Parliamentary debates

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule preşedinte, vă rog să poftiţi la tribună.

Domnul Jose Manuel Durao Barroso - preşedintele Comisiei Europene:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Onoraţi membri ai Parlamentului României,

Este o plăcere să fiu în casa solemnă a democraţiei române. (aplauze)

Vă mulţumesc că m-aţi invitat să mă adresez acestei întâlniri comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor, astăzi. Este o mare onoare pentru mine să fiu aici, vorbesc prima oară membrilor celor două Camere ale Parlamentului României, de când mi-am început mandatul ca preşedinte al Comisiei. Am fost extrem de interesat în dezvoltarea schimburilor cu parlamentele naţionale din Europa.

Înainte de a-mi prezenta mesajul azi, aş dori să prezint un cuvânt de solidaritate cu România, în special cu cei afectaţi de recentele inundaţii. Ştiu că deja au fost, din păcate, unele victime, vreau să aduc un omagiu şi să transmit condoleanţele mele familiilor şi prietenilor celor afectaţi de inundaţii.

Este foarte important pentru mine să mă aflu aici cu dumneavoastră, la nouă luni, după ce România, începându-şi aventura europeană, a aderat la Uniunea Europeană,. Nu este nici un alt loc mai potrivit decât Parlamentul pentru a celebra această apartenenţă la familia europeană. În Uniunea Europeană nu este vorba doar despre discuţii diplomatice sau proceduri birocratice, ci este vorba de colaborarea dintre statele suverane care lucrează împreună într-un mod fără precedent. Este un experiment care, în 50 de ani, şi-a dovedit eficacitatea, sustenabilitatea şi atractivitatea pentru naţiunile europene care au aderat la Uniunea Europeană, în căutarea libertăţii şi a solidarităţii.

Vreau, pe scurt, să prezint ce mesaje vă aduc astăzi.

Mai întâi, aderarea României la Uniunea Europeană este o poveste de succes şi pentru România, şi pentru Uniune.

În al doilea rând, România, totuşi, încă mai are nevoie să implementeze reforme cruciale pentru a putea beneficia din plin de toate schimbările care au loc în Uniune şi în lumea întreagă.

În al treilea rând, parlamentele naţionale, inclusiv, Parlamentul României, vor juca un rol tot mai important, când e vorba de a modela viitorul Europei.

În al patrulea rând, alegerile parlamentare europene vor fi un prilej de a răspândi mesajul despre locul României în Europa.

Vă invit să privim împreună punctul unu despre care am vorbit. Extinderea s-a dovedit a fi o sursă majoră de putere pentru Europa, ea a consolidat importanţa şi dimensiunea integrării europene şi a îmbunătăţit atât ţara dumneavoastră, cât şi Uniunea Europeană, însăşi. Sibiu, capitală culturală europeană, anul acesta, deja atrage mii de vizitatori din întreaga Europă. Acesta a fost primul oraş care a avut acest statut, beneficiind de acest lucru mii de turişti care au putut vizita acest oraş, inclusiv eu, azi, am fost acolo şi m-am bucurat de privelişte.

Apoi, aderarea României a înfrumuseţat peisajul european. De asemenea, vreau să spun că sunt ţări ortodoxe, cu locuitori ortodocşi, care au îmbogăţit dialogul ecumenic din Europa şi mă bucur de a fi participat la "A treia Adunare Ecumenică Europeană", azi-dimineaţă, la Sibiu, împreună cu comisarul Orban, compatriotul dumneavoastră, şi cu comisarul Figel.

Europa celor 27, azi, contează mult mai mult decât în trecut şi vorbeşte cu autoritate deplină. Este extrem de important acest lucru, e foarte important să vorbeşti acum în numele unei Europe la scară continentală cu aproape 500 de milioane de locuitori.

Asta îmi aduce aminte de cuvintele Horei Unirii, scrise în 1855 de Vasile Alecsandri, cu prilejul unificării celor două Principate Române, Moldova şi Valahia, în 1859, şi în toate ocaziile când România şi-a mărit armonia. Când eşti singur nu ai putere. Unde stau mulţi împreună, puterea creşte.

