Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Emacu:

"12 aprilie - Ziua internaţională a zborului omului în spaţiu"

Zborul reprezintă unul dintre cele mai vechi idealuri ale omului. De secole omul a visat să zboare, dar această dorinţă i-a putut fi îndeplinită abia odată cu revoluţia industrială şi perfecţionarea tehnologiilor, la începutul secolului 20,

Azi, la mai bine de o sută de ani de la întemeierea aviaţiei, putem spune că aceasta şi-a atins scopul, acela de a facilita mersul omului cât mai departe şi cât mai repede, oriunde pe glob, sau chiar mai departe.

Odată cu dezvoltarea industriei şi tehnologiilor au evoluat şi posibilităţile de zbor, omul reuşind azi chiar să construiască aparate care au depăşit deja graniţa sistemului nostru solar, dar, momentul cheie în acest demers, evenimentul care a deschis calea explorării spaţiale pentru binele întregii umanităţi, l-a constituit - după cum cunoaşteţi - primul zbor spaţial al omului, efectuat la 12 aprilie 1961 de rusul Yuri Gagarin. Chiar dacă a durat doar o oră şi 48 de minute, acesta a reuşit să depăşească o barieră, fiind cel care a inaugurat zborurile spaţiale cu echipaj uman.

În onoarea aniversării a 50 de ani de la acest eveniment, Adunarea Generală ONU, prin Rezoluţia sa A/RES/65/271 din 7 aprilie 2011, a declarat data de 12 aprilie ca "Zi internaţională a zborului omului în spaţiu".

Această sărbătoare marchează intrarea într-o nouă eră şi reafirmă rolul esenţial al ştiinţei şi tehnicilor spaţiale în realizarea unei dezvoltări durabile. Această zi subliniază, totodată, dorinţa de a îmbunătăţi nivelul de trai al popoarelor, dar şi de a continua să utilizăm spaţiul în scopuri paşnice.

România se află azi în elita mondială în acest domeniu. În România, la Sibiu, s-a născut părintele navigaţiei spaţiale şi precursor al noii ere tehnice, fizicianul Hermann Oberth. De asemenea, România este între puţinele state care au trimis un om în spaţiul cosmic. Astfel, la 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul şi, până în prezent, singurul român care a zburat vreodată în cosmos.

Astăzi este în interesul societăţii umane să încurajeze şi să dezvolte în scopuri paşnice explorarea şi utilizarea spaţiului cosmic, ca patrimoniu al întregii umanităţi.

România este deja angajată în cucerirea ultimei frontiere - spaţiul. După Goliat, primul satelit românesc lansat în 2012, România trimite în spaţiul cosmic alţi doi sateliţi, destinaţi studiului atmosferei terestre în cadrul unui program internaţional la care mai participă Statele Unite, Japonia, Germania şi Italia. Totodată, oamenii de ştiinţă români participă la misiuni de explorare a Lunii şi a planetelor Marte şi Jupiter.

Toate acestea sunt o dovadă a activităţii meritorii desfăşurate de Agenţia Spaţială Română, Instituţie publică înfiinţată în 1991 în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

La zi de sărbătoare, transmit încurajările mele acestei agenţii de a continua cu asiduitate să militeze pentru realizarea obiectivelor de explorare a spaţiului infinit şi de a crea aplicaţii spaţiale, aerospaţiale şi de securitate.

Nu în ultimul rând, vreau ca împreună cu dumneavoastră să acordăm tot sprijinul de care are nevoie Agenţia Spaţială Română pentru realizarea proiectelor sale valoroase.