Parliamentary debates

Domnul Adrian Năstase:

În partea a doua a ordinii de zi avem înscris, astăzi, ca punct distinct, raportul cu tema "Pregătirea aderării la Uniunea Europeană - prioritate a Guvernului României în 2005. Progresele obţinute, drumul de parcurs".

Are cuvântul domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru prezentarea raportului.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Senatului!

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor!

Doamnelor şi domnilor miniştri!

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi!

Sunt onorat să mă adresez, astăzi, Parlamentului României pe tema pregătirii aderării la Uniunea Europeană, ca prioritate a Guvernului României în 2005. De asemenea, permiteţi-mi să prezint progresele obţinute şi drumul de parcurs.

Acum aproape un an, dumneavoastră m-aţi învestit în funcţia de prim-ministru. Mandatul pe care mi l-aţi încredinţat stă sub semnul integrării europene. Vreau să vă arăt unde a ajuns România pe drumul spre Europa, acum, la finalul unui an de guvernare şi care sunt direcţiile de acţiune în 2006.

Este semnificativ că fac această prezentare în ziua în care Parlamentul României marchează Revoluţia din Decembrie 1989. În fond, atunci am început acest drum.

Agenda europeană a Guvernului, pe care îl conduc, a fost, este şi va fi construită astfel încât să ne îndeplinim obiectivul strategic. Pe 1 ianuarie 2007, noi, românii, vom fi cetăţeni europeni. Am auzit, odată, pe cineva spunând: "Pe un politician poţi să-l asculţi, dar nu să-l şi crezi!". În realitate, diferenţa dintre un om politic şi un politician este că cel dintâi are un proiect politic pe care îl pune în practică, pe când cel de-al doilea doar vorbeşte.

Aşa cum am mai spus-o, proiectul meu politic este să transformăm România într-o ţară europeană. Fiecare gest al meu, fiecare decizie a Guvernului, pe care îl conduc, au vizat sau au ţinut cont de obiectivul european al României. Rezultatele se văd deja. Unde era România în decembrie 2004 şi unde este acum?

Am preluat în decembrie 2004 o Românie codaşă la integrare, ne împingeau prietenii, de la spate, în Uniunea Europeană, dar fostul Guvern părea să aibă alte priorităţi, decât să facă reformă sau să combată corupţia. Mai mult de atât, congregaţia baronilor PSD şi clientelismul politic împiedicau orice pas real spre Europa. Negocierile de integrare au fost încheiate în genunchi, pentru a avea muniţie electorală.

Vreau să subliniez că nici unui alt stat candidat, în afară de România, nu i-au mai fost puse clauze de salvgardare. România a închis negocierile cu clauză de salvgardare pe lupta împotriva corupţiei, reforma justiţiei, securizarea frontierelor şi concurenţa. În total, au fost introduse 11 condiţii suplimentare pentru a închide negocierile de aderare. A fost un mod elegant prin care liderii europeni au spus fostei guvernări: "Noi v-am deschis uşa, dar se pare că voi nu sunteţi în stare să intraţi!" Prin obstinaţia de a nu face reformă, PSD pregătea România pentru cel mai răsunător eşec din istoria sa post-decembristă, eşecul aderării la Uniunea Europeană. (discuţii şi vociferări în sală)

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, mi-a mărturisit că în 2004, la sfârşitul anului, nu credea că România mai poate recupera întârzierile din domeniul reformei justiţiei. După 12 luni de mandat al Guvernului, lucrurile sunt complet diferite. Ca o comparaţie, se poate spune că, în decembrie 2005, România este în situaţia unui om în convalescenţă, după o boală grea, căpuşeala sistemică, corupţia şi blocajul reformelor.

Astăzi, revenim la normalitate. Pentru noi normalitatea înseamnă statul european, statutul de ţară europeană, asumarea valorilor europene. În decembrie 2005, România a intrat pe linie dreaptă spre obiectivul final al aderării la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007.

