Parliamentary debates

- după pauză -

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Georgian Pop şi Dumitru Pardău, secretari ai Camerei Deputaţilor.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Invit secretarii la prezidiu. Aceştia sunt în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 333 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 178; sunt absenţi 155, din care 40 participă la alte acţiuni parlamentare.

Domnul deputat, intervenţie pe procedură.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte,

Am o rugăminte la dumneavoastră: dacă vă amintiţi, săptămâna trecută, la dezbaterea Legii pensiilor, colegul Popa de la Partidul Naţional Liberal a făcut o solicitare în ceea ce priveşte verificarea sistemului de vot electronic.

S-a contestat că nu funcţionează. Ne-am confruntat cu aceste probleme. Toţi am observat că sunt situaţii când nu funcţionează.

Haideţi să facem verificarea acestui sistem, pentru că nu cred că s-ar fi ajuns la votul cu mâna dacă se mergea pe votul cu cartelă. poate ar fi fost contestat şi acesta. Haideţi să facem verificarea acestui sistem electronic şi dacă trebuie să predăm cartelele - nu ştiu care este procedura - probabil n-o să mai avem atâtea dezbateri pe problema Regulamentului. 50% din dezbaterile pe care le avem, de când sunt în Parlament, au avut loc numai pe procedura şi aplicarea Regulamentului Camerei.

Vă rog, frumos, dacă se poate să acceptaţi această solicitare.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Zoicaş.

Îmi comunică secretariatul tehnic că deja parlamentarii au fost solicitaţi pentru a preda cartelele, începând cu ziua de miercuri, şi ele vor intra într-un proces de verificare.

Sper că, cu acest subiect, practic, să putem să nu mai existe contestări şi pe votul electronic.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Doamna preşedinte,

În numele colegilor mei din Grupul parlamentar al PSD+PC, aş vrea să reiau solicitarea adresată dumneavoastră, ieri, de către colegii mei şi de către colegii de la Partidul Naţional Liberal, atâta vreme cât planează anumite acuze, asupra cărora nu pot să mă pronunţ eu, în momentul acesta, în ceea ce vă priveşte, să delegaţi conducerea şedinţelor de lucru unui alt vicepreşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, aţi ratat declaraţiile de la 8,30, aţi fi putut să susţineţi acolo acest lucru.

Intrăm în dezbaterea ordinii de zi.

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, pe semestrul I al anului 2010.

Domnul preşedinte Stan prezintă acest raport.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră voi prezenta o sinteză a raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2010.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2010, Comisia şi-a desfăşurat activitatea conform programului de lucru hotărât de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, în cadrul celor 52 şedinţe de plen, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

În ceea ce priveşte audienţele acordate petiţionarilor, comisia a asigurat trei zile de audienţă pe săptămână, acestea fiind ţinute de fiecare dată de către un deputat, asistat de un consilier sau expert angajat al comisiei. În zilele de luni şi vineri, audienţele au fost asigurate prin cabinetul preşedintelui comisiei, în mod special pentru petenţii veniţi din ţară.

În semestrul I al anului 2010, s-au înregistrat la comisie 405 dosare, au fost primiţi în audienţă 43 cetăţeni şi au avut loc 18 audieri în cadrul plenului acesteia.

Un număr de 67 de persoane şi grupuri de persoane s-au adresat comisiei cu sesizări vizând posibile abuzuri exercitate împotriva drepturilor lor de natură socială. Ponderea petiţiilor care reclamă posibile abuzuri în domeniul drepturilor sociale este de 17% din totalul celor 405 petiţii înregistrate în perioada de referinţă.

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la plata drepturilor salariale, la proceduri de disponibilizare, la proceduri de desfiinţare sau comasare a unor instituţii publice sau la protecţia avertizorilor publici, s-a înregistrat un număr de 26 de memorii.

Comisia remarcă importanţa unei atente reglementări în domeniul restructurării instituţiilor publice, situaţiile în care normele legale sunt confuz redactate şi adoptate fiind de natură să afecteze atât drepturile petenţilor, cât şi funcţionalitatea instituţiilor supuse restructurării. Exemplificăm cu situaţia creată în cadrul fostei Agenţii pentru Serviciile Societatii Informaţionale (ASSI), după adoptarea Legii nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, respectiv dosarul nr.14.820/2010. Un grup de foşti salariaţi ai ASSI şi sindicatul acestei agenţii s-au adresat Comisiei pentru soluţionarea conflictului cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în calitatea acestuia de legatar universal al fostei agenţii.

În urma audierilor organizate de comisie, părţile aflate în conflict şi-au expus punctele de vedere şi au argumentat cu documentele necesare. Comisia a solicitat Inspecţiei Muncii să organizeze un control detaliat la sediul instituţiilor publice reclamate, iar raportul consemnează mai multe abateri de la legislaţia în vigoare aplicabilă. În acest sens, petenţii s-au adresat deja instanţelor de judecată, iar dosarul petiţiilor lor, conexate la comisie, rămâne în atenţia noastră, urmând să continuăm demersurile noastre după ce instanţele de judecată se vor pronunţa.