Cred, într-adevăr, că acesta este şi cazul cu Uniunea Europeană. Unde sunt mulţi, puterea creşte. O Europă extinsă este o Europă mai puternică în lume.

Această autoritate va fi consolidată şi mai mult, în curând. Prin Tratatul de Reformă s-a ajuns, în cadrul Consiliului din iunie la consens, şi prin sprijinul Guvernului român, şi ar fi de datoria mea să vă felicit pentru asta.

Ca un răspuns dat acelor sceptici care au spus că Europa celor 27 nu-şi va găsi o direcţie comună şi o viziune comună niciodată. Dimpotrivă, a arătat că Europa este hotărâtă să-şi creeze instrumente pentru a se ridica la înălţimea aşteptărilor cetăţenilor săi, fără a mai vorbi de modele teoretice abstracte şi dorinţa de a moderniza Europa, astfel încât să se ridice la înălţimea noilor provocări mondiale. Acest nou consens se traduce acum într-un limbaj juridic. Cred că Tratatul de Reformă se va bucura de un mare consens privind ceea ce Europa doreşte să realizeze şi de aceea avem încredere că se va putea ajunge până în octombrie la un tratat aprobat de toată lumea sub preşedinţia portugheză şi sperăm că va fi ratificat acest tratat până în 2009, la alegerile din iunie.

Credem că cetăţenii din Europa vor putea să recunoască acest tratat ca un pas înainte. El va aduce progrese reale în termenii democraţiei şi responsabilităţii, coerenţei externe şi capacităţii crescute de a face faţă provocărilor crescânde al unei lumi globalizate. Cu tratatul aprobat, vom putea să ne concentrăm mai multă energie pentru a putea ajunge la rezultate concrete pentru cetăţeni, întrucât aceasta, aşa cum spun tot timpul, este, de fapt, prioritatea noastră adevărată.

O uniune mai puternică pentru beneficiul cetăţenilor ei.

Pentru aceasta, avem nevoie de rezultate concrete.

De aceea, trebuie să realizăm această reformă instituţională, pentru a ne putea concentra pe crearea unui mediu prosper şi sigur pentru cetăţeni, pregătind Europa pentru a avea un rol conducător în abordarea problemelor privind schimbările climatice, în promovarea securităţii energetice, în răspândirea valorilor europene în toată lumea. Aderarea României este benefică pentru Europa în mai multe privinţe.

De exemplu, extinderea dimensiunii orientale a Europei. Există un potenţial imens pentru cooperare şi dezvoltare în această zonă. România are de jucat un rol crucial în domeniul unor chestiuni precum energia, migraţia şi securitatea, care constituie provocări permanente pentru Europa noastră contemporană. La rândul său, Europa este gata să ajute România să se pregătească pentru a accede la spaţiul Schengen şi a contribui la securitatea şi la prosperitatea noastră comună.

Daţi-mi voie să vă reamintesc cu sinceritate că o altă provocare continuă cu care se confruntă Uniunea Europeană extinsă este nevoia de a avea o abordarea coerentă şi eficientă a integrării minorităţilor naţionale, construită pe egalitate, nediscriminare şi respect pentru drepturile fundamentale ale omului. Etniei rrome, ca minoritatea etnică cea mai consistentă în Uniunea Europeană, merită să i se acorde o atenţie specială.

Al doilea mesaj se referă la reformele care au loc în România.

România a făcut eforturi deosebite în ceea ce priveşte procesul de aderare. Procesul de integrare ocupă un drum lung. Este esenţial, dar nu este finalul poveştii. Acum trebuie să ne concentrăm pe implementarea în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. Angajarea este necesară pentru a dovedi cetăţenilor europeni din statele membre că reperele stabilite vor fi satisfăcute şi implementate. Puteţi conta pe sprijinul permanent al comisiei, precum şi pe sprijinul din partea statelor membre. Aceasta este esenţa cooperării asupra modului în care Uniunea Europeană funcţionează.

