Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Începem procedura interpelărilor şi întrebărilor.

(În continuare, conducerea şedinţei este preluată de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Corneliu Ciontu:

De acord să începem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La Campionatul mondial militar de schi din anul 2003, desfăşurat în localitatea Rovaniemi - Finlanda, Comitetul tehnic pentru schi din Consiliul Internaţional al Sportului Militar a aprobat candidatura României de a organiza Campionatul Mondial Militar de Schi din anul 2005.

Pentru organizarea în bune condiţii a acestei competiţii au fost luate următoarele măsuri. S-a constituit un grup de lucru, format din specialişti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi specialişti din cadrul federaţiei de responsabilitate, administraţia publică locală, cu atribuţii şi competenţe specifice. Au fost transmise scrisorile de intenţie adresate preşedintelui Federaţiei Române de Schi şi directorului Direcţiei pentru sport a judeţului Braşov. S-a comunicat intenţia de a organiza în luna martie a anului 2005, în oraşul Predeal, cea de a 47-a ediţie a Campionatului Mondial Militar de Schi Ministerului Administraţiei Publice Locale, Prefecturii judeţului Braşov, preşedintelui Consiliului judeţean Braşov şi primarului oraşului Predeal. S-a solicitat sprijin ca baza sportivă a Clubului sportiv aplicativ militar Bucegi din Predeal să fie adusă la parametri optimi de funcţionare şi astfel să poată fi inclusă în circuitul competiţional internaţional.

Menţionăm că la Adunarea generală şi Congresul internaţional al sportului militar, desfăşurate în perioada 11.V-18.V.2003 la Dubai, a fost aprobat calendarul sportiv al Consiliului Internaţional al Sportului Militar pentru perioada 2003-2008, în care armata României a fost nominalizată ca organizatoare a Campionatului mondial militar de schi din anul 2005.

Amintim, totodată, că ţara noastră a mai organizat astfel de activităţi sportive militare internaţionale, acestea desfăşurându-se în condiţii foarte bune şi fiind apreciate de conducerea Consiliului Internaţional al Sportului Militar. În acest sens, enumerăm Campionatul mondial militar de judo din anul 1994, Campionatul mondial militar de handbal din anul 1998 şi Campionatul mondial militar de volei din anul 2002.

Acesta este răspunsul semnat de domnul ministru Ioan Mircea Paşcu. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl consult pentru domnul deputat. Poftiţi, domnule Roşculeţ.

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Mulţumesc pentru răspuns. Am pus această întrebare ca unul care sunt în cunoştinţă de cauză în legătură cu acest sport extraordinar, schiul, pentru că am făcut schi de performanţă şi de asemenea, cunosc foarte bine starea bazei sportive de pe Valea Râşnoavei din Predeal. La ora actuală, starea bazei sportive de pe Valea Râşnoavei nu este corespunzătoare. Sunt multe lucruri de făcut. Am luat act de acest Comitet de organizare a competiţiei şi voi urmări şi eu, ca unul care sunt deputat de Braşov şi cunosc foarte bine zona, etapele care trebuie parcurse pentru organizarea acestui campionat mondial, având în vedere că este în joc prestigiul instituţiei militare. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, domnul secretar de stat Cezar Armeanu va răspunde interpelării domnului deputat Damian Brudaşca.

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat,

Vă mulţumim pentru interesul manifestat cu consecvenţă pentru domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.

În legătură cu propunerea pe care aţi avansat-o pentru transmisia programelor de televiziune prin satelit, vă aducem la cunoştinţă că SNR - Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, instituţie care funcţionează în subordinea Ministerului Comunicaţiilor, are ca principal obiect de activitate transportul şi difuzarea terestră a programelor publice de radio şi televiziune. Pentru programul public de televiziune România 1, acoperirea este în prezent de aproximativ 98% din populaţia României. Datorită reliefului diversificat al ţării, nu toate localităţile pot fi deservite cu acest program, din păcate.

Pentru programul public de televiziune TVR2, acoperirea este de doar 47% din populaţia României.

În strategia de dezvoltare a SNR este prevăzută modernizarea şi extinderea reţelei de emiţătoare pentru acest program până la asigurarea unei acoperiri de aproximativ 90% din întreaga populaţie a ţării.

