Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Constatăm că avem prezent în sală pe domnul ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice, care s-a prezentat pentru a-i răspunde domnului deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, dacă doriţi să dezvoltaţi pe scurt conţinutul interpelării. Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Aş dori să prezint foarte pe scurt conţinutul interpelării, pentru ca să se înţeleagă despre ce este vorba.

În ultimul timp, lună de lună, cei care ar fi avut dreptul, conform legilor speciale şi Legii nr.19, a pensiilor, ca să beneficieze de medicamente gratuite, deci, lună de lună, gradul de acoperire a acestora cu gratuitate - totală sau parţială - a devenit din ce în ce mai mic, şi, ca urmare, s-a ajuns ca înşişi veteranii de război, în unele cazuri, să-şi cumpere aceste medicamente. Pe de altă parte, s-a motivat că s-a schimbat producătorul şi, din cauza aceasta, trebuie făcute nişte modificări.

Eu cred că, atunci când se preferă un medicament, o anumită substanţă de bază a unui anumit medicament, nu este cazul ca să tot facem fel de fel de jonglerii privind preţul acestor medicamente. Şi, ca atare, oamenii au venit - nu unul - în număr mare la audienţele de la biroul meu parlamentar, ca să-mi solicite o asemenea discuţie cu dumneavoastră.

Pe de altă parte, în discuţiile pe care le-aţi avut dumneavoastră cu pensionarii din Sighişoara, domnule ministru, aţi promis că, începând de la 1 noiembrie, o să faceţi nişte modificări şi o să luaţi aceste acoperiri, în sensul ca să se reacorde gratuitatea acestor medicamente.

Daţi-mi voie, domnule ministru, să concep, să înţeleg că, de fapt, prin aceasta, dumneavoastră doriţi ca să faceţi acum, în faţa alegerilor europarlamentare, o campanie electorală în favoarea partidului pe care-l reprezentaţi.

Ca atare, domnule ministru, eu v-aş ruga să binevoiţi, aici şi de la acest microfon, să vă cereţi scuze public întregii ţări, tuturor pensionarilor care trebuia să beneficieze de gratuitate şi care, fie că n-au găsit aceste medicamente, fie că plafonul medicamentelor a dispărut - şi, din acest motiv, nu le au accesibile -, fie că aţi produs dereglări în sistem, căutând să aplicaţi nişte lucruri care, vă spun cinstit, eu cred că nu vă fac cinste.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Domnule ministru Eugen Nicolăescu, vă rog să poftiţi la microfon.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule deputat,

Sunt surprins, în primul rând de faptul că preşedintele de şedinţă, în loc să-l tempereze pe deputat şi să-l aducă la obiect, cum se spune, la chestiune (era o interpelare, nu o declaraţie politică), l-a lăsat să facă o declaraţie politică. Nu cred că este corect din punct de vedere procedural.

Domnului deputat i-am pregătit un răspuns scris destul de amplu. Sper ca şi dumnealui să înţeleagă, pentru că am constatat din ceea ce a spus că are multe neclarităţi. În primul rând, că nu cunoaşte legea; în al doilea rând, că omite foarte multe lucruri şi, în al treilea rând, face declaraţii politice vorbind pe un subiect serios. Subiectul medicamentelor este un subiect serios, nu este de luat în batjocură.

Deci, domnule deputat, în afară de răspunsul scris, pe care o să-l primiţi, şi n-are rost să-l citesc de la tribuna Parlamentului, vreau să vă fac şi eu, de data aceasta, câteva precizări.

În primul rând, Ministerul Sănătăţii nu se ocupă de distribuirea de medicamente. Dacă n-aţi aflat asta, vă informez astăzi. Citiţi Legea nr.95 din anul 2006 şi o să vedeţi că responsabili pentru distribuirea de medicamente sunt alte instituţii - în speţă, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care, prin aceeaşi lege, este instituţie autonomă în subordinea Parlamentului, nu a Ministerului Sănătăţii Publice.

În al doilea rând, ca lucrurile să fie foarte clare, am considerat de cuviinţă ca, prin reforma în sănătate, să facem mai multe politici în folosul cetăţenilor, dar numai în folosul cetăţenilor. Şi, chiar dacă dumneavoastră vi se pare că este campanie electorală, dacă această campanie face bine cetăţeanului, mi-o asum. Dacă cetăţenii vor fi mai bine deserviţi, dacă vor găsi medicamente, dacă cetăţenii vor apela la serviciile medicale şi nu vor mai fi nevoiţi să dea şpagă şi vor fi trataţi corect de medici, îmi asum şi această campanie electorală. Dar nu e campanie electorală, ci este politică în domeniul sănătăţii publice.

