Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

Din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Botănoiu Dumitru, secretar de stat, va răspunde unei întrebări adresate de către colegul nostru Gheorghe Florin.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, doamna preşedinte de şedinţă.

Domnilor deputaţi,

Sigur că răspunsul la întrebarea dumneavoastră se împarte în două capitole mari, pe lângă ceea ce am comunicat în scris. Şi anume, partea de modificare a legislaţiei şi partea de reglementare a pieţei interne, şi cealaltă - partea de investiţii, şi ştiţi bine că prin noul Program de Dezvoltare Rurală şi prin măsurile de susţinere din bugetul naţional căutăm să creştem competitivitatea producătorilor români şi în special să putem recupera ceea ce am pierdut din piaţa naţională în primul rând.

Şi aş începe cu partea legislativă. Ştiţi că dumneavoastră aţi aprobat Legea nr.145 care a intrat în vigoare din decembrie, anul trecut. Sigur că, din punctul de vedere al certificatului de comercializare, valabilitatea va fi 1 aprilie, pentru că am avut un termen de 6 luni de funcţionare a fostului borderou de achiziţie. Ceea ce înseamnă că, începând cu această primăvară, producătorii vor beneficia de cele două documente importante, şi anume: atestatul de producător şi certificatul de comercializare. Atestatul de producător înlocuieşte acel certificat de producător vechi şi dă posibilitatea producătorilor de a realiza investiţii fără să se exprime în piaţă, adică fără să aibă o marfă cu care să vină în piaţă în momentul zero. Pe de altă parte, toate programele de investiţii pe care încercăm... măsurile sau submăsurile din pomicultură, de branding, ştiţi că au în centru tocmai această asociere a producătorilor. Or, au fost cazuri în care nu s-a putut realiza sau dovedi calitatea de producător, pentru că nu aveau marfă, ca să spunem, să iasă cu ea în piaţă. Din acest punct de vedere, am separat cele două documente. Şi am spus atestatul să dovedească calitatea de producător, şi atunci obligatoriu trebuie ori să ai suprafaţa de teren, ori numărul de animale, şi certificatul de comercializare - în momentul în care ai obţinut producţia, să poţi să ieşi cu ea în piaţă, şi atunci să ai cele 40% din spaţiile de comercializare din pieţele agroalimentare, să le ai la dispoziţia producătorilor.

Un alt lucru care cred eu că a funcţionat nu aşa cum ne-am fi dorit noi a fost acel comitet interministerial pe embargoul cu Rusia, unde au participat toate entităţile statului, şi din punctul de vedere al controlului calităţii, din punctul de vedere al trasabilităţii produselor agroalimentare. Pentru că am căutat să avem un echilibru în ceea ce înseamnă instituirea acestui embargou de către Federaţia Rusă şi tocmai această descărcare de marfă din statele europene către piaţa românească care nu are un grad de organizare atât de mare. Pentru că, dacă aţi observat, de regulă, în statele cu agricultură dezvoltată, asocierile şi în general cooperativele sunt cei mai importanţi jucători în aceste pieţe, şi ele pot să absoarbă mai uşor acest foarfece al preţurilor care este mult mai agresiv în ultima perioadă, şi această volatilitate care se constată din ce în ce mai agresiv pe piaţa produselor agroalimentare, în condiţiile în care avem o cerere în creştere, în condiţiile în care se constată că atât din punctul de vedere al consumului uman, cât şi pentru furaje, cererea fiind în creştere, totuşi, preţurile la poarta fermierilor sunt mult mai mici decât în trecut. Ceea ce înseamnă că acest lanţ este foarte lung, de la producător până la consumator.

Şi am căutat să subvenţionăm, acesta este al doilea punct, să subvenţionăm tocmai acest lanţ scurt de producţie. Adică dacă producătorul ajunge mult mai repede în piaţă, atunci sigur că va beneficia de o sumă mult mai importantă. Şi aici am realizat acea, să-i spunem, susţinere a asocierii de la 5 la 30 de hectare. Dacă reuşesc să vină în interiorul acestei scheme, vor câştiga cu 40 de euro mai mult pe unitatea de suprafaţă decât dacă rămân în afara schemei.

Apoi avem comitetul interministerial creat pentru ceea ce se întâmplă pe filiera cerealelor, de la producţie până la consum. Şi aici ştiţi bine că am avut acea măsură de reducere a TVA-ului pe filiera cerealelor, şi a funcţionat şi funcţionează în condiţii foarte bune, observându-se o reglementare corectă în ceea ce înseamnă competitivitatea pe piaţa românească. Pentru că aveam companii mari care decideau să intre voluntar în faliment, pentru că această competiţie nu era tocmai corectă pe piaţa naţională.

După impunerea acestei măsuri, susţinerea acestei măsuri, am constatat că de fapt competitivitatea a crescut, au dispărut acele firme fantomă care apăreau pe această piaţă a pâinii în general - aşa cum este cunoscută, am constatat că există o anumită predictibilitate în ceea ce înseamnă preţul în piaţă pentru consumator. Şi a crescut numărul de locuri de muncă tocmai în aceste entităţi care înainte se găseau într-o anumită schemă de susţinere mai scăzută decât ar fi fost normal. Apoi am încercat să găsim o formulă de susţinere din bugetul naţional, astfel încât producătorii să se poată exprima, să creeze un brand. Şi am separat produsele tradiţionale de produsele consacrate, de produsele ecologice şi produsele industriale. Deci am făcut 4 tipuri, astfel încât consumatorul să fie în cunoştinţă de cauză în momentul în care va cumpăra ceea ce crede de cuviinţă. Şi atunci el trebuie să fie corect informat. Acesta a reprezentat un atu în special pentru producătorii naţionali, pentru că în hipermarket am constatat că de foarte multe ori consumatorul român s-a îndreptat către un astfel de tip de produse care îi asigură o... îi creează de fapt o plăcere de a consuma, pentru că ştie foarte bine că acest transport de la locul de producţie până la hipermarket nu înseamnă consum foarte mare de motorină, gazele cu efect de seră... Deci sunt nişte avantaje pe care le poate aduce un lanţ scurt de producţie.

Şi apoi, ultimul lucru pe care vreau să-l amintesc este faptul că am încercat pe toate măsurile sau pe toate schemele de susţinere, pornind de la colectarea laptelui pe tancurile de răcire de exemplu, pe susţinerea îmbunătăţirii genetice la animale prin acea schemă de achiziţionare a junincilor şi a berbecilor de rasă, prin accesul la piaţă al producătorilor, prin întărirea măsurilor împreună cu poliţia, împreună cu SRI-ul, împreună cu celelalte entităţi de forţă ale statului să putem să creăm acea normalitate într-o piaţă şi să putem să creăm un acces mult mai bun, o exprimare mult mai corectă a producătorilor.

Aceasta ar fi în mare ceea ce am ţinut să vă spun oral, faţă de ceea ce dumneavoastră aveţi scris. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziţie.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Doriţi să interveniţi? Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat, mă bucură răspunsul dumneavoastră şi mă bucură faptul că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale chiar ia în serios acest lucru, şi anume sprijinirea producătorilor români.

În al doilea rând, aş vrea să vă felicit şi pe dumneavoastră şi pe colegii dumneavoastră din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru faptul că acest minister a fost cel mai eficient în utilizarea fondurilor nerambursabile europene pe perioada 2007-2013.

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspuns.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe? Veţi primi răspunsul în scris din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Domnul Florin Gheorghe:

Da. Am convenit cu domnul secretar de stat să primesc în scris acest răspuns.

Mulţumesc.