Parliamentary debates

Doamna Ana Birchall:

"Uniunea Europeană trebuie consolidată în faţa tuturor provocărilor care se arată"

În declaraţia politică de astăzi aş dori să vă vorbesc despre provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană şi despre răspunsul pe care îl aşteaptă toţi cetăţenii europeni în faţa noilor situaţii de la factorii de decizie şi oamenii politici. Uniunea Europeană este un proces continuu, la desăvârşirea căruia participăm fiecare, şi al cărui viitor ne interesează în mod direct atât pe noi, cât şi pe copiii noştri.

Cu o populaţie combinată de peste 500 de milioane de locuitori, Uniunea Europeană este unul dintre cele mai ample şi mai importante proiecte politice la nivel internaţional. Proiectul Europa Unită a fost fondat "pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, domnia legii şi respectul pentru drepturile omului", aşa cum este descris în tratatele instituţiilor europene, dar şi pe ideea că popoarele Europei au o şansă mai bună de a se afirma într-o lume globalizată lucrând împreună.

Nu trebuie să confundăm Uniunea Europeană cu principalele sale instituţii reprezentative. Proiectul european există şi funcţionează prin munca tuturor celor care lucrează şi colaborează - atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, regional şi local - pentru implementarea unor politici mai bune, care să consolideze relaţiile dintre statele membre UE, să îi apropie cetăţenii diferitelor state membre şi să ne apropie pe toţi cetăţenii europeni de valorile pe care a fost fondat.

Ultimii ani au adus în atenţia locuitorilor Europei probleme noi de ordin strategic-militar, politic, economic şi social. După ce criza financiară a făcut ravagii în economiile statelor membre şi a creat falii - între anumite ţări, între anumite formaţiuni politice, chiar şi între unele popoare - Uniunea Europeană se află astăzi în situaţia de a oferi răspunsuri în faţa noilor provocări, unele dintre acestea depăşind cadrul iniţial în care fusese gândit proiectul european.

Fără îndoială că zona de est a Europei rămâne unul dintre punctele fierbinţi către care îşi îndreaptă atenţia întreaga planetă. Chiar şi la câteva săptămâni de la semnarea celui de-al doilea acord de la Minsk, în Ucraina starea de normalitate este încă departe de a se instaura. Evoluţiile din estul ţării sunt de natură să pericliteze armistiţiul de la Minsk şi, pe cale de consecinţă, să extindă climatul de instabilitate în regiunea Mării Negre, o situaţie care ne priveşte în mod direct atât pe noi, cât şi întreaga Uniune Europeană.

Situaţia din estul Ucrainei şi dificultăţile în gestionarea ei unitară au arătat cât de important este pentru Uniunea Europeană să pună la punct o politică externă şi de securitate comună. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a afirmat, la începutul lunii martie, într-un discurs în care pleda pentru crearea unei armate europene, că "imaginea Europei a suferit în mod dramatic", pentru că "în termeni de politică externă, se pare ca nu suntem luaţi cu adevărat în serios".

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al politicii externe şi securităţii europene, a lansat la începutul anului consultările privind viitoarea politică de vecinătate (PEV) a Uniunii Europene. Consultarea Comisiei Europene privind viitorul politicii de vecinătate vizează relaţiile UE cu 16 state, printre care şi ţările de la frontiera României, Ucraina şi Republica Moldova.

Comisia Europeană recunoaşte că, în prezent, politica de vecinătate a UE este mai puţin stabilă decât în urmă cu zece ani şi obiectivul actual al CE este încurajarea consultărilor atât cu partenerii din ţările vecine, cât şi cu actori europeni din întreaga Uniune, până la sfârşitul lunii iunie 2015. Viitoarea politică de vecinătate este de interes major pentru România, ca pilon de stabilitate şi securitate la graniţa estică a UE şi prin prisma sprijinului pe care România îl acordă celorlalte ţări pe parcursul lor european.

Criza din estul Ucrainei, ameninţările teroriste la adresa ţărilor din Europa, dar şi victoria partidului radical anti-austeritate în Grecia sau discuţiile despre o posibilă ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană - toate acestea reprezintă probleme cărora trebuie să li se ofere un răspuns clar printr-o poziţie omogenă a tuturor statelor membre UE. Or, un răspuns unitar la o astfel de problemă nu poate rezulta decât dintr-o colaborare mai bună, mai adâncă şi mai eficientă a tuturor factorilor care contribuie la luarea deciziei la nivel european.

Provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană astăzi nu ar fi putut fi anticipate în momentul înfiinţării Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, de exemplu, iar răspunsurile la aceste provocări nu le vom găsi în tratatele europene, ci mai cu seamă în viziunea care stă la baza întregului edificiu. Răspunsul nostru acum este că avem nevoie de mai multă Europă, mai multă unitate între statele membre şi politici comune în mai multe domenii cheie, aşa cum sunt politica externă şi apărarea. Uniunea Europeană a fost construită pe valorile noastre comune şi pe viziunea continentului unit. Este de datoria noastră să ne apărăm şi să ne susţinem valorile comune şi nu putem face asta decât împreună!