În ceea ce priveşte recepţia prin satelit a programelor publice de televiziune, vă aducem la cunoştinţă că Societatea Română de Televiziune este deţinătoarea instalaţiilor de ridicare a programelor pe satelit, precum şi titulara contractului de închiriere a segmentului spaţiului necesar.

Conţinutul programelor şi modul în care se fac codările sau decodările, aşa cum aţi formulat dumneavoastră în interpelare, sunt stabilite de Societatea Română de Televiziune, fiind atributul exclusiv al acestei societăţi.

Vă asigurăm însă că MCTI-ul şi SNR-ul, care ni se subordonează, au ca o preocupare constantă difuzarea terestră în condiţii cât mai bune a programelor publice de televiziune. Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, ministru Dan Nica.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, eu mulţumesc ministerului pentru răspunsul pe care l-a formulat, chiar dacă mă satisface doar parţial. Aşa cum am precizat în întrebare, este rodul colaborării cu o serie de specialişti în domeniu şi necesită urgentarea găsirii modalităţilor pentru modernizarea căilor de transmitere a emisiunilor programelor I, II, Cultural şi eventual România Internaţional. Având în vedere că în momentul de faţă cifrele avansate de către domnul ministru şi de către ministerul din care face parte sunt relative, pentru că sunt multe zone, nu numai în judeţul Cluj, al cărui deputat sunt, dar şi în alte părţi ale ţării, unde nici măcar programul I nu poate fi recepţionat având în vedere dotarea veche, insuficientă, neperformantă care există în momentul de faţă în acest lanţ de transmitere terestră.

În condiţiile în care s-ar generaliza sau s-ar iniţia un program, cel puţin pilot, pentru transmiterea prin satelit a programelor de televiziune, s-ar face economii substanţiale pentru posturile terestre de transmitere şi retransmitere şi în felul acesta s-ar crea şi economii în bugetul familiilor care beneficiază de transmisiunile de televiziune prin cablu, întrucât cetăţenii nu ar mai fi nevoiţi să plătească şi societăţilor de cablu pentru recepţionarea programelor.

Atrag atenţia cu tot respectul ministerului că în condiţiile de faţă sunt zone în care cabliştii retransmit programele studioului naţional de televiziune în condiţii de calitate execrabile, determinând o parte dintre persoanele beneficiare să comute pe posturile concurente ale programului de televiziune în detrimentul, de multe ori, a calităţii.

Deci, această intervenţie pe care am avut-o este un apel pentru a se gândi formule alternative în vederea acoperirii sau eliminării acestor neajunsuri din activitatea de transmitere şi retransmitere a programelor de televiziune, în condiţiile în care dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană, unde deja există o serie de ţări care folosesc aceste modalităţi de transmitere a programelor de televiziune. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.):

Domnule preşedinte,

Onoraţi parlamentari,

În ultimii ani, deschiderea pentru integrarea europeană a oferit tinerilor români, pe baza unor criterii despre care, de cele mai multe ori, nu avem cunoştinţă, oportunităţi de participare la întâlniri internaţionale, la diverse concursuri extraşcolare, cum este probabil şi cel la care se face referire în întrebarea formulată de către dumneavoastră.

Este de precizat faptul că există o distanţă şi diferenţe considerabile de la acestea până la competiţii structurate pe specializări artistice şi cu exigenţe compatibile cu un examen de admitere în învăţământul superior.

Pentru anul şcolar 2002-2003, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Direcţia generală de învăţământ preuniversitar, cu avizul comisiei naţionale de specialitate a nominalizat doar Olimpiada naţională de arte vizuale ca singura competiţie la care accesul se face pe bază de selecţie, cu 3 probe aliniate exigenţelor universitare, cu tematică bazată pe curriculum naţional şi mai ales care se desfăşoară strict pe discipline artistice, conforme cu specializările universitare.

Olimpiada are şi o secţiune internaţională şi este singura competiţie care întruneşte condiţiile art.59 alin.2 din Legea învăţământului, nr.84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art.27 lit. a) a doua linie din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3031/2002 şi care dă dreptul elevilor merituoşi de a accede în învăţământul superior fără examen de admitere.