La Consiliul European de săptămâna trecută, România a fost cuprinsă în bugetul pe perioada 2007-2013, aprobat pentru cei 25 + 2 membri ai Uniunii Europene. Este o dovadă elocventă că România este luată în calcule în mod serios. Am obţinut o suplimentare a alocărilor financiare faţă de varianta iniţială de buget a preşedinţiei britanice, ceea ce dovedeşte că partenerii noştri europeni ţin cont de poziţiile şi de nevoile noastre.

În 2005 am obţinut 3 victorii majore: ne-am recâştigat credibilitatea, am descătuşat procesul de modernizare prin reforme profunde şi am devenit jucători activi în structurile europene. Despre aceste progrese vă voi vorbi în continuare. Ne-am obişnuit să ne plângem despre imaginea României în lume. De fiecare dată, când un simplu cetăţean sau un oficial simte că nu este tratat corect în străinătate, el recurge la acest loc comun. Cred că nici o campanie de relaţii publice sau de publicitate nu ar putea să dezlipească de pe fruntea românilor etichetele negative, care au fost lipite în ultimii 15 ani, dacă la nivelul comportamentului de zi cu zi al liderilor politici şi al cetăţenilor nu se produc schimbări reale. Nici la magazin nu poţi vinde, la nesfârşit, un produs care nu este de calitate, doar pentru că are un ambalaj frumos.

Eu am pornit de la un principiu foarte simplu: eşti tratat de partenerii tăi aşa cum îi tratezi şi tu pe ei şi am impus acest principiu în Guvern, iar de aici au decurs celelalte reguli de conduită a reprezentanţilor României la nivel înalt.

Prima regulă: o promisiune făcută trebuie onorată la timp, fie că e vorba de angajamente asumate în timpul negocierilor, fie că e vorba de lucruri convenite în timpul discuţiilor din acest an cu Uniunea Europeană. Am reuşit, astfel, să recuperăm sute de restanţe din anii anteriori, dintre care cele mai elocvente ţin de reforma justiţiei şi să fim în calendar cu angajamentele europene pentru acest an.

A doua regulă: recunoaştem unde avem puncte slabe şi convenim împreună cu partenerii europeni asupra modului în care să le rezolvăm. Pentru noi, Comisia Europeană este un partener de drum lung şi, în loc să încercăm să o păcălim cu cuvinte frumoase, punem pe masă problemele pe care le mai avem de rezolvat şi lucrăm împreună.

Iar a treia regulă: nu cumpărăm bunăvoinţa nimănui. De aceea, nu au fost încheiate contracte dubioase pentru a încerca, potrivit unor mentalităţi pervertite, să deschidem uşa vreunei cancelarii străine. Mai mult de atât, am renegociat contractul cu EADS şi am obţinut clauze net favorabile României. Prin renegociere, s-au economisit peste 400 de milioane de euro, iar măsurile de securizare a frontierei vor fi implementate înainte de 2007.

Rezultatul vorbeşte de la sine: România şi-a recâştigat credibilitatea în faţa partenerilor europeni. Acest lucru a fost confirmat prin decizii oficiale. Pe 13 aprilie 2005, Parlamentul European şi-a dat avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Pe 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. În anul 2005, tratatul a fost ratificat de 8 state, iar procedurile de ratificare au început deja în multe altele.

Pe 25 octombrie 2005, Comisia Europeană a prezentat cel mai bun raport pe care l-a făcut vreodată despre România. Pe 16 decembrie 2005, Consiliul European a inclus România în proiecţia bugetară pe 2007-2013. Prin Raportul de monitorizare din octombrie, Comisia Europeană a spus 3 lucruri fundamentale:

1. Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 este pe deplin realizabilă, deoarece România a făcut suficiente progrese în 2005 şi a dovedit că are voinţa politică să aplice angajamente europene.
2. Datorită măsurilor de reformă luate în acest an în domenii cheie ale pregătirii pentru aderare, reforma justiţiei şi concurenţa nu mai figurează pe lista domeniilor de maximă atenţie.
3. România este în calendar cu îndeplinirea angajamentelor europene şi trebuie să accelereze eforturile de pregătire în 7 domenii marcate cu steguleţe roşii. Doar două din aceste domenii mai pot activa clauza de salvgardare: securizarea frontierei şi combaterea corupţiei.

