Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Continuăm cu interpelările din partea colegilor.

Prima, Raluca Turcan, o interpelare a fost depusă. Domnul deputat Viorel-Ionel Blăjuţ, două interpelări. Doresc să susţină? Nu.

Domnul deputat Florin Gheorghe, o interpelare.

Da, vă rog, domnule deputat. Pe scurt, aveţi două minute. Vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "Obiective pe termen scurt pentru transportul maritim şi naval".

Domnule ministru,

Trebuie să vă spun că am primit cu mare insatisfacţie faptul că în Programul de guvernare prin care a fost învestit Guvernul Cioloş, la componenta transporturilor s-a folosit doar o singură, frază şi aceea generică, după principiul: să fie bine, ca să nu fie rău.

Trecând peste ridicolul situaţiei şi găsind drept scuză doar timpul scurt dintre desemnare şi învestitură, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări:

1. Care sunt obiectivele de guvernare pe termen scurt în privinţa transportului maritim desfăşurat prin portul Constanţa, atât pentru transportul de mărfuri, dar şi pentru dezvoltarea celui de persoane?
2. Ce măsuri doriţi să implementaţi pentru asigurarea de urgenţă a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre?

Solicit răspuns în scris.

Deputat Florin Gheorghe, UNPR.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mirel Taloş, o interpelare, doamna deputat Maria Dragomir, o interpelare, domnul deputat Viorel Marian Dragomir, o interpelare, domnul deputat Silviu Dorin Petrea, două interpelări, doamna deputat Marioara Nistor, o interpelare depusă, domnul deputat Cornel Itu, o interpelare, Violeta Tudorie, o interpelare, Tamara Ciofu, o interpelare, domnul deputat Ion Marocico, o interpelare, doamna deputat Andreea Maria Paul, o interpelare, Aurelian Mihai, patru interpelări depuse, domnul deputat Adrian Oros, o interpelare, Ioan Tămâian, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Interpelarea este adresată domnului ministru al agriculturii Achim Irimescu, iar obiectul este: "Suspiciuni de fraudă şi abuzuri în cadrul competiţiei lansate prin PNDR sub Măsura 7.2."

În ultima zi a guvernării Ponta, PSD prin Ministerul Agriculturii şi Autoritatea de Management pentru PNDR a mai dat o lovitură de 194 de milioane de euro, direcţionând bani europeni înspre anumite entităţi.

Miza de această dată sunt proiecte în valoare nominală de peste 1 milion de euro, nerambursabili, în procent de 100%.

Au fost alocate 194 de milioane de euro pentru această sesiune. În data de 3 noiembrie Ministerul Agriculturii s-a întrunit într-o videoconferinţă pentru emiterea unui ordin de ministru care modifică regulile stabilite iniţial.

S-a hotărât redeschiderea sesiunii şi menţinerea acesteia deschisă până în data de 18 decembrie. S-a încercat adoptarea acestui ordin de ministru ştiindu-se, probabil, că în 4 noiembrie Guvernul va demisiona. Se pare că prima abordare n-a fost suficientă. Cei care au avut interesul de a introduce şi alte proiecte în competiţie trebuiau să rezolve şi problema alocărilor financiare. Astfel, că în data de 13 noiembrie, s-a publicat o informare de presă probată cu titlul de veste bună pe pagina de Facebook a AFIR, prin care se anunţa o actualizare a valorii disponibile pentru acest tip de proiecte, fără modificarea valorii alocate.

Pe această cale solicit conducerii AFIR publicarea următoarelor: situaţia completă a proiectelor depuse iniţial şi a punctajelor acestora, documentele oficiale ale AFIR în baza cărora s-a emis informarea de presă în data de 13 noiembrie, ordinul de ministru sau alt act legislativ care a generat această schimbare de regulă şi nota de fundamentare care a stat la baza instituirii acestei măsuri şi semnatarii acesteia.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, care este punctul de vedere al actualei echipe de conducere a Ministerului Agriculturii în legătură cu problema semnalată mai sus şi cum veţi preîntâmpina apariţia altor probleme de acest fel, în mod concret?

