Parliamentary debates

Doamna Claudia Boghicevici:

"Este nevoie de măsuri de sprijinire a sistemului de asigurări private de sănătate şi de viaţă"

Săptămâna trecută, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a organizat o dezbatere publică pe tema: "Măsuri concrete pentru construcţia reală a sistemului de asigurări private de sănătate şi de viaţă".

Am avut la această întâlnire o expunere substanţială a argumentelor pentru care un angajator ar fi tentat să adopte aceste facilităţi de asigurări private şi de viaţă pentru angajaţii săi.

Piaţa românească de asigurări de viaţă, departe de a fi una matură, s-a încadrat în ultimii ani într-o reţetă clasică, mai puţin creativă şi adaptată mentalităţii româneşti, întrucât asigurătorii au fost nevoiţi să înveţe această lecţie în urma condiţiilor financiare nefavorabile din ultimii doi ani.

Astfel, constrânşi de mediul financiar instabil, asigurătorii life din România au mizat cu succes pe reducerea complexităţii produselor, pe de o parte, şi pe oferirea de produse flexibile şi adaptate cerinţelor şi necesitaţilor clientului, pe de altă parte.

În vreme ce europenii cheltuie anual 1.000 de euro pentru asigurările de viaţă, un român alocă doar 20 de euro pe an pentru aceste produse şi este clar că o diferenţă atât de mare nu poate fi explicată doar prin diferenţa de nivel de trai.

Aşadar, principalul argument pentru care un angajator ar fi tentat să acorde asigurări private de sănătate şi de viaţă este acela că, prin alocarea banilor pentru acest tip de asigurări, ambele părţi vor câştiga. Angajatorul va beneficia de deductibilitate, iar angajatul va avea parte de servicii medicale de calitate. Calitatea sistemului românesc de sănătate va creşte natural.

Participanţii la dezbatere au evidenţiat faptul că este nevoie de măsuri de sprijinire a dezvoltării pieţei din următoarele motive:

• resursele bugetare sunt insuficiente pentru finanţarea sistemului de sănătate;
• subvenţionarea sistemului de asigurări sociale produce un mare deficit bugetar, iar scenariile de evoluţie demografică accentuează presiunea asupra bugetului;
• resursele financiare încă limitate de care dispun românii îi determină să aloce bugetul disponibil mai degrabă către obiective imediate şi urgente;
• aceste produse financiare sunt dificil de asimilat de un public încă obişnuit cu "externalizarea" responsabilităţii pentru propriul viitor către stat.

  Astăzi, la aproape 8 ani de la introducerea sistemului, activele administrate de fondurile de pensii se apropie de 4,27 miliarde de euro şi se estimează că activele vor ajunge în 2020 la valoarea de 12-15 miliarde de euro.

  Succesul acestui sistem demonstrează că putem investi în parteneriatul dintre public şi privat şi atunci când vorbim de sisteme sociale, cu condiţia ca reglementarea şi supravegherea pieţei să fie corecte. Din acest parteneriat dintre public şi privat marele câştigător nu poate fi decât cetăţeanul care capătă acces la servicii mai bune la costuri mai avantajoase.