Vă spun sincer, acum, putem să mergem la Bruxelles cu fruntea sus. I-am convins pe europeni că suntem oameni de onoare, am demonstrat că nu aşteptăm mila nimănui, am arătat că avem puterea de a respecta normele şi angajamentele europene şi aşa am reuşit să schimbăm percepţia despre România la nivelul structurilor europene. La începutul lui decembrie, am avut o serie de întâlniri cu comisari europeni la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei Europene, cu preşedintele Parlamentului European, cu lideri politici importanţi. Toţi mi-au spus că Raportul de monitorizare a determinat o schimbare de atitudine în bine faţă de România. În actualul context european, dominat de francezi şi olandezi, privind Tratatul constituţional, România nu ar fi avut nici o şansă să se integreze dacă nu ne-am fi comportat ca oameni de onoare. Cei care ne-au sprijinit până acum nu ar fi avut cum să ne sprijine în continuare.

Doamnelor şi domnilor,

Respectarea angajamentelor europene aduce cu sine reforme care să accelereze modernizarea României. România are încă foarte mult de recuperat. Nu este vorba doar de decalajul dintre vechii membri ai Uniunii Europene şi fostul bloc comunist. În cazul nostru, amânarea unor reforme fundamentale, în ultimii 15 ani, ne-a îngreunat dezvoltarea, a întârziat modernizarea şi a scăzut nivelul de trai.

2005 a fost anul reformelor reale de profunzime.

Am mers pe 3 direcţii strategice, care susţin procesul de integrare europeană, reforme economice care permit reconstrucţia bunăstării, reforme pentru consolidarea statului de drept, reforme în domeniul social.

Pe plan economic, Guvernul a întărit economia de piaţă şi a permis dezvoltarea companiilor şi creşterea sănătoasă a veniturilor cetăţenilor. Cota unică şi întărirea disciplinei fiscale au fost principalele măsuri luate în acest scop. Cota unică de 16% a permis companiilor să se recapitalizeze şi să înceapă proiecte de dezvoltare, pentru a putea face faţă presiunilor Pieţei Comunitare, începând cu 2007. De asemenea, ea a dus la creşterea cu 20% a veniturilor la bugetul consolidat, în comparaţie cu 2004, şi la sporirea veniturilor populaţiei.

Pentru exemplificare, doresc să vă spun că, în 2005, câştigul mediu lunar salarial a crescut de la 6.070.000 de lei vechi în octombrie 2004, la 7.420.000 lei vechi în octombrie 2005. Nivelul de trai al românilor va continua să crească, diminuându-se, astfel, decalajele faţă de statele europene, odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Încasările din arierate au crescut în 2005 cu peste 17% şi aceasta nu înseamnă doar sporirea veniturilor bugetare, ci şi eliminarea favoritismelor de pe piaţă. Am eliminat reeşalonările şi scutirile de taxe, care asigurau condiţii preferenţiale unei clientele de partid. Consiliul Concurenţei şi-a întărit autoritatea şi implicarea pe piaţă, devenind, astfel, un garant şi un reper al competiţiei libere. Am pus în funcţiune Autoritatea pentru Achiziţii Publice şi, în acest moment, renegociem contractul cu firma Bechtel, pentru a fi în conformitate cu legislaţia română şi avertizez, pe această cale, în mod public, că dacă firma parteneră nu înţelege că într-un astfel de contract ceea ce primează este legislaţia română şi nu propria dorinţă, atunci, riscă să rămână fără contract.