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Tămâian, deputat de Sibiu. Nu, de Sibiu.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sunt deputat de Sibiu.

Interpelarea este adresată domnului Vlad Alexandrescu, ministrul culturii.

Stimate domnule ministru,

Am venit astăzi la tribuna Parlamentului pentru a vă semnala o serie de probleme aflate în jurisdicţia Ministerului Culturii.

Aţi declarat, săptămâna trecută, că aveţi în vedere elaborarea unui Cod al patrimoniului naţional.

Elaborarea se impune chiar în regim de urgenţă, pentru a se asigura cadrul legal şi instituţional pentru evaluarea, protejarea şi păstrarea patrimoniului cultural naţional.

Este nevoie de luarea de măsuri concrete în ceea ce priveşte patrimoniul românesc, care a fost până acum victima lipsei de dialog între autorităţi, a conflictelor de interese sau chiar a dezinteresului total.

Nu a existat o analiză sistematică a modificărilor la care au fost supuse zonele protejate şi nu s-a înţeles că patrimoniul poate deveni un motor de dezvoltare economică durabilă şi, din acest motiv, vă rog să-mi comunicaţi termenul de elaborare a acestui proiect.

O altă chestiune delicată pe care vreau să v-o aduc în atenţie, o reprezintă extinderea prerogativelor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în sensul de a avea drept de veto împotriva autorizării unor construcţii în zonele de protecţie a monumentelor aflate în patrimoniul naţional.

Aşa cum rezultă din Programul de guvernare, trebuie să aflăm care este termenul concret pe care-l estimaţi în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiilor cu care se confruntă tot mai multe clădiri de patrimoniu care se află în apropierea zonelor unor proiecte de dezvoltare imobiliară, mall-uri, ansambluri rezidenţiale etc., acestea fiind de mare anvergură.

Se ştie că respectivele clădiri de patrimoniu sunt ameninţate cu demolarea, în urma lăsării lor intenţionat într-o stare de degradare.

Aveţi pe agenda dumneavoastră luarea unei serii de măsuri prin care să se acorde sprijin tehnic pentru deţinătorii de imobile de patrimoniu, măsuri fiscale care să stimuleze conservarea acestora şi, implicit, măsuri de sancţionare severă pentru abandonul sau distrugerea patrimoniului.

Ştim cu toţii că pe 1 decembrie 2018 vom celebra un centenar de la Marea Unire de la Alba Iulia. O prioritate pentru ministerul pe care-l conduceţi o reprezintă finalizarea lucrărilor de la monumentul Marii Uniri, de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, incluzând în această perioadă de numai trei ani şi o nouă selecţie a proiectelor artiştilor din toate filialele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi o jurizare corectă a acestora.

În acest sens, vă rog să urgentaţi demersurile necesare pentru construcţia acestui monument atât de mult aşteptat de toţi românii, de aproape un secol.

Vă mulţumesc.

Cu deosebit respect, Ioan Tămâian, PNL, Sibiu.

Domnul Florin Iordache:

Următorul, domnul deputat Stelian Dolha, o interpelare, doamna deputat Diana Tuşa, o interpelare, Dan-Cristian Popescu, o interpelare, Carmen Hărău.

Doamnă deputat, vă rog, aveţi o interpelare.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă adresez în această interpelare doamnei ministru al finanţelor publice, doamna Anca-Dana Dragu.

Stimată doamnă ministru,

Suntem cu toţii conştienţi de dificultăţile instalării într-un minister cu deosebit de multă treabă, mai cu seamă acum, la sfârşitul anului, când trebuie conturat şi bugetul, însă, vă atrag atenţia asupra unei situaţii cu care se confruntă primarii, în speţă primarii din judeţul Hunedoara, dar cazul nu este singular.