În ceea ce priveşte sfera economică, salut angajarea României în privinţa reformelor referitoare la strategia de la Lisabona. Programul de reformă adoptat de Consiliul de Miniştri, la sfârşitul lunii iulie, este o strategie foarte bună, într-adevăr. Sunt convins că aceasta va fi implementată în mod corect şi va fi o platformă pentru dezvoltarea economică şi socială a României şi va juca un rol crucial în stabilirea priorităţilor pentru fondurile structurale.

Îmbunătăţirea capacităţii reprezintă o zonă crucială în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate pentru potenţialul imens pe care îl are România. În multe state membre, parlamentele naţionale joacă un rol cheie în monitorizarea progreselor în ceea ce priveşte programele internaţionale de reformă şi în răspândirea mesajului de reformă economică către cetăţeni. Sunt convins că acesta este un domeniu pe care îl veţi studia profund, în lunile şi anii care vor urma.

În cele din urmă, daţi-mi voie să fiu mai direct. Rolul parlamentelor naţionale este esenţial în ceea ce priveşte alegerile europarlamentare din ţara dumneavoastră. Acestea vor atrage o atenţie deosebită asupra dumneavoastră, din partea Europei. Alegerile europarlamentare joacă un rol deosebit în ceea ce priveşte democraţia în viitor. Parlamentele naţionale trebuie să aibă o atenţie deosebită privitor la acest lucru, pentru a deschide linii de comunicare mai bune. Vedem în parlamentele naţionale elemente importante care să intre în dialog cu noi. Ca rezultat, anul trecut, am stabilit un sistem prin care trimitem propunerile Comisiei direct către parlamentele naţionale şi prin care ne angajăm să dăm un răspuns tuturor comentariilor.

Din octombrie 2006, Comisia Europeană a primit 180 de opinii din 23 de adunări naţionale, pentru 59 de propuneri legislative. Parlamentul României, însă, nu a profitat de această oportunitate, dar sper că dialogul nostru se va construi în lunile şi anii care vin. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru un impact direct asupra dezbaterilor europene. Mandatul pentru Conferinţa Interguvernamentală prevede o importantă întărire a rolului parlamentelor naţionale. De exemplu, dacă opiniile referitoare la o propunere reprezintă, cel puţin, o treime sau un sfert, în cazul propunerilor pentru libertăţi, securitate şi justiţie, acestea vor trebui

să fie revizuite. Comisia va decide dacă să menţină, să retragă sau să revizuiască propunerea sa. Acest mecanism este numit de mulţi un cartonaş galben. Există şi un al doilea mecanism complementar, care este limitat la propuneri referitoare la procedurile legislative, co-decizii care sunt numite "cartonaş portocaliu".

Îmi pare rău că trec prin toate aceste elemente tehnice, dar acestea sunt foarte importante când vorbim de angajarea parlamentelor naţionale în procesul de luare a deciziei.

Acest mecanism se referă la principiul de subsidiaritate al majorităţii. Comisia Europeană va trebui să reexamineze propunerea. Dacă ea consideră că trebuie să-şi menţină proiectul, va trebui să aibă o opinie rezonabilă, care va fi transmisă tuturor pentru a lua în considerare toate aceste elemente. Dacă majoritatea este de 54, asta presupune că legislativul nu este compatibil cu opinia legislativă, care nu este calificată.

Asta înseamnă că există o posibilitate de intervenţie directă ale parlamentelor naţionale, împreună cu Parlamentul European, în ceea ce priveşte luarea deciziilor la nivel european. Mai mult decât atât, ar trebui să subliniez faptul că parlamentele naţionale vor lua parte la revizuirea tratatelor, vor lua parte la mecanismele de evaluare a implementării politicilor europene, vor lua parte la monitorizarea politică a Europolului şi a activităţii eurojustiţiei. Vor fi notificate în legătură cu aplicaţiile de aderare la Uniunea Europeană. Şi toate acestea, dincolo de toate puterile care sunt date parlamentelor naţionale în ceea ce priveşte controlul respectivelor domenii.