A treia precizare pe care sunt obligat s-o fac: dumneavoastră vorbiţi în special de o serie de cetăţeni care se includ în categoria legilor speciale. Dacă, de asemenea, aţi fi citit legea, aţi fi aflat că dumnealor sunt deserviţi de Casa sau de Casele speciale, mai bine zis, nu de Casa Naţională, în principiu. Aceste Case speciale au un număr mai mic de contribuabili, dar au venituri mai mari, dar, atunci când încheie contracte cu farmaciile, nu încheie cu toate farmaciile existente în ţară, ci numai cu anumite farmacii. Şi, atunci, sigur că, fiind mai puţine farmacii şi adresabilitate mare din partea pacienţilor, la aceste farmacii se termină mai repede plafoanele.

Vă aduc, de asemenea, aminte că în Legea reformei am scris, la un articol, că într-un an de zile de la intrarea în vigoare a legii, vom desfiinţa casele paralele. În felul acesta, am fi putut să facem ordine în sistem, să nu mai fie case care să încheie contracte numai cu un număr mic de farmacii.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării mi-a spus că nu trebuie să desfiinţez aceste case şi că, dimpotrivă, trebuie să le întăresc, ceea ce contravine principiilor legii de bază, care este o lege organică. N-am văzut pe nimeni în Parlament să vadă o asemenea decizie şi să spună: "e greşită. Vă încurajăm să menţineţi în continuare decizia luată prin Legea reformei".

Ca atare, dumneavoastră le plângeţi de milă unor oameni - pe bună dreptate, că n-au nicio vină -, dar, în acelaşi timp, nu faceţi niciun efort să le explicaţi ce se întâmplă cu reglementările legale şi care nu aparţin de ministru. Dacă sunteţi corect. Dacă vreţi să-i minţiţi şi să-i manipulaţi pe oameni, faceţi ce vreţi dumneavoastră. Sunteţi liberi să vorbiţi cum vreţi cu oamenii.

În al patrulea rând, dacă există bunăcredinţă - şi nu vă suspectez de lipsă de bunăcredinţă, cel puţin până la proba contrarie -, o să vedeţi cum au crescut fondurile la medicamente an de an, din 2005, 2006, 2007. Dar, în acelaşi timp, tot dacă sunteţi de bunăcredinţă, veţi vedea cum a crescut numărul de reţete eliberate. Dar fără şi dumneavoastră să vă întrebaţi dacă, într-adevăr, în România sunt 15 milioane de bolnavi. Într-un an de zile, în 2006, s-au eliberat 15 milioane de reţete cu medicamente în regim compensat.

Dacă sunteţi de bunăcredinţă - şi, încă o dată repet, cred că sunteţi de bunăcredinţă -, ar fi trebuit să-i întrebaţi pe câţiva dintre medicii care prescriu atât de multe reţete de ce o fac, ce interese au şi, împreună cu farmaciştii şi producătorii, să vedeţi şi dumneavoastră că este un lanţ care nu poate fi oprit decât când vom face sistemul informaţional. Ne luptăm să facem acest sistem informaţional. Eu sunt criticat în presă că fac nu ştiu ce afaceri. Pe nimeni nu vă interesează dacă alea sunt corecte, sau incorecte şi, dacă o să recunoaşteţi că sunt incorecte, cum eu am spus, ar fi trebuit să veniţi şi să spuneţi: susţinem să se facă sistem informatic şi informaţional în sistemul de sănătate, ca să facem ordine şi să avem corectitudine şi dreptate şi adevăr în sistem. Nu v-am auzit niciodată, stimate domnule deputat.

Ca atare, răspunsul meu este simplu: prevederile legale sunt clare şi o să vă rog, în calitatea dumneavoastră de deputat, să le aduceţi la cunoştinţa cetăţenilor care vin la dumneavoastră în audienţă. Avem fonduri mai mari cu circa 20 la sută în 2007, faţă de 2006. Cu aceeaşi sumă, poate chiar mai mare, vom creşte fondurile şi în 2008. Şi, în acelaşi timp, cred că este nevoie de un efort comun al tuturor, să micşorăm aceste pierderi din sistem, pe care le fac unii dintre cei care ar trebui să gândească în primul rând la pacienţi şi, după aceea, la buzunarele proprii.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă aveţi ceva de comentat, aveţi la dispoziţie două minute.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la cele pe care domnul ministru mi le-a explicat, să ştiţi că în capul meu, în clipa de faţă, se nasc o serie întreagă de întrebări: oare cine, în România, face politica de sănătate? Poate Ministerul Agriculturii ..., oare Ministerul de Interne ..., poate Ministerul Apărării Naţionale?! Dar, în niciun caz nu înţeleg că o face Ministerul Sănătăţii. Pentru că, din ceea ce spune dânsul, politica Ministerului Sănătăţii probabil că o face altcineva. Adică, răspunderea şi toate aceste fonduri pentru medicamente nu se virează prin altă parte, pe la ministerele pe care le-am amintit adineauri, ci aceste fonduri se gestionează de către Ministerul Sănătăţii, ce cu onoare este condus de domnul ministru Nicolăescu Eugen.