Primarii au termen de depunere, pentru importante proiecte derulate pe fonduri europene, 30 noiembrie a acestui an. Cei mai mulţi dintre ei n-au avut posibilitatea şi resursele necesare finanţării achitării în avans a contravalorii proiectelor, aşa cum legea pretinde.

Ca urmare a acestui fapt, au solicitat acordarea unui credit în baza prevederilor O.U.G. nr. 46/2015 privind contractarea de împrumuturi de către unităţile administrativ-teritoriale.

Sunt informaţi că pe parcursul acestei luni nu se organizează în Ministerul Finanţelor şedinţe de aprobare a acestor credite. Primarii au depus documentaţia la începutul lunii noiembrie şi se văd în situaţia de a nu prinde termenul de 30 noiembrie pentru depunerea proiectelor.

Inutil să vă menţionez, pentru că sunt convinsă că aveţi cunoştinţă de faptul că dacă nu vor beneficia de sprijin, în sensul analizei, organizării şedinţei de aprobare pe parcursul lunii noiembrie, primarii vor avea dificultăţi şi vor fi penalizaţi în relaţia cu APDRP şi AFIR şi nu vor mai putea accesa alte proiecte pe viitor.

Vă rog, aşadar, să vă aplicaţi cu celeritate asupra acestei situaţii. Mai sunt doar câteva zile până la sfârşitul lunii noiembrie, iar această disfuncţie organizatorică de început de mandat poate produce serioase dificultăţi primarilor din ţară.

Vă exemplific comuna Şoimuş, de la Hunedoara, are în derulare două proiecte: unul depus la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, iar cel de-al doilea depus la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi este în situaţia de a nu prinde finanţarea din cauza disfuncţiei de organizare a şedinţei de aprobare a creditului în Ministerul Finanţelor pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 46/2015.

Vă mulţumesc cu respect.

Sunt Carmen Hărău, deputat PNL de Hunedoara.

Domnul Florin Iordache:

Doamna deputat Niculina Mocioi, două interpelări, doamna deputat Liliana Ciobanu, o interpelare, domnul deputat Mihai Deaconu, o interpelare, Cătălin-Marian Rădulescu, o interpelare, Ioan Stan, o interpelare, Cosmin Necula, domnul deputat de Bacău.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o interpelare.

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării pe care o voi prezenta dumneavoastră şi colegilor mei se referă la: "Siguranţa cetăţenilor care trebuie să fie un obiectiv obligatoriu, şi nu doar un joc politic".

Această interpelare este adresată doamnei ministru a tineretului şi sportului, doamna Elisabeta Lipă.

În 2009, Consiliul Local al municipiului Bacău a aprobat o hotărâre pe baza căreia se aprobă structura de personal a Bazinului de înot Bacău.

Astfel, în baza hotărârii urmau să fie angajaţi doi asistenţi medicali, dar şi mai mulţi supraveghetori. Din păcate, nici până în 2015 Primăria municipiului Bacău nu a dus la îndeplinire prevederile hotărârii la care fac referire. În acest moment, Bazinul de înot Bacău nu are asistent medical şi nici supraveghetori, şi nici salvatori, şi acest lucru în ciuda faptului că deja s-au înregistrat foarte multe accidente în această zonă.

În urmă cu trei ani de zile, ca să vă dau câteva exemple, la Bazinul de înot Bacău un tânăr a murit şi cadavrul său a fost găsit după 30 de minute deoarece nimeni nu reuşea să-i dea de urmă, din lipsă de personal, evident.

