Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Verginia Vedinaş, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 202.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

11. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc; PL-x 159/2026.

Continuarea dezbaterilor.

Reamintesc că raportul comisiei a fost prezentat în şedinţa Camerei Deputaţilor, marţi, 8 septembrie; din partea grupurilor parlamentare au luat cuvântul domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe şi domnul vicepreşedinte Adrian-Felician Cozma, reprezentanţi ai Grupului parlamentar al PNL.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai doreşte cineva să intervină?

Domnul Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem în faţă o iniţiativă legislativă pentru ca anul 2026 să poarte pecetea centenarului înfiinţării Partidului Naţional Ţărănesc.

Ne bucurăm de aprecierea pe care a suscitat-o această iniţiativă legislativă în rândul celorlalte grupuri parlamentare, pentru că într-adevăr ea are o importanţă extrem de mare, pentru că ne oferă ceea ce tindem să pierdem, să uităm - identitatea noastră, cine suntem, de unde venim şi încotro ar trebui să mergem.

Deci, Partidul Naţional Ţărănesc a fost o fuziune între Partidul Naţional Român din Transilvania şi Partidul Ţărănesc din vechiul Regat, având de-a lungul istoriei pentru noi două direcţii principale, benefice, providenţiale pentru naţiunea română, şi prima este lupta pentru libertatea culturală, dar şi reîntregirea teritorială a românilor, iar a doua este mărturisirea valorilor creştine, da, morale şi lupta anticomunistă, în mod concret, şi aceste direcţii au fost înfăptuite prin fapte concrete. Să nu uităm că liderii celor două partide au murit în închisorile comuniste. Astfel, Iuliu Maniu, în 1953, la Sighet, iar Ion Mihalache în 1963, la Râmnicu Sărat.

Apoi trebuie să nu uităm că deşi Partidul Naţional Român a luat fiinţă în 1869, bazele doctrinare s-au pus în 1848, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, unde avem mesajul clar: "Noi vrem să ne unim cu ţara!", şi unde şi-au pus amprenta în mod direct sau indirect personalităţi precum Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Andrei Şaguna şi indirect, putem zice, Ion Raţiu.

Mai avem noi acest curaj să recunoaştem interesul naţional în nişte contexte politice foarte potrivnice?

Apoi reforma agrară. Ei au dat pământ românilor, astfel încât românii s-au simţit stăpâni în propria lor ţară.

Ne mai simţim noi, românii, stăpâni în propria noastră ţară, în aceste momente?

Şi să nu uităm, în ultimul rând, că PNŢ a fost un opozant al războaielor care n-au fost ale României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, reamintesc că, potrivit art. 107 din Regulament, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.