În domeniul agriculturii am demarat reforme care să pregătească sectorul agricol pentru integrare: reforma proprietăţii, comasarea terenurilor, dezvoltarea microfermelor, ne vor permite să transformăm agricultura de subzistenţă într-o agricultură competitivă, de nivel european. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a aplicat acquis-ul comunitar şi va continua să o facă. Am convingerea că steguleţele roşii din Raportul de monitorizare vor fi eliminate în timp util de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Având în vedere câte restanţe a reuşit să recupereze Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale până acum, am motive să fiu optimist.

În ceea ce priveşte consolidarea statului de drept, am să mă refer, în continuare, la reforme care au vizat eliminarea a trei surse majore de pericol pentru democraţia românească.

În primul rând, am demarat prima reformă reală şi de amploare a sistemului judiciar. Autoritatea Judecătorească va redeveni a treia putere în stat. Democraţia nu poate exista fără o justiţie liberă, independentă şi profesionistă. Justiţia românească trebuie să se orienteze spre cetăţean şi nu spre puterea politică. Am luat măsurile legislative în acest scop, am alocat fondurile necesare realizării reformei în acest domeniu, Ministerul Justiţiei fiind unul din beneficiarii principali ai majorărilor bugetare în 2005-2006.

Guvernul a adoptat un comportament corect faţă de justiţie şi i-a asigurat independenţa. Nu ne-am jucat cu dosarele adversarilor politici, cum se proceda în trecut.

Eu, personal, am arătat că şi un prim-ministru trebuie să se comporte ca un cetăţean în faţa justiţiei şi am mers la Parchet, atunci când am fost citat ca martor.

În al doilea rând, ne-am concentrat pe combaterea corupţiei. Corupţia distruge rădăcina unei democraţii, ea elimină egalitatea de şanse şi competiţia, creează caste, căşti şi clientele care sacrifică valorile democratice pentru interesele lor. Reforma justiţiei, pe care am promovat-o, creează cadrul legal pentru a combate corupţia. Am luat şi măsuri sectoriale, cum ar fi: crearea Direcţiei Generale de Anticorupţie din Ministerului Administraţiei şi Internelor, întărirea competenţelor Departamentului Naţional Anticorupţie sau simplificarea procedurilor vamale pentru a reduce corupţia în vămi.

Am transmis şi un semnal politic consistent: în cadrul echipei mele şi în subordinea mea nu tolerez acte de corupţie.

În al treilea rând, am asigurat libertatea de expresie, am reglementat utilizarea publicităţii de stat, tocmai pentru a elimina posibilitatea ca puterea politică să poată cumpăra bunăvoinţa presei. Consider că o presă liberă şi profesionistă este un barometru al democraţiei.

De asemenea, am ţinut cont de sugestiile şi de criticile care au venit din partea societăţii civile. Cred că Guvernul are datoria să încurajeze participarea societăţii civile la actul de decizie şi să nu se ferească de ea sau să o submineze, aşa cum s-a întâmplat în trecut.

De aceea, de exemplu, am decis ca legislaţia privind achiziţiile publice să fie modificată de un grup de lucru, din care fac parte reprezentanţi ai societăţii civile.

A treia direcţie în care au mers reformele în acest an vizează domeniul social. Am demarat reforma educaţiei, care urmăreşte tocmai adaptarea sistemului românesc de învăţământ la modelul european. Am introdus sistemul de calitate în educaţie, am reorganizat învăţământul preuniversitar şi universitar, conform practicilor europene. Am luat măsuri pentru dezvoltarea învăţământului rural.

Scopul nostru este să pregătim generaţiile viitoare pentru a se putea integra într-o societate europeană.

La nivelul Guvernului este în lucru cadrul legal pentru aplicarea reformei în domeniul sănătăţii. Scopul nostru este să asigurăm servicii medicale de calitate pentru pacient, eliminarea abuzurilor şi a corupţiei din sistem. Nu putem intra în Europa cu un sistem sanitar de tip fanariot.

