Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 2025

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.119/2025
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 2025

2. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (Pl-x 124/2025) (rămasă pentru votul final).
 
see bill no. 124/2025

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 180.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00.

Votul final, prezenţă fizică şi online, este programat la ora 11.30.

La încheiere, au loc şedinţele Biroului permanent şi Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu există.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 124/2025.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Doamna deputat Murariu Oana.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Această iniţiativă vrea să aducă o corectură legilor justiţiei, în Comisia specială din 2022, împreună cu colegii... - unii se mai află şi la acest mandat, în Parlament. S-au adus nişte îmbunătăţiri legilor justiţiei, dar au fost şi multe omisiuni.

De exemplu, lipsa evaluării magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, intenţionată, eu cred că este o eroare.

Acest proiect de lege propune modificarea legilor justiţiei şi pentru evaluarea magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Nimeni nu este mai presus de lege, nimeni nu este Dumnezeu, să nu poată fi evaluată activitatea sa.

Imaginaţi-vă ce ar însemna ca judecătorul de la Ploieşti să nu fie evaluat. Da, acolo este o curte de apel.

Dar, la fel, poate şi un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să dea nişte hotărâri absolut aberante şi nimeni nu îi evaluează activitatea, nu există nicio consecinţă.

Eu cred că ar trebui să trecem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte. (Rumoare.)

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să faceţi linişte în sală. E o chestiune de respect faţă de colegii care iau cuvântul.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Precizez că am fost sesizaţi, în conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Luând în considerare avizele pe care le-am primit, dar mai ales punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, care a dat un aviz negativ, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Vârgă Mariana.

Vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este foarte interesant faptul că iniţiatorul acestui proiect legislativ face constant trimiteri la perioade de tristă amintire. Mai sunt astăzi două legi pe ordinea de zi în care îşi aminteşte ce au făcut în pandemie, când au devalizat bugetul statului român şi noi toţi am stat şi am privit. Unii, care aţi fost la guvernare, chiar aţi confirmat.

Evaluarea magistraţilor se face în condiţii legale, dar nu poţi să evaluezi un magistrat, indiferent de gradul instanţei, pe baza unor cereri, plângeri, cereri privind tergiversarea procesului care se depun la dosarul de evaluare, în condiţiile în care statul român nu este capabil să creeze o mărime optimă a volumului de activitate pentru judecători, în condiţiile în care, ştiţi foarte bine care sunt condiţiile din instanţele de judecată. Dar iniţiatorul se rezumă să amintească de o soluţie pronunţată de un judecător. Bună, rea, ea se desfiinţează în căile de atac, nu de la tribuna Parlamentului.

Suntem de acord cu evaluarea judecătorilor, dar cred că nu se va înţelege nimic din acea evaluare care este propusă astăzi, pentru că este extrem de dificilă. Sunt foarte multe probleme şi foarte multe condiţii pe care un judecător, cel puţin la Înalta Curte, trebuie să le treacă, să le îndeplinească, pentru a putea accede la această instanţă supremă.

Deci, noi nu ne opunem evaluării, dar în condiţii obiective. Nu să aduni la dosarul judecătorului cereri de la avocaţi, petiţii, contestaţii la tergiversarea procesului, când tu, stat român, laşi ca un judecător de instanţă să judece pentru alţi cinci magistraţi.

Asta nu este calitate pentru justiţie.

Eu voi vota împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dimitriu Alexandru.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Pot fi de acord, în parte, că este vina statului român că judecătorii au o astfel de încărcare, dar este vina şi a judecătorilor. Este vina CSM, în primul rând, în calitate de organ suprem de administrare a justiţiei, pentru că se luptă în continuare, astfel încât să fie păstrat acest statu-quo. Se luptă în continuare să iasă la pensie repede magistraţii şi astfel închidem acest cerc vicios din care nu putem să ieşim.

De aceea, reglementările pe care le-a luat Guvernul, şi anume această asumare de răspundere, care acum este atacată la Curtea Constituţională - ghiciţi de cine?! - exact de Înalta Curte, de judecătorii de acolo, are în plan tocmai să rezolve această problemă.

Dar, revenind la acest proiect, acest proiect nu face decât să normalizeze, să înlăture încă un privilegiu, pentru că şi acesta este un privilegiu, impunitatea, imposibilitatea de a verifica dacă un judecător îşi desfăşoară sau nu corect activitatea, dacă tergiversează anumite cauze - şi ştim foarte bine că se întâmplă foarte des astfel de lucruri. Inclusiv acest protest, pe care-l fac în acest moment magistraţii, este unul ilegal, nu are nicio legătură cu legalitatea, în schimb el este perpetuat.