În 2013, exact cu două zile înainte de campionatele mondiale de la Barcelona, sportivul Cătălin Cosma, cel care trebuia să reprezinte România a căzut la antrenamente şi s-a lovit grav la cap, fără să i se poată acorda niciun fel de îngrijiri medicale. Nimeni nu i-a acordat primul ajutor, pentru că nu există asistenţi medicali la bazin. El a pierdut aceste mondiale. Unul dintre antrenorii de la SCM Bacău, coordonatorul secţiei de sărituri în apă, Adrian Gavriliu, a tras mai multe semnale de alarmă legate de aceste disfuncţionalităţi, însă, deşi are rezultate notabile pe plan competiţional - medalia de bronz la campionatele europene de sărituri în apă pentru juniori -, el este cel care este ostracizat şi i se fac tot felul de şicane pentru că are îndrăzneala să ceară condiţii decente pentru sportivii care se antrenează în bazinul de înot sau pentru publicul larg.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să solicitaţi în baza competenţelor dumneavoastră legale municipiului Bacău şi Primăriei municipiului Bacău să remedieze toate aceste probleme.

De asemenea, vă solicit să faceţi un control tematic pentru a determina primăria să pună în aplicare ceea ce dumnealor au hotărât încă din anul 2009, respectiv angajarea unor asistenţi sau a unor supraveghetori la Bazinul de înot Bacău.

Am rugămintea ca rezultatele unui eventual control să-mi fie comunicate în scris. Mai mult decât atât, în baza competenţelor dumneavoastră legale am solicitarea de a anunţa toate instituţiile abilitate cu privire la aceste situaţii şi aceste nereguli grave care se desfăşoară şi se petrec în cadrul Bazinului de înot din municipiul Bacău.

Consider că este responsabilitatea noastră să preîntâmpinăm tragedii colective, mai ales atunci când există persoane care trag semnale de alarmă.

Din păcate, antrenorul Adrian Gavriliu nu a reuşit să schimbe sistemul de unul singur. Nici măcar o medalie de bronz la un campionat european de înot nu a reuşit să clintească sufletul unor oameni împietriţi în propriile proiecte şi aranjamente.

Vă solicit şi un răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Cosmin Necula, deputat de Bacău.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.

Aveţi o interpelare.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi adresez o interpelare Ministerului Afacerilor Interne, domnul ministru Petre Tobă, capacitatea de intervenţie antitero a statului român.

Domnule ministru,

Noile atentate din Franţa au confirmat faptul că Europa se află în faţa unei mari probleme. Duşmanul ascuns loveşte fără milă, studiază şi speculează toate punctele slabe ale statelor europene în materie de securitate, reuşind să trezească în mintea cetăţenilor din bătrânul continent sentimentul de teamă cronică.

Nu ISIS a inventat terorismul sau alte mişcări bazate pe fundamentalism religios, însă terorismul din ziua de azi şi-a schimbat tactica, pentru că scopul vizat, anume declanşarea sentimentului de teroare în rândul populaţiei europene, să poată fi obţinut mult mai uşor.

Pentru a ieşi de sub competenţa serviciilor de securitate atentatele se pregătesc în afara graniţelor statului vizat, astfel încât serviciile secrete şi de informaţii ale acelui stat să nu poată interveni încă din faza incipientă. Actualii terorişti nu mai au ţinte precise. Dacă în trecut serviciile secrete puteau proteja anumite grupuri sociale care reprezentau ţinte revendicative ale mişcărilor teroriste, în acest moment terorismul bazat pe fundamentalismul religios reuşeşte să producă victime şi teroare fără o anumită ţintă determinată, posibile victime putând fi oricare din cetăţenii statului vizat.

În al treilea rând, mişcările teroriste beneficiază de o pregătire militară mai bună, de armament de ultimă generaţie, trecând de la atentatele sinucigaşe prin intermediul detonării bombelor artizanale la mişcări de asalt ale unor forţe paramilitare constituite din luptători antrenaţi, mişcări coordonate de la centre de comandă.

Deşi nu a scăpat de sub controlul autorităţilor guvernamentale europene, situaţia în care se află acum Europa pare a pune în dificultate aceste autorităţi, care nu reuşesc să dejoace toate încercările care se constituie în acte de terorism.

