Parliamentary debates

Domnul Costel Alexe:

La Iaşi, oraş aflat între primele trei municipii din România după Bucureşti, haosul proiectelor europene ale Primăriei riscă să compromită viitorul comunităţii. Este nevoie, urgent, de un referendum local.

Orice comunitate din lumea civilizată trebuie să îşi decidă singură drumul, mai ales atunci când vine vorba de mari investiţii menite să schimbe faţa localităţilor, să aducă infrastructura la nivelul celei din Uniunea Europeană, să crească nivelul de trai, să poată crea facilităţi pentru generarea de noi locuri de muncă şi, în general, menite să dezvolte urbanistic localităţile României.

Departe însă ţara noastră de o asemenea situaţie ideală. Multe comunităţi sunt conduse după capriciile, megalomania şi incompetenţa unor primari pe care aderarea României la Uniunea Europeană i-a găsit nu în postura de administratori publici vizionari şi buni administratori, ci în cea de autocraţi cu banii publici sau europeni, de personaje desprinse de realitatea cotidiană şi mereu predispuse să sacrifice interesul public pentru proiecte închipuite, imaginate sau, de cele mai multe ori, lipsite de eficienţă, relevanţă, coerenţă cu nevoile şi spiritul comunităţilor.

Programul Operaţional Regional (Regio) 2007-2013 a stabilit, în exerciţiul financiar care tocmai se încheie, că România are 3 tipuri de poli urbani de creştere, axă prioritară finanţată cu aproape 1,2 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională: "poli de creştere" - oraşe mari şi arealul lor de influenţă desemnate prin HG: Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov; "poli de dezvoltare urbană" - 13 municipii desemnate prin HG: Suceava, Bacău, Brăila, Galaţi, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Arad, Deva, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Sibiu şi Târgu Mureş; " Centre urbane" - oraşe cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană.

Unii din aceşti poli, mai ales din vestul României, au transformat exerciţiul financiar precedent (2007-2013) într-un adevărat maraton pentru dezvoltarea oraşelor, contribuind masiv la schimbarea nu numai a aspectului lor şi a modului în care au început să fie percepute municipalităţile de către investitori şi turişti, dar anii din urmă au făcut din administraţia publică un adevărat motor de generare de proiecte şi gestionare financiară eficientă. Pentru aceste oraşe din Transilvania etapele de implementare a proiectelor s-au desfăşurat foarte bine, astfel încât acum sunt aproape încheiate procedurile şi investiţiile care servesc cu adevărat oraşele şi locuitorii.

Din păcate, Iaşiul, oraşul meu, nu poate fi inclus în această categorie. Capitală istorică a României, capitala culturală şi spirituală a naţiunii este în grea suferinţă din perspectiva investiţiilor edilitare realizate de municipalitate în ultimii 8 ani. Pentru perioada 2007 - 2013, Primăria a contractat un număr de 15 proiecte în cadrul POR cu o valoare de peste 130 de milioane de euro, bani europeni care au venit ca urmare a includerii capitalei Moldovei între polii de creştere. Altfel spus, pentru cele 130 de milioane de euro municipalitatea ieşeană nu s-a angajat în nicio competiţie, aşa cum au fost cele de pe POS Mediu sau POS Transport, ci fondurile au fost la dispoziţia Primăriei. Dintre cele 15 proiecte, 12 sunt încă în implementare, iar în cazul unora vorbim de întârzieri de cel puţin un an de zile în faza de execuţie a lucrărilor. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că unele nu vor mai fi finalizate, iar fondurile alocate vor fi considerate drept corecţii financiare sau cheltuieli neeligibile. Astfel, România va înapoia Bruxelles-ului aceşti bani din bugetul naţional, iar apoi Curtea de Conturi va constata prejudiciul realizat de Primăria Iaşi. Plătitorii incompetenţei Primăriei vor fi tot ieşenii, din propriul buzunar. Să nu mai vorbim de faptul că judeţul Iaşi nu a beneficiat de niciun leu din aceste fonduri, deşi pol de creştere este sinonim cu o zonă metropolitană care mai cuprinde comunele din aria riverană a municipiului. Primarii acestor localităţi au votat fără să ştie că au fost păcăliţi.

Marea minciună a Primăriei a fost acum deconspirată: tot oraşul, din 2010 şi până astăzi, este tapetat cu mesaje ridicole, de genul "Iaşiul are prioritate/Campionii fondurilor europene/Primăria Iaşi a atras 133 de milioane de euro". Nimic mai fals. Din cele 130 de milioane de euro, Primăria nu a atras nici măcar jumătate din aceşti bani, ci 55 de milioane de euro, gradul de absorbţie fiind mai mult decât mediocru.

