Parliamentary debates

Doamna Claudia Boghicevici:

"Necesitatea urgentă de adoptare şi implementare a unei Strategii Naţionale pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor Vârstnice"

Pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice apare un anunţ de presă prin care este anunţată o dezbatere în data de 2 aprilie 2015 privind proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor Vârstnice 2014-2020. Cu această ocazie, se susţine în comunicat că va fi prezentat şi proiectul de act normativ.

Întrebarea este care variantă: cea pe care acum ceva vreme au pus-o în dezbatere publică, una nouă care va trece prin avizarea externă a celorlalte ministere sau cea care va pleca spre aprobare către Guvern şi a străbătut deja lunga cale de avizare externă, cuprinzând astfel şi observaţiile şi modificările celorlalte ministere de resort?

Au trecut deja trei luni ale anului 2015 şi ministerul dezbate public o strategie ce trebuia să fie aplicabilă încă din anul 2014.

Nu pot să nu-mi pun întrebarea - oare cât timp o va mai dezbate?... poate până în anul 2020!

Datele şi informaţiile demografice din ultimii 25 de ani ne dau motive de maximă îngrijorare: nicicând în istoria sa România nu s-a confruntat, ca în prezent, cu o scădere atât de rapidă a populaţiei. Societatea românească are din ce în ce mai puţini copii şi tineri şi din ce în ce mai multe persoane vârstnice. Un deficit demografic în creştere a început să producă efecte negative asupra dezvoltării ţării şi, posibil, asupra afirmării noastre ca popor şi naţiune în Europa şi în lume.

Efectele acestui deficit demografic sunt multiplicatoare: creşte rata de dependenţă a vârstnicilor faţă de cei mai tineri; cresc cheltuielile publice şi private asociate acestor dependenţe; a apărut un deficit de calificări profesionale în economie, care poate deveni cronic în circa 5 ani în condiţii de menţinere a actualului ritm de creştere economică; survin dezechilibre în distribuţia resurselor demografice pe populaţia activă şi cea dependentă, pe axa rezidenţei rural-urban sau pe piramida vârstelor; apar dificultăţi în stabilitatea reţelei şi fluxurilor şcolare, în dispersia construcţiilor şcolare şi universitare sau în necesarul social de cadre didactice; cresc cheltuielile publice cu sănătatea şi cu subvenţiile pentru menţinerea în bună funcţionare a serviciului public de pensii şi de protecţie socială etc.

Avem nevoie cât mai repede de o strategie naţională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor Vârstnice, de măsuri concrete şi programe adecvate pentru sustenabilitatea sistemului!