Fiind membru al Uniunii Europene, şi România poate fi oricând o ţintă pentru acte de terorism. Având în vedere cele precizate mai sus, vă rugăm să aveţi amabilitatea, domnule ministru, să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Are ministerul pe care-l conduceţi o structură specializată informativă antitero?
2. Ministerul pe care-l conduceţi are o structură de intervenţie în caz de atac sau atentat terorist?
3. Şi-a adaptat ministerul pe care-l conduceţi modul de intervenţie antitero în funcţie de noile realităţi constatate în Europa?
4. A fost înzestrat corespunzător personalul de specialitate din cadrul ministerului pe care-l conduceţi, care se ocupă de activităţi antitero, echipament militar sau specific de supraveghere?
5. Care este în România nivelul de alertă teroristă şi ce înseamnă acest nivel de alertă din punct de vedere al măsurilor vizate de autorităţile statului?
6. Se impune luarea unor măsuri mai severe în ceea ce priveşte securitatea şi protecţia cetăţenilor statului român?

Solicit răspuns în scris, la fiecare punct în parte în termenul prevăzut de lege.

Colegiul nr. 10 Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Ţin să precizez pentru stenogramă că mai am 5 întrebări adresate miniştrilor din Guvernul Cioloş.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Cele cinci întrebări le puteţi pune într-o şedinţă ulterioară dedicată întrebărilor, aceasta este dedicată numai prezentării interpelărilor.

Urmează domnul deputat Eugen Chebac, o interpelare, domnul deputat Daniel Gheorghe, 6 interpelări.

Prezentaţi una. Aveţi două minute, domnule deputat.

Faceţi şi poza de rigoare...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi prezenta o interpelare, iar pe celelalte le voi enumera.

Interpelarea pe care o voi expune astăzi se adresează domnului ministru de externe Lazăr Comănescu. Obiectul este: "Eliminarea vizelor pentru SUA".

România este un partener strategic al Statelor Unite şi unul dintre cei mai importanţi aliaţi din NATO şi SUA sub aspect politic şi militar. În ciuda relaţiei deosebite româno-americane şi a importanţei geopolitice majore a României în contextul politicilor Statelor Unite ale Americii în Europa de Est şi în Orient, cetăţenii României sunt supuşi constant unor proceduri restrictive de obţinere a vizelor de călătorie pentru SUA.

Cred că regimul vizelor pentru SUA destinat cetăţenilor Români trebuie liberalizat urgent.

Ce măsuri are în vedere Guvernul României în perspectiva eliminării vizelor americane pentru cetăţenii României şi de ce Executivul de la Bucureşti a perpetuat această anomalie diplomatică în relaţia cu Washingtonul?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Acum, o să enumăr foarte pe scurt, încă o interpelare adresată doamnei ministru al mediului, Cristiana Paşca Palmer, privind relocarea urşilor din comuna Izvoarele, Prahova, în zona Mânăstirii Crasna; o altă interpelare adresată domnului ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu, cu privire la erorile potenţiale ale H.G. nr. 9 din 28 octombrie 2015; o altă interpelare, adresată tot domnului ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, tot Vasile Dîncu, preluarea de către Primăria Moara Vlăsiei a imobilului Casa Oamenilor de Ştiinţă, ca obiect; o altă interpelare adresată domnului ministru al transporturilor, Costescu Marian-Dan, cu privire la execuţia sensului giratoriu la intersecţia străzii Drumul Gării Otopeni cu centura Bucureşti în oraşul Otopeni; o altă interpelare este adresată domnului ministru al sănătăţii Patriciu Achimaş Cadariu cu privire la revenire la interpelarea nr. 1614 B din 30 septembrie 2014, referitoare la înfiinţarea în cadrul Spitalului Buftea din judeţul Ilfov a unui compartiment de primiri urgenţe şi ultima interpelare... Nu. Acestea sunt toate cele şase interpelări pe care le-am avut de prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vasile Popeangă, două interpelări.

Prezentaţi una, domnule deputat Vasile Popeangă, deputat de Gorj.

