Parliamentary debates

Domnul Valentin Blănariu:

"Noul Cod fiscal - salvarea economiei româneşti?"

Proiectul noul Cod fiscal cu peste cele o sută de modificări a fost aprobat de către Guvern şi va fi introdus în procesul legislativ la Senat în această săptămână.

Unele dintre modificări au un impact mare asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor români, altele nu au impact deloc.

Documentul prevede o serie de reduceri de taxe, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată. Pe de altă parte, le dă primarilor posibilitatea să majoreze impozitele locale.

Impactul macroeconomic este diferenţiat. Unele măsuri urmează să intre in vigoare în 2016, iar altele în 2019, când Guvernul speră ca reducerea cotei unice, respectiv a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit, să aibă un rol multiplicator asupra investiţiilor.

Pe ansamblu, se estimează că în anul 2016 principala componentă de cerere care va fi influenţată pozitiv este consumul populaţiei, care urmează să se majoreze suplimentar cu 1,8 puncte procentuale.

Un impact semnificativ se va înregistra şi în cazul inflaţiei, care, potrivit estimărilor Guvernului, s-ar putea diminua cu 2,6 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA şi a accizelor.

Proiectul legislativ prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018 şi confirmă extinderea, tot de anul viitor, a listei produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii din specii domestice, ouă de păsări, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive.

Mai sunt prevăzute: introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016, stabilirea unei cote de impozitare diferenţiate a microîntreprinderilor, în funcţie de numărul de salariaţi, de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi inclusiv, 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi şi 3% pentru microîntreprinderile aflate în dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, nedesfăşurarea de activităţi, majorarea pragurilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018, 100.000 euro din 2019.

Proiectul Codului fiscal mai prevede reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019 pentru rezidenţi şi pentru nerezidenţi, pe veniturile obţinute din România, eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb şi benzina cu plumb), reaşezarea nivelurilor accizelor pentru alcool şi băuturile alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiţeiului din producţia internă, cât şi a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II "Alte produse accizabile" (cafea, bijuterii, confecţii din blănuri, autoturisme etc.), eliminarea impozitului pe construcţii speciale începând cu 1 ianuarie 2016.

Noutatea pe care o aduce proiectul legislativ este existenţa de măsuri economice pentru o perioadă de 3-4 ani.

Aceste obiective par la prima vedere a fi in interesul tuturor. Populaţia va fi degrevată de povara preţurilor mult prea mari ale alimentelor şi ale intreţinerii, economia promite să îşi ia un nou avânt prin mărirea consumului şi atragerea de noi investitori, care crează locuri de muncă şi cresc automat puterea de cumpărare a populaţiei.

La prima vedere pare a fi un lucru bun, dacă ar exista certitudinea că Executivul nu va mai face pe parcurs modificări şi că aceste taxe, acum reduse, vor rămâne stabile şi că nu apar pe parcurs sau ulterior noi "biruri" pentru români.

Până în momentul de faţă, respectiv în ultimii 10-15 ani, cei aflaţi la guvernare ne-au arătat că nimic nu este imposibil atunci când se constată că bugetul nu are suficienţi bani din cauza reducerilor de taxe. În acest caz, de pe o zi pe alta se modifică taxele pentru a suplimenta deficitul bugetar. Executivul ne-a arătat că unde se vrea, se şi poate, neţinând cont de necesitatea unei stabilităţi legislative sau fiscale.

Revenind la efectele benefice ale modificărilor propuse pentru economia română, este imperativ pentru creşterea investiţiilor să existe o predictibilitate şi o constanţă fiscală, indiferent dacă ne referim la investitorii români sau străini.

Teoretic este posibil să obţinem această predictibilitate fiscală, chiar dacă ni se pare paradoxal, pentru că guvernele din ultimii ani s-au remarcat prin lipsa predictibilităţii.

Pericolul care se arată este că nimeni nu îşi va asuma noul Cod fiscal, pentru că este total nerealist. Măsurile anunţate sunt populiste şi pot anunţa o viziune care nu este cea social-democrată, ci puternic liberală, de creştere economică. Măsurile cuprind un interval de timp atât de lung încât există riscul ca acest Cod fiscal să nu fie pus în practică cu adevărat, să fi fost elaborat în mod strategic, din cauza presiunilor interne. În orice caz, este o măsură care "închide gura" opoziţiei şi îi răpeşte orice oportunitate de a critica noul Cod fiscal.

Eu însă vreau să fiu optimist şi să cred că la orice nivel actorii politici sunt conştienţi de responsabilitatea pe care o au faţă de poporul român, acum mai mult ca oricând. Am convingerea că nu mai poate nimeni să închidă ochii faţă de situaţia disperată în care se află majoritatea populaţiei şi că trebuie să trecem la fapte.