Iar în calitate de şef al Guvernului, între interesele baronilor din medicină, ale firmelor de import şi distribuţie de medicamente, a reţelelor de farmacii, vă avertizez că mă preocupă numai şi numai interesul oamenilor, interesul bolnavilor.

Este pentru prima dată, după 1990, când am readus echitatea în sistemul de pensii. Este important să-i avem în vedere pe pensionari când vorbim de Uniunea Europeană. Valorile Europei comunitare vorbesc despre solidaritate şi incluziune socială şi de aceea nu avem voie să sacrificăm categoriile sociale defavorizate.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cea de-a treia victorie majoră, pe care a înregistrat-o România în 2005, vine din faptul că am devenit jucători activi în structurile europene. Semnarea Tratatului de aderare a permis României să participe ca observator în instituţiile europene. Chiar dacă nu avem drept de vot, am putut să ne promovăm interesele naţionale în toate structurile comunitare.

Preşedintele ţării şi cu mine am participat la cele două Consilii Europene din acest an. Miniştrii şi secretarii de stat au mers la grupurile de lucru de la Bruxelles. Ministerul Integrării Europene şi Ministerul Afacerilor Externe au contribuit la coordonarea inter-instituţională, pentru a asigura reprezentarea unitară a poziţiei României în aceste structuri. În plus, Ministerul Integrării Europene a gestionat coordonarea internă pentru îndeplinirea angajamentelor de aderare.

Dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene, Parlamentului European şi ai altor foruri europene a vizat asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea cu succes a pregătirii de aderare, ca şi pentru reflectarea progreselor realizate în evaluările Comisiei.

Un rol important în creşterea prezenţei României în cadrul instituţiilor europene a fost jucat de euro-observatorii români. Din semnalele primite până acum, pot să vă spun că euro-observatorii români au reuşit să se adapteze cu succes la modul de lucru al Parlamentului European. Îi felicit sincer pentru aceste rezultate şi îi încurajez să continue. M-am implicat şi personal în dialogul cu grupul de euro-observatori şi m-am întâlnit cu aceştia atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles. Iar Guvernul, prin intermediul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe, este deschis să comunice euro-observatorilor elementele de poziţie, pentru a-i ajuta să reprezinte interesele României în Parlamentul European.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Guvernul intră în anul 2006 conştient că suntem în linie dreaptă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Doar 12 luni şi câteva zile ne mai despart de statutul de membru al Uniunii Europene. Vă asigur, însă, că vom rămâne cu picioarele pe pământ. Ştim clar ce avem de făcut, care este ordinea priorităţilor pentru perioada următoare. Despre aceste lucruri vă voi vorbi în continuare.

Prima prioritate este ca Raportul Comisiei Europene din mai 2006 să transforme obiectivul României de a adera la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 într-o certitudine.

Ce avem de făcut?

În câteva cuvinte simple, aş spune că trebuie să apăsăm pedala de acceleraţie pentru pregătirile de aderare. Imediat, după publicarea Raportului de monitorizare, Guvernul a adoptat un plan de acţiuni prioritare pentru a îndeplini angajamentele de aderare, conform calendarului convenit cu Uniunea Europeană. Ne-am structurat eforturile pe două planuri: în primul rând, până în aprilie 2006, ne-am programat îndeplinirea măsurilor semnalate în Raportul de monitorizare, cu steguleţele roşii şi galbene, precum şi a celor care au termene în această perioadă; în al doilea rând, până la sfârşitul anului 2006, vom continua să aplicăm acquis-ul comunitar, conform angajamentelor europene.