Ceea ce este mai grav este că aceste proiecte nu şi-au dovedit utilitatea, altfel spus, ele nu servesc ieşenii, sentimentul general fiind acela că au fost realizate doar "ca să fie făcute". Cel mai bun exemplu este baza de agrement de la Ciric, proiect realizat cu nu mai puţin de 48 de milioane de lei. Trei luni pe an, atât funcţionează parţial acest obiectiv, ceea ce arată că impactul şi eficienţa proiectului nu vor amortiza investiţia nici în decenii. Încasările Primăriei sunt ridicole, de câteva mii de lei pe sezon, parcările sunt goale, hectarele de pădure au fost defrişate degeaba, spaţiile de recreere sunt abandonate, piscinele inutilizabile, iar totul arată ca un mini-oraş părăsit.

Alte proiecte ale municipalităţii au fost la fel de anacronice şi lipsite de orice viziune. Cel mai mare scandal naţional în care a fost aruncat Iaşiul a fost cel din februarie 2013, atunci când simbolul Iaşiului - celebrii tei de pe Bulevardul Ştefan cel Mare, mai bine de 70 - a fost retezat odată cu "reabilitarea" celei mai celebre artere a oraşului. Fără niciun fel de discernământ 20 de milioane de euro au fost îngropaţi în pietre cubice, unde manopera a fost, nici mai mult nici mai puţin, decât 80 euro/mp.

Refacerea liniilor de tramvai a avut meritul că a reabilitat aproape 80% din şina de tramvai din Iaşi, oraşul având, după Bucureşti, cea mai vastă cale de rulare pentru tramvaie din România, dar unde materialul rulant vechi de 30-40 de ani, adevărate "cutii ale morţii" pentru ieşeni - câteva accidente din ultimii ani fiind, de asemenea, de notorietate - au îngropat eficienta investiţiei. Milioanele de euro nu au produs niciun beneficiu ieşenilor, investiţiile fiind la fel de lipsite de orice impact economic, realizate în foste zone industriale, în cea mai mare parte a lor, unde călătorii pot fi număraţi pe degete.

Alte proiecte necesare ca reabilitarea termică a blocurilor, crearea unor zone industriale, parcuri industriale, regenerarea unor mari zone de patrimoniu nu au fost pe placul primarului Nichita, cel care a rămas la stadiul de speranţă eternă a activului de partid pesedist.

Dar marea dramă acum începe. Pentru exerciţiul financiar 2014-2020, primăria şi-a croit deja o "salbă" de proiecte, care însumează 170 de milioane de euro, în condiţiile în care, din toate estimările, banii nu vor ajunge nici pentru 100 de milioane de euro, sumele fiind mai mici pentru polii de creştere în următorii 7 ani. Anunţul municipalităţii vesteşte aceeaşi lipsă de viziune şi de orice fel de pragmatism şi impact economic : 8 proiecte, în marea lor majoritate eşuate, din exerciţiul financiar încheiat şi reambalate pentru 2014-2020. Se anunţă un răsunător eşec pe toată linia.

Este un adevărat dezastru să nu priveşti în jur la celelalte oraşe care au marşat pe parcuri industriale : hub-uri inovative, zone special amenajate pentru microîntreprinderi, reabilitarea patrimoniului istoric, săli de operă şi spectacole etc. Cel mai mare proiect care va fi depus este, aţi ghicit, un stadion, de 54 de milioane de euro, Primăria sacrificând în acest scop un teren unde plănuia să dea parcele tinerilor profesori, medici, magistraţi pentru loturi de case; autogară în mijlocul oraşului, un "centru de recuperare" (poate geriatrie pentru viitorul primar pensionar!) de 40 de milioane de euro, iarăşi linii reabilitate pentru tramvaie cu care nu circulă nimeni şi alte megalomanii marca Nichita!

Consider că Iaşiul şi ieşenii nu pot fi la cheremul unui megaloman şi a unei echipe incompetente, care a făcut praf orice idee de eficienţă şi responsabilitate în această urbe!

Haosul şi degringolada pesedistă trebuie oprite până când nu va fi prea târziu! La Iaşi, oraş aflat între primele trei municipii din România după Bucureşti, haosul proiectelor europene ale Primăriei riscă să compromită viitorul comunităţii. Este nevoie, urgent, de un referendum local.

De aceea, solicit urgent consilierilor locali al PNL şi plenului Consiliului local al Municipiului Iaşi, spre beneficul exclusiv al ieşenilor, demararea discuţiilor pentru organizarea unui referendum în care cei care trăiesc în Iaşi să se pronunţe cu privire la priorităţile pentru următorii 7 ani. Legea actuală a referendumului face facil acest demers. Oradea este cel mai recent caz de mare municipalitate care face un astfel de exerciţiu.

Ieşenii sunt singurii în măsură să spună dacă vor stadion cu echipă retrogradabilă sau sală de concerte cu spectacole europene, linii care duc nicăieri sau reabilitarea termică a blocurilor, dezvoltarea unui centru istoric sau centru de geriatrie pentru protipendada pesedistă.

Chem, de asemenea, alături de această iniţiativă societatea civilă, oamenii de afaceri, tinerii, elita Iaşiului şi pe toţi cei care cred în viitorul Iaşiului!