Deci, faptul că medicii au eliberat 15 milioane de reţete - şi eu n-am zis că sunt 15 milioane, dumneavoastră aţi spus că sunt 15 milioane de pacienţi, sau 15 milioane de oameni bolnavi; s-ar putea să fie 15 milioane de boli, pentru că ar presupune ca un pacient să aibă două-trei boli, dar nu mă interesează treaba aceasta... aspectul acesta legat de disciplina medicilor, să ştiţi că am impresia că iarăşi este de vină Ministerul Agriculturii, şi nu Ministerul Sănătăţii! După cum şi farmaciştii, dacă încearcă să beneficieze de nişte fonduri, aşa ... la negru, probabil că tot alt minister răspunde, şi nu Ministerul Sănătăţii.

În concluzie, domnule ministru, eu cred că, aşa cum am apreciat şi cum v-am mai spus adineauri, dumneavoastră, făcând acea remarcă, acea asigurare pe care aţi dat-o dumneavoastră pensionarilor la Sighişoara, cum că de la 1 noiembrie o să rezolvaţi problema, înseamnă că automat, ceea ce aţi spus adineauri nu corespunde adevărului, sau, respectiv, nu înţeleg în ce măsură dumneavoastră vă implicaţi, dacă nu vă puteţi implica, sau aţi spus-o numai pentru campanie electorală, ceea ce vine să confirme exact ceea ce am spus eu.

Deci, v-aş ruga să faceţi o politică corectă, pentru care aţi fost votat de Parlamentul acestei ţări şi astfel încât toată lumea să beneficieze de posibilităţile de a-şi repara puţin sănătatea.

Vă mulţumesc şi vă urez dumneavoastră, domnule ministru, multă sănătate şi, dacă s-ar putea, să aveţi nişte gratuităţi la medicamente, în cazul că aveţi dreptul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am rugămintea să se respecte timpii.

Domnule ministru, aveţi două minute la dispoziţie pentru a clarifica ultimele aspecte.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, din păcate, am vorbit degeaba. N-aţi înţeles nimic. Aţi rămas un politician ieftin, din nefericire, şi nu vă face cinste. Un lucru este clar: dumneavoastră nu înţelegeţi care sunt competenţele instituţiilor în România. Eu v-am spus dumneavoastră că pe politica de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii este răspunzător. Eu v-am vorbit de distribuirea medicamentelor şi dumneavoastră aţi înţeles altceva. Dar, dacă vreţi să fiţi de bunăcredinţă, puteţi fi. Dar nu prea sunteţi, după cum se observă.

De asemenea, vreau să vă spun că ceea ce le-am spus pensionarilor din Sighişoara sau din alte părţi din ţară, se va întâmpla, pentru că vom lua anumite măsuri la nivelul ministerului, prin care să obligăm pe unii sau pe alţii - nu le dau numele acum - să-şi facă datoria. Dar, dacă dumneavoastră vreţi să mergeţi pe lege şi să vedeţi cine are obligaţia să verifice deontologia profesională, vă veţi duce la Colegiul Medicilor; dacă vreţi deontologia profesională a farmaciştilor - la Colegiul Farmaciştilor.

Eu vă rog frumos ca, înainte să vorbiţi, să citiţi. Şi, după ce veţi veni cu lecţia învăţată, să vă şi exprimaţi de la tribuna Parlamentului.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Eu împi exprim convingerea că răspunsul detaliat pe care dumneavoastră l-aţi dat în scris va lămuri, în mare parte, problematica pusă în discuţie, dar, în acelaşi timp, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea de a ne păstra în limitele bunei-cuviinţe atât în ceea ce priveşte conţinutul interpelării, dezbaterea acesteia, cât şi răspunsul la aceasta.

Mulţumesc, domnule ministru.