Din analiza petiţiilor care reclamă aspecte de natură socială, constatăm deplasarea accentelor de la domeniul pensiilor către cel al relaţiilor de muncă. Angajatorii români din sectorul privat sau din sectorul public, produc din ce în ce mai frecvent interpretări ale legislaţiei muncii, de natură să lezeze drepturile angajaţilor sau foştilor angajaţi. O asemenea evoluţie este posibil să contribuie la accentuarea climatului de neîncredere a cetăţenilor în autorităţile statului. De aceea, comisia consideră necesară consolidarea instituţională a Inspecţiei Muncii pentru o atentă monitorizare a respectării dreptului muncii, precum şi îndeplinirea procedurilor legale, normale în procesul de adoptare a legislaţiei în domeniu.

În cursul acestui semestru, la fel ca şi în perioadele anterioare, cetăţenii au adresat comisiei un număr important de petiţii care se referă la domeniul justiţiei. Cea mai mare parte a petiţionarilor ne-a sesizat faptul că procesele (atât cele penale, cât şi cele civile) trenează foarte mult timp atât la organele de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor de judecată.

De asemenea, o altă parte a petiţionarilor a reclamat faptul că, mai des în faza de urmărire penală, nu se garantează dreptul de apărare, respectiv refuzul organelor judiciare de a admite şi a administra probele în apărare.

Ne este semnalată, de asemenea, o practică judiciară neunitară, mai ales în domeniul proprietăţii. Vă este, desigur, cunoscut faptul că multe dintre soluţiile date în acest domeniu de instanţele de judecată au făcut obiectul plângerilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. O parte din aceste plângeri au fost admise şi statul român a fost condamnat la sume de bani ce au totalizat milioane de euro.

Dintre sesizările adresate, în această materie, comisiei noastre, menţionăm dosarul nr.14783/2010, în care domnul Rupa Vili din Hunedoara reclamă că ar fi suferit rele tratamente la datele 28 ianuarie şi 11 martie 1998, cu ocazia imobilizării sale de către poliţie şi că ar fi fost deţinut în două rânduri în condiţii materiale inumane şi degradante în spaţiile de detenţie ale organelor de poliţie din Hunedoara şi Deva. De asemenea, petentul reclamă şi lipsa unei anchete efective referitoare la plângerile sale de rele tratamente, cât şi de lipsa unei căi de recurs efective în dreptul intern pentru a obţine o reparaţie pentru relele tratamente suferite.

Parcurgând toate căile de atac ale instanţelor judecătoreşti din România, petentului nu i s-a dat câştig de cauză şi, în consecinţă, s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului care, după analiza şi verificarea aspectelor semnalate de petiţionar, a deliberat în camera de consiliu la data de 18 noiembrie 2008 şi s-a pronunţat în favoarea acestuia. Nici până în prezent nu s-a luat nici o măsură în vederea punerii în aplicare a acestei hotărâri.

În ceea ce priveşte administraţia publică, în primul semestru al anului 2010, în evidenţa comisiei s-au înregistrat 40 de memorii privind atât săvârşirea unor posibile abuzuri ale reprezentanţilor autorităţilor publice locale (respectiv primari, consilieri, funcţionari publici), cât şi neînţelegeri şi eventuale conflicte, determinate de neacordarea unor autorizaţii sau asigurarea unor facilităţi cu încălcarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor (case sau terenuri).

O mare parte din petenţi fac referiri la întârzierea soluţionării procedurilor administrative de acordare a despăgubirilor şi compensaţiilor potrivit legii, ori la întârzieri privind punerea în plată a dosarelor pentru care s-a solicitat acordarea de despăgubiri sau compensaţii băneşti.

Luând act de numărul însemnat de petiţii transmise comisiei, prin care cetăţenii îşi manifestă nemulţumirea faţă de modul în care această instituţie relaţionează cu cei îndreptăţiţi la plata despăgubirilor, membrii comisiei au hotărât invitarea Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, doamna Crinuţa Nicoleta Dumitrean, în cadrul şedinţei din 11 mai a.c., pentru a prezenta personal răspuns la nemulţumirile petenţilor.

Conducerea ANRP a identificat, printre altele, ca principale cauze ale nemulţumirilor cetăţenilor întârzierile datorate preluării, de către prefecturi, a multor dosare incomplete şi fondurile insuficiente alocate pe fiecare lege de despăgubire în parte. Comisia a solicitat conducerii Autorităţii să-şi îmbunătăţească activitatea atât în ceea ce priveşte plata despăgubirilor cât şi cu privire la soluţionarea petiţiilor. S-a solicitat şi s-a aprobat, de asemenea, înfiinţarea unui colectiv de cercetarea a activităţii acesteia.

