Parliamentary debates

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi, pentru stenogramă, depun o întrebare şi o interpelare.

Întrebarea este adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, doamnei ministru Graţiela Gavrilescu.

Stimată doamnă ministru,

În urmă cu 15 ani ieşenii erau anunţaţi de demararea unor proiecte importante care au menirea să dezvolte potenţialul turistic al Iaşiului, capitala Moldovei. Acest proiect nu putea fi demarat decât după efectuarea unor lucrări specifice de regularizare a râului Bahlui, lucrări care au început în anul 2011 şi care au fost semnalizate în anul 2014.

Lucrările respective au avut ca scop reducerea riscurilor de inundaţii în Bazinul hidrografic Prut-Bârlad având o finanţare europeană în procent de 80% prin Programul operaţional de mediu Axa 5 - prevenirea inundaţiilor şi o finanţare cu capital autohton de 20% asigurată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Din păcate, aşa cum a sesizat şi presa locală şi cum de altfel a recunoscut şi beneficiarul, Administraţia bazinală de apă - Prut-Bârlad, lucrările efectuate au fost executate deficitar, fiind necesare lucrări de remediere specifice. Dacă aceste lucrări de regularizare nu au fost executate corespunzător, autorităţile din Iaşi nu pot demara cele două proiecte anume: amenajarea ca zonă de agrement a 2,5 km lungime de râu între Podul de piatră şi Podul Tudor Vladimirescu, precum şi derularea Proiectului "Bahlui e-navigabil", realizat în parteneriat cu Ministerul Societăţii Informaţionale.

Având în vedere cele menţionate, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul de realizare a lucrărilor de regularizare a cursului râului Bahlui şi dacă lucrările efectuate prezintă siguranţă pentru populaţie.
2. Dacă lucrările de regularizare efectuate permit amenajarea în regim de agrement a râului Bahlui între Podul de Piatră şi Podul Tudor Vladimirescu.
3. Dacă autorităţile din Iaşi au depus documentaţie pentru proiectul de amenajare pe râul Bahlui a unei zone de agrement.

Vă rog să-mi răspundeţi pentru fiecare întrebare în parte, în termenul prevăzut de lege. Solicit răspuns scris şi oral.

Şi o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ioan Rus - referitor la linia de mare viteză Bucureşti-Iaşi-Chişinău.

Domnule ministru, în vara anului 2014 se anunţa în media faptul că Guvernul României a discutat cu mai multe companii din Republica Chineză posibilitatea construirii unei linii de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi care ar putea continua spre Chişinău. Se preciza, de asemenea, că atât tehnologia, cât şi trenul vor fi din producţie chinezească, fiind vorba în speţă de un proiect-pilot pentru Europa de Est şi Sud.

În octombrie 2014 chiar dumneavoastră aţi anunţat demararea unei discuţii cu o companie chineză pentru segmentul de cale ferată Bucureşti-Iaşi, situaţie în care Comisia Europeană nu a mai fost de acord cu un proiect asemănător pentru segmentul Bucureşti-Constanţa.

Linia de mare viteză de care aţi amintit ar putea micşora foarte mult durata de deplasare între Iaşi şi Bucureşti, cunoscut fiind faptul că infrastructura feroviară ar permite trenurilor să se deplaseze pe anumite segmente de cale ferată cu viteze de 300 de km pe oră, în acest moment viteza maximă de circulaţie a trenurilor în România fiind undeva la 160 de km/oră pe anumite segmente de cale ferată care unesc Bucureştiul de Constanţa.

De asemenea, se anunţa cu interes în presa românească, că Guvernul Chinei susţinea demararea unui asemenea proiect. Singura problemă identificată era finanţarea, costurile riscând să ajungă la aproximativ 20 de milioane de euro.

În acest moment, distanţa între Bucureşti şi Iaşi este acoperită cu trenul în aproximativ 7 ore, 7 ore şi 30 de minute, cu un cost de aproximativ 100 de RON, cetăţenii mai având posibilitatea deplasării între Iaşi şi Bucureşti cu autoturismul în aproximativ 5 ore şi jumătate, cu un cost mediu de 180 de lei, sau cu avionul, 60 de minute, cu un cost de aproximativ 350 de lei.

Din păcate, faţă de 2001, durata de parcurgere pe linia ferată a distanţei Iaşi-Bucureşti a crescut cu 25 de minute, trenul neputând o medie de deplasare superioară celei de 58 de km la oră. Ca analiză comparativă, în Italia şi Franţa, rute medii de 600 de km se fac în mai puţin de 4 ore, în timp ce în România pentru aceeaşi rută e nevoie de 10 ore.

Ţinând cont de faptul că în ultima perioadă nu s-a mai spus nimic de această linie de mare viteză care este mai mult decât necesară, vă rugăm să aveţi amabilitatea să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Consideră Guvernul României ca fiind strategică construirea unei asemenea linii de mare viteză? Există intenţia ca această linie de mare viteză Bucureşti-Iaşi-Chişinău să fie continuată până la Kiev?

2. Linia de mare viteză Bucureşti-Iaşi-Chişinău se va continua până la Kiev?

3. în ce stadiu se află negocierile cu companiile chineze cu privire la acest obiectiv strategic şi dacă are Guvernul României o variantă de finanţare de rezervă în cazul în care capitalul chinez nu va fi accesibil.

4. Care este calendarul desfăşurării lucrărilor pentru acest obiectiv strategic?

Vă rog să-mi răspundeţi pentru fiecare întrebare în parte, în termenul prevăzut de lege. Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc şi eu.