Colegiul nr. 5, Gorj, da.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima mea interpelare se adresează domnului Victor-Vlad Grigorescu, ministrul energiei.

Domnule ministru,

Este bine-cunoscută situaţia grea şi incertă a companiilor acolo unde statul român este acţionar majoritar.

De curând, odată cu instalarea noului Executiv, a fost prezentat Parlamentului Programul de guvernare şi noile priorităţi ale acestuia.

La Capitolul III - "Plan de măsuri", se prevede: "continuarea procesului de restructurare şi eficientizare a activităţii companiilor în care statul deţine controlul şi implementarea principiilor de guvernanţă corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative", fără a fi date alte detalii.

Ca reprezentant al cetăţenilor în Parlamentul României şi având în vedere faptul că judeţul Gorj găzduieşte una din cele mai importante companii naţionale cu capital majoritar de stat, respectiv Complexul Energetic Oltenia, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care este strategia în ceea ce priveşte companiile de stat, în special Complexul Energetic Oltenia, şi dacă se are în vedere crearea mixului energetic.

Întrucât predecesorii dumneavoastră, domnule ministru, mereu ne-au asigurat că există în lucru strategia energetică a ţării, vă rog să-mi comunicaţi când veţi prezenta strategia energetică a ţării şi ce rol vor avea producătorii de energie pe bază de cărbune.

Precizez că aştept un răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat de Gorj, Vasile Popeangă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Romeo Rădulescu - o interpelare.

Şi ultima intervenţie - domnul deputat de Iaşi - Anton Doboş.

Cu sănătatea sau cu ce, domnule Doboş?

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper ca cei din urmă să fie cei dintâi.

Interpelarea este adresată domnului ministru Vasile Dîncu.

Stimate domnule ministru,

La începutul anului 2015, Primăria Iaşi a reactualizat lista imobilelor cu risc seismic ridicat.

Astfel, 400 de clădiri au fost catalogate cu diverse grade de risc seismic, putând reprezenta un pericol pentru populaţie.

Majoritatea expertizelor au fost făcute în intervalul 1992-2001, cu o tehnică depăşită la ora actuală, ceea ce ar putea spori semnificativ numărul real al clădirilor care ar ceda la un cutremur mare, dacă s-ar face expertizele cu tehnologiile actuale.

Deşi multe clădiri fac parte din patrimoniul naţional şi au o valoare istorică incontestabilă, Iaşiul nu s-a numărat printre oraşele care au beneficiat de fonduri substanţiale pentru reconsolidarea acestor clădiri.

Lipsa fondurilor şi dezinteresul autorităţilor locale faţă de această problemă au condus la situaţii în care, anual, numărul clădirilor expertizate cu risc seismic creşte, dar numărul clădirilor consolidate scade sau stagnează.

Aş dori, pe această cale, să-mi prezentaţi care este stadiul actual al solicitărilor venite din partea Primăriei Iaşi şi dacă există posibilitatea ca prin viitorul exerciţiu financiar european 2014-2020 să poată fi derulat un program de consolidare cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Un alt impediment important în consolidarea acestor imobile constă în refuzul proprietarilor de a părăsi locuinţele pe durata lucrărilor, dar şi incapacitatea autorităţilor locale de a le asigura acestora locuinţe provizorii.

Consider că este necesară o clarificare a autorităţilor în această privinţă, pentru a evita tergiversarea inutilă a lucrărilor.

Siguranţa populaţiei este prioritatea oricărui guvern, fapt pentru care aş dori să-mi spuneţi dacă luaţi în calcul regândirea strategiei naţionale şi suplimentarea fondurilor Programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic I, astfel încât toate aceste clădiri să fie consolidate într-un interval de timp rezonabil, şi nu programate pe durata a zeci de ani.

Vă mulţumesc.

Deputat Anton Doboş.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

La revedere!

Ne vedem miercuri, la plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,33.