La prima evaluare a mecanismelor noastre în ceea ce priveşte stabilirea unor conferinţe interguvernamentale, Comisia îşi adaptează procedurile pentru a face ca acestea să intre în vigoare.

Revenind la primele alegeri europarlamentare din ţara dumneavoastră, daţi-mi voie să vă spun că astea vor fi doar un alt moment solemn care ne va aduce aminte de imaginile pe care le-am văzut de Anul Nou 2006 când milioane de oameni din ţara dumneavoastră au sărbătorit îndeplinirea ambiţiilor lor, devenirea României, membră a Uniunii Europene, cu statut deplin. Acestea vor oferi oportunitatea cetăţenilor europeni, în plus, în ceea ce priveşte dezbaterile europene. Alegerile vor da cetăţenilor posibilitatea de a-şi alege viitorii reprezentanţi în Parlamentul European, reprezentând în acelaşi timp o nouă oportunitate pentru a dovedi modul în care Europa influenţează viaţa românilor care trăiesc şi muncesc în alte state membre ale Uniunii Europene.

O dezbatere vie reprezintă modul cel mai bun de a dezvolta imaginaţia cetăţenilor şi de a le promova înţelegerea în ceea ce priveşte Europa.

La 1 ianuarie 2007, am primit România la Strasbourg şi Bruxelles, aducând în felul acesta o contribuţie deosebită activităţilor şi diversităţii culturale, favorizând discuţii şi reflecţii în cadrul grupurilor politice şi în discuţiile plenare.

Politicienii europeni şi, mai ales, parlamentarii români, noi toţi avem o responsabilitate enormă faţă de oamenii din România care au crezut în aderarea ţării dumneavoastră la Uniunea Europeană.

Trebuie să facem totul pentru a satisface aşteptările oamenilor şi să le dovedim că încrederea în integrarea europeană le va aduce viitorul mai bun şi vor face Europa mai puternică, în totalitate.

Ştiu că entuziasmul pentru Europa, pe care l-am văzut în ultima perioadă în ţara dumneavoastră, este esenţial. Dumneavoastră şi colegii dumneavoastră din Parlamentul European, uneori, aveţi dificultăţi să explicaţi oamenilor de ce se întâmplă aşa.

De ce integrarea europeană înseamnă că numai împreună putem satisface, putem face faţă tuturor provocărilor de genul globalizării, terorismului internaţional, schimbarea climatică? Împreună este, de fapt, motto-ul Uniunii Europene, la cea de-a 50-a sa aniversare.

Rolul parlamentarilor este de a face din ţările noastre un succes şi cheia este comunicarea. Sunt convins că veţi avea timp să le explicaţi cetăţenilor dumneavoastră cum acest lucru le afectează viaţa zilnică. Vă rog nu le faceţi promisiuni pe care Europa nu şi le poate ţine şi încercaţi să scăpaţi de stereotipurile care circulă, daţi-le oamenilor o imagine realistă despre ceea ce înseamnă Europa şi ce înseamnă să ai probleme europene.

Aceste prime alegeri europene sunt o şansă fantastică pentru a aduce cetăţenii României mai aproape de Europa, să-i facem să se simtă europeni, cum de altfel sunt singur că românii se simt.

Acest lucru va fi şi mai puternic când va vota şi în 2009, alături de toate celelalte state membre.

Vă solicit să încurajaţi oamenii să voteze pe data de 25 noiembrie. În felul acesta, le puneţi în practică acest drept unic.

Sunt sigur că aceasta va fi o ocazie de a arăta că România are nevoie de o Europă puternică, o Uniune Europeană mai puternică şi, în acelaşi timp, mai aproape de cetăţenii săi. O astfel de Europă are nevoie de o Românie activă şi modernă.

Domnule preşedinte, Onoraţi membri, Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)