Aşadar, primele 4 luni ale anului viitor sunt decisive pentru România şi fac un apel, în acest context, la dumneavoastră, toţi parlamentarii, să acordaţi o atenţie maximă proiectelor de lege din portofoliul integrării. Mai există, în diverse faze de dezbatere, proiecte de lege înaintate de Guvern şi care reglementează, de fapt, probleme ce trebuie soluţionate din perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte Guvernul, vă asigur că vom acţiona cu motorul turat la maxim. Am să dau câteva exemple de domenii asupra cărora ne vom apleca cu prioritate în 2006: preluarea noului acquis comunitar în domeniul achiziţiilor publice, dezvoltarea capacităţii administrative a Autorităţii privind Achiziţiile Publice, întărirea luptei împotriva contrafacerilor şi a contrabandei pentru asigurarea drepturilor de proprietate intelectuală, continuarea reformei în agricultură şi implementarea normelor de protecţie sanitar-veterinară, precum şi asigurarea securităţii alimentare; impozitarea, inter-operabilitatea sistemelor IT în domeniul impozitelor, întărirea capacităţii administrative a tuturor organismelor la nivel naţional, regional şi local implicate în utilizarea fondurilor structurale; îmbunătăţirea protecţiei mediului şi diminuarea poluării industriale.

Bugetul pentru anul 2006 conţine sumele de bani necesare pentru punerea în aplicare a tuturor măsurilor prevăzute în planul de acţiune.

Cât priveşte cele două capitole de care este legată clauza de salvgardare, vă spun sincer că, în acest moment, doar cea legată de combaterea corupţiei mă preocupă în mod special: semnarea acordului din cauza dumneavoastră. Semnarea acordului renegociat cu EADS permite Guvernului să pună în aplicare toate angajamentele legate de asigurarea securităţii frontierelor, chiar înainte de termenele convenite.

România va asigura securitatea frontierei estice, conform standardelor europene, dar criteriile după care Comisia Europeană evaluează lupta împotriva corupţiei depind, de-acum, prea puţin de Guvern. Noi am luat deja măsurile care depindeau de noi şi am dat semnalul politic adecvat. Rapoarte ale Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ale Băncii Mondiale au arătat că percepţia asupra corupţiei s-a ameliorat în anul 2005. De-acum, instituţiile statului trebuie să dea randament pentru a merge mai departe.

Parchetul şi Consiliul Superior al Magistraturii au, poate, cel mai important rol în acest efort de curăţare şi de credibilizare a justiţiei româneşti. Viitorul european al României depinde şi de conştiinţa fiecărui angajat din sectoarele bugetare. Corupţia măruntă îngrijorează pe partenerii europeni în egală măsuri.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă asigur că fiecare progres care va fi înregistrat de România în perioada următoare va fi comunicat rapid partenerilor noştri de la Bruxelles şi ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Diplomaţia românească se va angaja într-o campanie susţinută pentru promovarea ţării. Dumneavoastră, parlamentarii, puteţi să jucaţi un rol cheie în acest proces şi vă adresez, în acest sens, rugăminţile mele. Efortul Senatului şi al Camerei Deputaţilor, pe linia diplomaţiei parlamentare, este extrem de important pentru a ne îndeplini cel de-al doilea obiectiv prioritar pentru anul 2006 şi anume ratificarea Tratatului de aderare de către toate statele membre ale Uniunii Europene.

În ce mă priveşte, am susţinut, am pledat pentru ratificarea tratatului în toate vizitele şi întâlnirile oficiale din ţările membre ale Uniunii Europene şi voi continua să o fac şi pe parcursul anului 2006.

Doamnelor şi domnilor,

Aderarea europeană este un proces de construcţie, trebuie să reformăm în profunzime şi să avem viziune. Reformele demarate în acest an vor fi continuate în 2006, pentru că sunt ceea ce trebuie astăzi României. Ele pun în practică viziunea pe care eu şi Guvernul meu o avem despre transformarea României într-o ţară democratică, modernă, cu o economie performantă şi competitivă. Aceasta este viziunea pentru România viitoare. Fondurile europene şi Agenda Lisabona reprezintă două oportunităţi majore de dezvoltare asupra cărora ne vom concentra anul viitor.