În perioada de referinţă s-a adresat comisiei un număr de 33 de memorii privind aspecte din domeniul economic. Astfel, în dosarul 14918/2010, printr-o plângere adresată comisiei noastre, Prefectura judeţului Mureş şi Direcţia Silvică Mureş ne sesizează nereguli comise cu prilejul organizării concursului de preluare în administrare de către Ocolul Silvic Privat Gheorgheni, a ariilor naturale protejate din fondul forestier al judeţului Mureş, respectiv 130.000 ha.

Totodată, sunt prezentate şi riscurile pe care le reprezintă această preluare a fondului forestier, respectiv de către acest ocol, având în vedere multele reclamaţii, unele înregistrate la organele de cercetare şi urmărire penală, formulate împotriva domnului Melles Elod, administratorul Ocolului Silvic Gheorgheni.

Având în vedere gravitatea faptelor sesizate, s-a hotărât în plenul comisiei invitarea la discuţii pentru clarificarea situaţiei a reprezentanţilor următoarelor instituţii: Garda de Mediu; Regia Naţională a Pădurilor; Comisia de Evaluare a Documentaţiei din cadrul Ministerului Mediului şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov.

În data de 20 aprilie 2010, s-a procedat la audierea reprezentanţilor acestor instituţii, iar la finalul audierii deputaţii au hotărât asupra etapelor ulterioare ale analizei, respectiv invitarea domnului Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor, audiere care a avut loc în data de 27 aprilie 2010.

Comisia urmează să analizeze, în continuare, modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor asumate de către Ocolul Silvic Gheorgheni. Dosarul se află în evidenţă, urmând să aibă loc noi audieri.

Un număr de 27 petiţii, a privit aspecte situate îndeosebi în zona conflictelor dintre subiecţi de drept privat, persoane fizice şi juridice. În majoritatea acestor cazuri, comisia s-a adresat atât instituţiilor competente de la nivelul Executivului, cât şi autorităţilor administraţiei publice locale. Astfel, în dosarul 14834/2010, mai mulţi locuitori ai cartierului Alexandru cel Bun din municipiul Iaşi, reclamau EON Gaz România pentru întreruperi repetate, şi de durată, a furnizării gazului în plin sezon rece.

Analizând cele semnalate, membrii comisiei au hotărât înfiinţarea unui colectiv de cercetare şi invitarea la audiere atât a reprezentanţilor furnizorului de servicii, EON Gaz România, cât şi a reprezentanţilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei. În urma audierii, putem menţiona ca rezultat al discuţiilor avute angajamentul conducerii EON Gaz România de a analiza posibilitatea despăgubirii consumatorilor afectaţi de întreruperea furnizării gazului metan, cât şi de a evita, pe viitor, repetarea unor evenimente similare. Cele două dosare au rămas în evidenţa comisiei urmând ca în perioada următoare să aibă loc noi audieri cu instituţiile angajate în soluţionarea aspectelor semnalate.

În domeniile învăţământ, cultură şi sănătate s-au înregistrat 25 de dosare vizând, printre altele, presupuse abuzuri ale inspectoratelor şcolare, titularizări abuzive, nerespectarea drepturilor cadrelor didactice, presupuse abuzuri ale conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune sau ilegalităţi săvârşite de conducerile unor spitale.

Din analiza memoriilor primite la comisie şi a aspectelor semnalate de petenţi, constatăm încă necesitatea mediatizării la nivelul cetăţeanului a ceea ce reprezintă atât competenţa, cât şi zona de autoritate a comisiei noastre.

În continuare, numeroşi cetăţeni nu primesc răspunsuri pertinente la petiţiile înaintate instituţiilor statului, iar autoritatea parlamentară nu poate să treacă peste starea de excepţie pe care o exprimă cetăţenii în ceea ce priveşte exercitarea dreptului fundamental de petiţionare consacrat constituţional.

Suntem convinşi că, reiterând respectul faţă de principiul separaţiei puterilor în stat, suntem obligaţi cu toţii la abordare cu maximă responsabilitate a problemelor pe care le semnalizează cetăţenii şi care într-un stat de drept grevează asupra bunului mers al societăţii.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţie, s-a constatat că există un număr mare de dosare - 81 - la care nu s-au primit răspunsuri în termenul de 30 de zile prevăzute în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr.233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, respectiv Anexa nr.4.

Din totalul celor 400 de petiţii înregistrate la comisie pe semestrul I/2010 ca urmare a memoriilor trimise de cetăţeni sau instituţii, sau rezultate în urma audierilor în comisie, un număr de 73 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora.

De asemenea, trebuie să subliniem faptul că, în proporţie de 18% petiţiile au fost întemeiate, autorităţile competente dispunând soluţii favorabile, în urma intervenţiilor noastre.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare, pe marginea acestui raport?

Dacă nu, luăm act de prezentarea şi dezbaterea acestui raport.

Intrăm în dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare.

Nu este încă raportul venit. Aşteptăm raportul. În momentul în care vine, vom lua în discuţie.

În aceeaşi situaţie suntem cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România.