi care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile; instituirea unui registru special de evidenţă, denumit Registrul declaraţiilor de interese; reglementarea incompatibilităţii dintre calitatea de deputat, senator, membru al Guvernului cu statutul de membru al unui grup de interes economic; să fie supuse declarării bunurile şi serviciile cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei, a căror valoare depăşeşte fiecare echivalentul a 300 de euro.

Din partea mass-media, eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, Codul de conduită al funcţionarilor publici.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care ne-au transmis propunerile lor.

Guvernul a luat act de declaraţiile critice ale unor lideri ai partidelor din opoziţie şi care, într-un fel, încearcă mai curând tergiversarea adoptării acestor reglementări.

Noi suntem conştienţi că acest text nu este perfect, ştim acest lucru şi vom lucra cu cei care vor dori să-l îmbunătăţim în perioada următoare, dar au trecut prea mulţi ani în care nu am luat măsurile necesare. Era nevoie să dăm un semnal foarte clar şi pentru clasa politică, şi pentru societatea românească, şi pentru partenerii noştri din afară.

Sigur că am deranjat foarte multe persoane, suntem conştienţi. Unele dintre acestea încearcă prin intermediari să blocheze această lege sau să o întârzie. Nu ne mai putem permite aşa ceva, este un moment important şi dacă nu vrem ca lucrurile să iasă de sub control sau să ajungem la situaţii extrem de complicate, cum a fost şi este în continuare cea din Serbia, ca să dau un singur exemplu, va trebui să luăm măsurile necesare în acest moment.

Sigur, vom putea lucra împreună în continuare pentru a îmbunătăţi aceste texte şi de aceea mă întreb dacă nu cumva unele dintre discuţiile de procedură nu ascund cumva mai curând dorinţa de a împiedica adoptarea pe fond a reglementărilor din această lege.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

După cum lesne se poate observa, în ansamblul său, acest proiect de lege care vizează aprofundarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei este deosebit de complex, urmărind o tratare coerentă şi cuprinzătoare mai ales în acele sectoare ale vieţii sociale şi economice în care s-a dovedit că actele normative au fost deficitare, neclare sau neadaptate integral realităţilor româneşti.

Fără îndoială, ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importanţă să fie supus dezbaterii în Parlament, însă la fel de evident este şi faptul că nu mai dispunem de timpul necesar unor asemenea dezbateri care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cu consecinţe nefaste pentru evoluţiile politice din ţară, în contextul proiectelor pe care le avem împreună şi le-am definit, şi le susţinem împreună, pentru integrarea europeană.

România a întârziat prea mult, mai bine de un deceniu, să adopte măsuri hotărâte în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei. Aceste întârzieri se răzbună în prezent şi ne pot aduce prejudicii deosebit de mari nu numai în planul acţiunilor privind integrarea europeană şi euroatlantică, ci mai ales în domeniul aşezării vieţii şi activităţilor economico-sociale pe temelii sănătoase, în folosul nostru, al tuturor cetăţenilor României.

Guvernul are voinţa politică şi capacitatea de a aplica prevederile cuprinse în această lege, fiind hotărât să-şi asume răspunderea în faţa plenului celor două Camere ale Parlamentului în deplinul respect al prevederilor constituţionale.

Lupta împotriva corupţiei nu este apanajul unui singur partid, ci reprezintă unul dintre domeniile de acţiune care ar trebui să ne pună de acord pe toţi. România curată este în interesul tuturor.

Acesta este mesajul principal pe care doresc să vi-l împărtăşesc astăzi şi dacă, într-adevăr, îl înţelegem şi credem că putem face ceva împotriva corupţiei, atunci daţi-mi voie să vă spun că mă bazez nu doar pe acordul, dar şi pe suportul dumneavoastră, indiferent de partidul pe care-l reprezentaţi.

A trecut vremea simplelor declaraţii, este timpul faptelor pentru toţi cei care îşi unesc eforturile în vederea integrării euroatlantice a României.

Nu de mult timp, domnul Robertson, de la această tribună, ne atrăgea atenţia asupra necesităţii de a da un semnal foarte clar în această privinţă. Dacă dorim ca obiectivele pe care ni le-am propus chiar să se îndeplinească, este nevoie nu doar să vorbim despre ceea ce ar trebui să facem, ci chiar să facem ceea ce ştim că trebuie să facem.

Pentru aceasta trebuie să ne desprindem de trecut, de mentalităţile care de atâtea ori au afectat destinul ţării.

Fără transparenţă, fără asigurarea unui mediu de afaceri modern şi stăvilirea fenomenului de corupţie ne marginalizăm singuri.

Prin angajarea răspunderii în şedinţa de astăzi, Guvernul îşi afirmă hotărârea de a-şi continua mandatul de încredere acordat în decembrie 2000 numai cu condiţia acceptării proiectului de lege pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea răspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în faţa unei alternative: fie să menţină în funcţiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie să se încerce demiterea sa, retrăgându-i-se încrederea prin iniţierea unei moţiuni de cenzură.

Sunt ferm încredinţat că prin adoptarea şi aplicarea riguroasă a acestei legi România va face un semnificativ pas înainte în direcţia consolidării statului de drept, a instituţiilor acestuia, precum şi în vederea modernizării în ansamblu a societăţii noastre în concordanţă cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea încă din decembrie 1989.

Îmi exprim convingerea că membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv ofensiva anticorupţie pe care Guvernul a declanşat-o şi că ne vor sprijini cu toată tăria în acest moment.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi cred că dumneavoastră, stimaţi colegi, veţi susţine Guvernul în acest important demers legislativ.

Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze puternice.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Doi dintre dumneavoastră au cerut un drept la replică, doamna senator Norica Nicolai şi domnul...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte,

Am o rugăminte, să respectaţi procedurile parlamentare.

Vă rog foarte mult, sigur, putem să facem o discuţie la o cafea, putem să discutăm în contradictoriu despre lecturi şi alte chestiuni, această procedură a avut o discuţie interesantă la început, am apreciat-o... (Aplauze puternice.)... dar vă rog foarte mult, în acest moment, după ce am încheiat angajarea răspunderii, să faceţi o pauză necesară pentru ca Guvernul să se retragă. Cei care vor mai avea după aceea comentarii vor putea să facă lucrul acesta într-un alt cadru.

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice.)

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Îi cer scuze domnului prim-ministru, dar sigur că de poliţia şedinţei...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bolcaş,

Stimate coleg...

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

...pentru că eu voiam aici să cer scuze publice domnului senator Ion Predescu. Printr-o eroare de exprimare am personalizat o necunoaştere a legii şi în aceste condiţii vreau să-l asigur de întregul meu respect şi de faptul că m-am exprimat greşit.

În acelaşi timp vreau să-i mulţumesc domnului prim-ministru Adrian Năstase pentru aprecieri, dar vreau să precizez că numele meu nu poate să fie disociat de al Partidului România Mare, din care fac parte, în numele căruia primesc şi acuze, şi critici şi vreau să onorez participarea mea la acest partid.

Aceasta este demnitatea mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bolcaş, aţi luat cuvântul fără să vi-l dau şi aţi cam profitat şi de lungimea lui.