În ceea ce priveşte fondurile europene, după cum ştiţi, recent, Consiliul European a reuşit să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe perioada 2007-2013. România va primi, în cei 7 ani, peste 30 miliarde de euro. Uniunea Europeană ne-a arătat, astfel, o dovadă reală de încredere în capacitatea noastră de a utiliza fondurile, de susţinere, pentru a recupera decalajele şi, de asemenea, de solidaritate. Aceşti bani acoperă nevoile de dezvoltare ale României, dar am mai spus-o, şi o repet, Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă şi în traistă, şi, până acum, pot să vă spun că am gestionat fondurile de preaderare cu succes. Am reuşit obţinerea unei rate de contractare pentru Programul PHARE de peste 97%. Este o bază de pornire foarte bună, pe care vom continua să construim. În 2006 ne-am propus să consolidăm cu prioritate cadrul instituţional şi pregătirea administraţiei centrale şi locale pentru a folosi rapid şi eficient fondurile structurale şi de coeziune.

În mod cert, accesul la finanţare ne va ajuta să reducem decalajele faţă de Uniunea Europeană, dar mai avem şi alte mijloace: Agenda Lisabona, de exemplu, ne oferă soluţii pentru a sări peste etape, dacă punem în aplicare reformele pe care le presupun. Miza este să investim în educaţie, cercetare şi inovaţie, să punem accent pe transferul de tehnologie. Guvernul a făcut deja un prim pas, în acest sens, majorând cu 80% bugetul pentru cercetare şi asigurând fonduri de 1 miliard de euro pentru proiecte de dezvoltare în educaţie, în anul 2006. Încurajez, însă, şi firmele private să se implice. În acest domeniu, România are avantajul resurselor umane cu calificare înaltă şi vă spun sincer că aş prefera, decât să meargă în străinătate pentru a le fi recunoscută valoarea, să creăm în ţară oportunităţi pentru oamenii talentaţi. Asumarea Agendei Lisabona ne va permite să devenim o ţintă şi să fim o ţară mai atractivă pentru investitori. În final, totul se cuantifică prin locuri de muncă mai bine plătite şi creşterea rapidă a nivelului de trai.

Doamnelor şi domnilor,

Vă asigur că Guvernul pe care-l conduc are voinţa politică să facă toate demersurile necesare aderării la Uniunea Europeană în 2007 şi modernizării accelerate a României, dar, aşa cum am mai spus, integrarea europeană nu depinde doar de Guvern. Parlamentul, justiţia, societatea civilă, presa, fiecare cetăţean în parte, au un cuvânt de spus. Fiecare dintre noi poate contribui la accelerarea sau la încetinirea procesului de aderare, nu doar prin fapte mari, ci şi gesturi simple de fiecare zi pot să facă diferenţa.

Acum, la finalul unui an dificil pentru România, dincolo de disputele politice majoritare opoziţiei, trebuie să ne gândim la acele valori şi norme care organizează şi definesc o societate europeană. Ce rol au ele, cât de importante sunt pentru noi. Reiterez în faţa dumneavoastră promisiunea mea ca om politic: România va adera la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007. Cred, însă, că succesul integrării europene a României depinde, în final, de capacitatea tuturor românilor de a-şi asuma valorile fundamentale europene.

Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, domnul prim-ministru a prezentat un alt raport decât cel care a fost distribuit ieri. Deci, domnul ministru Bogdan Olteanu ne-a transmis un text al raportului care urma să fie dezbătut astăzi. Domnul prim-ministru, fără îndoială, a decis, şi are dreptul să facă acest lucru, să prezinte un alt raport. În aceste condiţii, facem o pauză de o jumătate de oră.

Invit membrii Birourilor permanente şi liderii grupurilor pentru a decide cum organizăm dezbaterea în continuare. În 5 minute, rog membrii Birourilor permanente şi liderii grupurilor să participe la această şedinţă.

- pauză -