Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 157.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că programul de lucru pentru astăzi arată în felul următorul: de la 10,00 la 11,30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 11,30 şi 12,00 avem o pauză; de la ora 12,00 vom avea votul final.

La încheierea şedinţei de vot final continuăm cu şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi cu şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înainte de a vă întreba dacă sunt observaţii privind ordinea de zi, o să-i dau cuvântul domnului deputat Manea, de la Grupul minorităţilor naţionale, pentru a prezenta o alocuţiune.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi,16 iunie, romii din România sărbătoresc limba romani. Anul trecut, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 20, prin care s-a instituit ziua de 16 iunie, ca Ziua limbii romani.

Limba romani aparţine străvechii limbi sanscrite, limbă în care s-au scris mari texte filosofice ale lumii, precum Ramayana şi cele patru Vede.

Ziua limbii romani reprezintă un moment important pentru a semnala clasei politice româneşti principalele probleme şi dificultăţi cu care se confruntă minoritatea romă.

Stimaţi colegi,

În calitatea mea de deputat al minorităţii rome, afirm cu tărie de la această tribună că problemele minorităţii rome şi decalajele sociale şi economice, care s-au amplificat direct proporţional cu anii de democraţie scurşi din 1990 şi până în prezent, pot fi rezolvate doar printr-o mai mare voinţă politică a tuturor partidelor politice din România.

Principalele probleme ale romilor sunt rezultatul rasismului, discriminării şi nepăsării, aş putea spune, factorilor aflaţi în poziţii de decizie atât în administraţia publică locală, cât şi în cea centrală.

În continuare, principalele probleme ale comunităţilor de romi de la nivel naţional vizează accesul scăzut la educaţie, şi pe această cale vreau să vă spun că cea mai mare rată de abandon şcolar se înregistrează în rândul copiilor aparţinând minorităţii rome. Potrivit unui studiu recent, 4 din 5 copii care abandonează şcoala aparţin etniei rome. Cauzele sunt multiple, însă principala barieră pe care n-o pot depăşi copiii romi este determinată de sărăcie, de excluziune şi rasism.

Stimaţi colegi,

Dacă nu vom interveni concret în stoparea acestui fenomen, câteva zeci de mii de copii care astăzi nu merg la şcoală sau care au abandonat, după caz, şcoala vor deveni foarte curând câteva zeci de mii de adulţi ai României, fără competenţe, fără abilitaţi practice, fără şansa de a avea un loc de muncă şi, evident, dependenţi de o formă de intervenţie din partea autorităţilor şi instituţiilor statului român pentru a putea supravieţui.

Reducerea fenomenului de abandon şcolar şi creşterea ratei de cuprindere în sistemul educaţional a unui număr cât mai mare de copii romi cu vârsta legală de înscriere în sistemul de învăţământ, copii, de altfel, proveniţi îndeosebi din mediul rural, trebuie să reprezinte priorităţi atât pentru Guvernul României, cât şi pentru Ministerul Educaţiei.

Alte probleme, pe care foarte pe scurt aş vrea să le semnalez, sunt legate de accesul scăzut la sănătate. Ştiţi şi dumneavoastră, din teritoriu, că cei mai mulţi dintre ei nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie, copiii nu sunt vaccinaţi împotriva unor boli precum TBC-ul, rujeola şi alte boli care sunt cuprinse în programele Ministerului Sănătăţii.

În continuare sunt probleme foarte mari cu actele de identitate şi cu actele de proprietate. Trebuie să vă spun că zeci de mii de gospodării, îndeosebi din mediul rural, trăiesc în continuare în condiţii de Ev Mediu, fără acces la energie electrică, fără banalul bec care ştim cu toţii că a fost inventat acum mai bine de 140 de ani.

În continuare este nevoie de încadrarea de mediatori şcolari, de mediatori sanitari la nivelul comunităţilor locale, pentru a putea sprijini procesul de incluziune şi pentru a da o mână de ajutor administraţiei publice locale, însă se întârzie cu această măsură. În continuare este nevoie de locuri de muncă, spunându-vă, la acest capitol, că populaţia de etnie romă este, în principal, o populaţie tânără, o populaţie care ar putea să muncească, în condiţiile în care ar fi calificată, şi, de ce nu, populaţia de etnie romă să fie o populaţie activă, şi nu una dependentă de o intervenţie sau de prestaţiile sociale.

Închei prin a vă ruga pe dumneavoastră, şi mai ales pe partidele aflate în Coaliţia de guvernare, să aprobe cât mai curând strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Această strategie, aprobată printr-o hotărâre de Guvern, a expirat încă de la sfârşitul anului trecut. Iată că ne aflăm în luna a şasea şi nu avem documentul în baza căruia comunităţile de romi ar putea să evolueze.

La mulţi ani fericiţi tuturor romilor!

But bersa bahtale sare romenghe!

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat minoritatea romă. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumim frumos, domnule deputat.

Permiteţi-mi să urez şi eu la mulţi ani romilor şi limbii romani.

Continuăm cu ordinea de zi.

Întreb dacă sunt observaţii?

Domnule Andronache, vă rog, aveţi cuvântul.