Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Punctul 2 la ordinea de zi este Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Eficienţa energetică şi contribuţia sa la securitatea energetică şi cadrul pentru politica privind schimbările climatice şi energia pentru 2030 COM 520 din 2014 final.

Da, doamnă deputat, la acest punct? Comisia. Aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În conformitate cu Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene şi în temeiul Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale, Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu analiza de fond a Comunicării Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Eficienţa energetică şi contribuţia sa la securitatea energetică şi cadrul pentru politica privind schimbările climatice şi energia pentru 2030.

Comisia pentru afaceri europene constată că există în continuare o preocupare concretă la nivelul Uniunii pentru decuplarea creşterii economice de consumul de energie prin creşterea eficienţei energetice, fapt binevenit pentru Uniunea Europeană şi pentru România.

Comisia pentru afaceri europene subliniază următoarele: În ce priveşte stabilirea scenariilor de creştere a eficienţei energetice, au fost luate în considerare, între altele, tendinţele manifestate de consumul populaţiei, de transport, sisteme de încălzire, o parte din progrese se datorează direct avansului tehnic şi progresului ştiinţific ce ar fi putut avea loc şi independent de stimularea planificată, dar comunicarea nu distinge distinct acest lucru.

Comisia pentru afaceri europene sugerează Comisiei Europene să extindă această analiză, fie sub forma unei comunicări, fie în orice altă modalitate, care să asigure o dezbatere largă pe plan european a perspectivelor deschise de progresul tehnic şi ştiinţific, pentru atingerea obiectivelor menţionate în comunicare, atât în mod independent, cât şi în mod orientat prin politicile la nivelul Uniunii.

Într-o astfel de dezbatere şi-ar găsi locul mijloacele alternative de transport aerian, impactul optimizării automate a traseelor, sursele de energie netradiţionale şi altele asemenea.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene subliniază că în Comunicare se menţionează analiza de către Comisia Europeană a utilizării unor indicatori suplimentari pentru a exprima şi pentru a monitoriza progresele realizate în vederea atingerii obiectivului privind eficienţa energetică, cum ar fi: intensitatea energetică care ţine seama mai bine de variaţiile subiacente şi de proiecţiile privind PIB şi creşterea populaţiei.

În acest context, schimbarea comportamentului populaţiei sub impactul noilor tehnologii de comunicaţii şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei sunt variabile relevante în ce priveşte structura consumului de energie şi se sugerează Comisiei Europene să reţină şi acest aspect în analiza preconizată.

Această sugestie se înscrie în angajamentul luat de Comisie prin Comunicare, conform căreia "îşi va continua, de asemenea, eforturile de a spori şi mai mult gradul de sofisticare al modelării energetice şi economice utilizate pentru a evalua costurile şi beneficiile măsurilor de eficienţă energetică."

De asemenea, Comisia Europeană consideră cercetarea şi inovarea ca instrumente importante pentru atingerea obiectivelor legate de eficienţa energetică. Cu toate acestea, abordarea ar câştiga în credibilitate dacă ar fi însoţită de o încurajare mai susţinută a programării calculatoarelor, a roboticii şi a altor discipline aparţinând societăţii informaţionale, de la educaţia la cea mai mică vârstă până la recalificarea profesională şi mai târziu.

De asemenea, Comunicarea aminteşte beneficiile suplimentare ale politicilor în domeniu, printre care reducerea poluării aerului, precum şi a poluării fonice. Comisia pentru afaceri europene recomandă Comisiei Europene să analizeze mai detaliat legătura dintre eficienţa energetică şi reducerea poluării fonice pentru a recomanda măsuri sinergice şi coerente în cele două domenii.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene se raliază opiniei favorabile transmise de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 25 noiembrie, în prezenţa a 13 din cei 25 de membri ai săi, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect final de opinie favorabil, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de opinie este unul dintre cele mai importante, pentru că vizează redefinirea politicilor energetice la nivel european, distinge România cu un program punctual, respectiv de reducere cu 10 milioane tone echivalent petrol până în 2020. Dar, ce este cel mai important, atrage atenţia că în condiţiile actuale, în care securitatea energetică a devenit prioritatea numărul 1 pe agenda politică a Uniunii Europene şi, în condiţiile în care, într-o lume dependentă de petrol, a vorbi despre securitate energetică este, practic, o iluzie, în aceste condiţii, eficienţa energetică devine cea mai importantă decizie a statelor membre ale Uniunii Europene. Dintre acestea, România, din fericire, are cel mai mare potenţial, respectiv, astăzi pierdem 4,2 miliarde de euro în fiecare an în sistemul energetic, numai în sistem energetic, dar, la nivel naţional, pierderile sunt între 6,8-7,4 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, doar 50% reducere şi am putea să rezolvăm problema definitiv, problema Ministerului Educaţiei sau a Ministerului Sănătăţii.

