Parliamentary debates

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministru sănătăţii.

Stimate domnule ministru,

La cabinetul parlamentar am primit în audienţă un cetăţean din colegiul pe care-l reprezint, care mi-a sesizat un aspect legat de distribuirea tratamentului pentru scleroză multiplă.

După cum se ştie, aceasta este o boală autoimună, o afecţiune cronică a sistemului nervos central, ale cărei cauze nu sunt cunoscute şi pentru care nu există un tratament curativ. Este cea mai invalidantă boală a adultului şi afectează sistemul nervos central, în mod special creierul, măduva spinării şi nervii optici. Scleroza multiplă poate provoca dificultăţi în forţa şi controlul muscular, tulburări de vedere, de echilibru ale sensibilităţii şi tulburări ale funcţiilor mentale.

Bolnavii cu scleroză multiplă care sunt înscrişi în Programul naţional beneficiază de tratament imunomodulator în mod gratuit. Programul este coordonat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin Comisia de experţi în domeniu, şi se derulează în 11 unităţi sanitare la nivel naţional. Una din aceste unităţi sanitare este şi Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Clinica de Neurologie.

Până în anii 2012 - 2013 tratamentul era primit la domiciliu de către bolnav, prin intermediul unei firme de distribuţie a medicamentelor, în baza contractului încheiat între această firmă şi Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica de Neurologie.

După anul 2013, ca şi în prezent, nu s-a mai încheiat un astfel de contract, motiv pentru care tratamentul nu se mai primeşte acasă de către bolnav, ci acesta este obligat să se prezinte personal la spital pentru a-l primi, indiferent dacă domiciliază în Bucureşti sau în altă localitate din ţară.

Nu se acceptă unui membru al familiei bolnavului să primească tratamentul pentru acesta, ceea ce constituie o umilire atât a bolnavului care, deşi poate prezenta deficienţe motorii, este nevoit să facă deplasări lunare în Bucureşti, dar este vorba de umilirea şi a familiei acestuia, care îl îngrijeşte, a bolnavului.

Totodată, este inexplicabilă şi nejustificată această regulă impusă de vreme ce persoana care ridică tratamentul este identificată prin carte de identitate, CNP, semnătură, aşa cum, de altfel, farmaciile eliberează medicamentele prescrise pe reţetele compensate. Evident că bolnavul este obligat să se prezinte atunci când i se face evaluarea periodică la şase luni, dar nu în fiecare lună.

Pentru a evita deplasarea bolnavului în Bucureşti, vă solicit, domnule ministru, să rezolvaţi problema eliberării tratamentului, care să se facă în mod obligatoriu nu numai bolnavului, ci să se poată acorda şi unui membru al familiei care poate face dovada gradului de rudenie şi care poate fi identificat prin actele de stare civilă.

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc. Deputat Ion Eparu.

Dar înainte de a solicita răspuns, m-ar bucura, domnule ministru, dacă problema ar putea fi rezolvată, fiind la dispoziţia dumneavoastră.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.