Şi stăm acum şi ne uităm, de exemplu, la ce a spus Departamentul de Stat al Statelor Unite. Şi a spus că avem mari probleme cu corupţia, avem mari probleme legate de modul în care sunt soluţionate cauzele penale. De ce? Pentru că, din nefericire, am lăsat justiţia să se oligarhizeze. Şi spun cu multă, multă responsabilitate acest lucru. În momentul de faţă justiţia, CSM-ul este oligarhizat. Şi dacă noi nu vedem acest lucru şi nu facem cu responsabilitate legi noi, astfel încât să oprim această problemă, vom continua şi vom perpetua o stare de fapt care nu ne face cinste şi nu ne ajută deloc în ceea ce priveşte statul de drept.

Şi închid prin a spune: gândiţi-vă ce a făcut Înalta Curte, pe câţi corupţi i-a spălat, gândiţi-vă pe câţi criminali i-a spălat!

Lucrul acesta nu trebuie să mai continue! (Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond...

(Doamna deputat Verginia Vedinaş solicită să ia cuvântul.)

Doamna Vedinaş, Grupul parlamentar SOS.

Vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Ascult uneori de la tribuna Parlamentului nişte afirmaţi care vă mărturisesc că mă îngrozesc. Care, dacă aş fi un om mai slab şi n-aş avea aproape patru decenii de catedră în spate, poate chiar mi-ar zdruncina nişte constante care mi-au călăuzit întreaga activitate.

Dragi colegi,

Noi trebuie să facem acte normative care să reglementeze şi să facă funcţionale principiile constituţionale. De aici trebuie să pornim. Şi unul din principiile constituţionale este independenţa justiţiei. Independenţa justiţiei care este nu numai proclamată, declamată, în Capitolul VI al Titlului III, referitor la "Autoritatea judecătorească", ea reprezintă şi o limită de revizuire a Constituţiei, alături de altele, cele privind caracterul naţional, unitar etc., limba română, pluralismul politic şi alte valori constituţionale.

Nu vreau să intru în amănunte pe conţinutul legii, dar ceea ce se degajă inclusiv din dezbaterile care au avut loc şi care într-un fel v-au dat de gol pe cei care aţi iniţiat-o, este faptul că încercaţi să consacraţi nişte instrumente prin care, mă rog, să nu se mai pronunţe hotărâri - s-a spus aici - care spală nu ştiu pe cine, care murdăresc nu ştiu pe cine, care salvează nu ştiu pe cine.

Aşa vorbim noi despre justiţie?!

Asta este independenţa justiţiei?!

Ne permitem să spunem de la tribuna Parlamentului că justiţia face astfel de lucruri, într-un stat guvernat, de 35 de ani, de dumneavoastră, în cea mai mare parte?!

Deci, toate aceste lucruri mă determină să vă rog... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

O să încerc foarte pe scurt să vă determin, pe aceia dintre voi care sunt deschişi, să se gândească la cum anume ar arăta un sistem de justiţie în care judecătorii şi-ar face treaba, conform Constituţiei, şi în care ar fi evaluaţi după modul în care îşi fac activitatea. Pentru că noi facem aici legi - şi mă uit şi în partea aceea, la antevorbitori -, facem legi prin care puterile din stat să se controleze unele pe altele.

Or, în acest moment, dacă noi avem un corp profesional pe care nu-l evaluează absolut nimeni, atunci nu există niciun fel de checks and balances. Da? Facem legi prin care să arătăm că putem să evaluăm activitatea oricărui corp profesional. Şi corpul profesional al judecătorilor este foarte important, pentru că fără justiţie nu există democraţie. Iar în acest moment suntem în situaţia în care un proces durează mulţi ani de zile. Este ca o denegare de dreptate, pentru că un judecător care nu pronunţă o hotărâre în ani de zile şi se prescriu faptele, înseamnă că nu există justiţie, înseamnă că noi nu avem, în acest moment, un stat funcţional care să reacţioneze la ceea ce se întâmplă grav în societate. Fenomenul corupţiei este unul grav şi vedem că corpul judecătorilor nu reuşeşte să pronunţe în timp util hotărâri.

Da, este nevoie să evaluăm activitatea lor, pentru ca în funcţie de acea activitate fiecare judecător să aibă o oglindă.

Nu spune nimeni că trebuie să mergem după ei, să le facem nu ştiu ce, dar trebuie să ştim care sunt cauzele pentru care aceste procese trenează ani şi ani de zile, în special procesele penale.

Este un act de normalitate să putem să avem un mecanism de evaluare. Şi mă uit la dumneavoastră şi vă spun: votaţi această lege, pentru că este o lege democratică care întăreşte justiţia.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.