Însă, problema pe fond se pune în transpunerea acestui proiect într-un plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică, plan care are ca prioritate domeniul, în special domeniul cu cel mai mare consum de energie, respectiv clădirile. În România, 40% din consumul de energie se realizează în clădiri; 30% din deşeuri sunt ale clădirilor; 20% din apele uzate sunt în clădiri.

Cu alte cuvinte, ne trebuie un plan naţional de acţiune şi de punere în operă a acestui proiect, cu un prim şi principal obiectiv - reducerea cu 50% a consumului actual de energie pe care-l realizăm în aceste clădiri. Poate nu aţi fost atenţi, dar 80% din timpul nostru îl desfăşurăm în clădiri.

Pe lângă acest obiectiv, principalul obiectiv se mută către sectorul energetic, unde avem o cifră de afaceri de 28 de miliarde de euro şi 101 mii oameni angajaţi. Aici avem pierderi de la zona de producţie până la zona de utilizare în aparate electrocasnice ale energiei, atât electrice, cât şi a gazelor naturale. Vedeţi presiunea care se exercită prin liberalizarea preţurilor şi presiunea pe care o înregistrează fiecare consumator casnic în bugetul familiei.

De aceea, pentru noi toţi cred, prioritatea numărul 1 este să ducem la bun sfârşit acest plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică şi să transpunem în legislaţie specifică, primară şi secundară, principalele măsuri întreprinse prin redefinirea politicilor energetice la nivel european.

Soluţia - şi cu asta închei, stimaţi colegi, - va veni dinspre o revoluţie a tehnologiei la care România este obligată să fie parte, o revoluţie digitală, o revoluţie a smart gridului şi aparaturii smart atât de măsurare, cât şi cea de utilizare electrocasnică.

Cel mai mare beneficiu, însă, îl vor avea consumatorii casnici spre care cu toţii cred că ar trebui să ne îndreptăm atenţia prin măsurile legislative pe care urmează să le luăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc. Dacă mai există intervenţii la acest subiect? Înţeleg că nu.

Trimitem proiectul de hotărâre pentru mâine. Nu v-am văzut, domnule deputat, vă rog să mă iertaţi. Aveţi microfonul. Iertaţi-mă. Dacă colegii noştri ar sta toţi jos, v-aş vedea mai uşor. Îmi cer scuze încă o dată.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nicio problemă.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am putut observa din raportul comisiei de specialitate, lucrurile sună extraordinar de bine. Aş continua intervenţia mea de la punctul la care domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul Iulian Iancu, a lăsat această discuţie.

România are nevoie de un plan naţional de acţiune privind eficienţa energetică. Adică, lucrurile trebuie spuse până la capăt, dragi colegi deputaţi. Acest plan naţional de acţiune privind eficienţa energetică este transpunerea unei directive europene, pe care România avea obligaţia să o facă până în 30 aprilie 2014.

Pe data de 17 noiembrie 2014 a expirat şi termenul până la care România risca un infringement datorită nerealizării planului naţional de acţiune privind eficienţa energetică. În această situaţie suntem, iar responsabilitatea realizării planului naţional de eficienţă energetică revine Guvernului României, Departamentului pentru Energie. Proiectul de hotărâre de Guvern care încearcă să impună acest plan naţional de acţiune are termen februarie 2015.

Aşadar, rugămintea noastră este următoarea: ne aveţi parteneri şi suntem conştienţi cu toţii de importanţa obţinerii unei energii atât primare, cât şi secundare, inteligente. Suntem conştienţi cu toţii de importanţa eficienţei energetice a clădirilor, a clădirilor industriale, dar vă rog de la acest microfon, rog guvernanţii să respecte ceea ce şi-au asumat în faţa Comisiei Europene.

Aşadar, veniţi cât mai urgent cu putinţă în comisiile de specialitate, în Parlamentul României cu acest plan naţional de acţiune privind eficienţa energetică.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt alţi colegi care vor să intervină la acest punct de pe ordinea de zi? Nu. Vă mulţumesc. Am să insist din nou la colegii deputaţi care au de discutat lucruri să continue acest lucru în afara sălii şi pe ceilalţi îi rog să ia loc.