De asemenea, instituţiile de învăţământ superior iau în considerare şi lista olimpiadelor şi concursurilor internaţionale comunicate în anul şcolar 2001-2002, în conformitate cu art.23 şi 24 din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3017 din 15 ianuarie 2003.

În conformitate cu dispoziţiile art. 22 din Ordinul ministrului citat, care preiau dispoziţiile din anul universitar precedent, precum şi în conformitate cu dispoziţiile art.89 şi următoarele din Legea învăţământului, nr. 84/1995, instituţiile de învăţământ superior poartă întreaga responsabilitate a organizării şi desfăşurării admiterii. Eventualele contestaţii se rezolvă la nivelul instituţiilor de învăţământ superior.

În cazul domnişoarei Oroş Anabela din Gheorgheni, precizăm faptul că cea de a treia Întâlnire internaţională a artei tinere - Evora 2002, nu figurează în lista concursurilor internaţionale comunicată de către MEC instituţiilor de învăţământ superior în condiţiile Ordinului ministrului nr.3031 din 2002 şi Ordinului ministrului nr.3017 din 2003, care dau dreptul elevilor premianţi de a se înscrie fără examen de admitere în învăţământul superior.

În actele înaintate ca anexă a întrebării formulate de către dumneavoastră nu rezultă faptul că motivul respingerii solicitării domnişoarei Oros Anabela ar fi fost faptul că aceasta nu mai avea calitatea de elev la data concursului internaţional. Din datele comunicate de către Academia de Arte Vizuale din Cluj-Napoca rezultă faptul că lucrările tuturor candidaţilor, precum şi documentele înaintate de către aceştia în susţinerea solicitării de admitere fără examen au fost supuse analizei Senatului Academiei, care a decis respingerea solicitării domnişoarei Oros.

Faptul că cererea de admitere fără examen a domnişoarei Oros Anabela nu a fost soluţionată pozitiv de către Senatul Academiei de Arte Vizuale din Cluj-Napoca nu restrânge cu nimic dreptul acesteia de a-şi susţine examenul de admitere şi de a urma cursurile Academiei.

Răspunsul este din 12.VI.2003 şi poartă semnătura doamnei ministru Ecaterina Andronescu. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Răspunsul domnului secretar de stat Radu Damian nu mă satisface. Rog insistent aplicarea Legii învăţământului, a art.59 alin.2 unde se precizează: "Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat care au obţinut în unul din ultimii 2 ani de studiu distincţii la olimpiade şcolare internaţionale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admiterii".

Legea este foarte clară şi nu se poate interpreta prin ordine interioare. Fosta, doamna ministru, nu poate revoca textul unei legi la care a lucrat şi ea în legislatura precedentă.

Deci, cer o revenire din partea domnului ministru Athanasiu săptămâna viitoare, lunea viitoare, care să respecte spiritul şi litera legii şi vă rog să puneţi pe domnişoara Oros Anabela pe lista acelor elevi premiaţi la concursuri artistice de nivel continental, conform documentaţiei depuse la Ministerul Învăţământului. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Iriza Scarlat a adresat o interpelare către Ministerul Finanţelor Publice, doamna Maria Manolescu, secretar de stat la acest minister va răspunde acestei interpelări.

Domnul Radu Damian:

Stimate domnule deputat, sigur că domnul ministru Athanasiu va lua în considerare solicitarea dumneavoastră, vreau însă să vă precizez, poate că nu a fost însă destul de clar, că rectorii universităţilor de artă au stabilit care sunt concursurile pentru care se îndeplinesc condiţiile corespunzătoare unei admiteri, întrucât probabil că sunteţi şi dumneavoastră în cunoştinţă asupra faptului că există foarte multe concursuri internaţionale, nu toate sunt de un nivel care să permită această echivalare cu un examen de admitere, şi în acest sens a fost întocmit răspunsul.

Sigur că domnul ministru Athanasiu va interveni şi, aşa cum aţi solicitat, lunea viitoare probabil că veţi avea o precizare suplimentară, însă vă subliniez că lucrurile au fost făcute cu seriozitate şi din acest punct de vedere în răspunsul nostru considerăm că s-a respectat art.59 din Legea învăţământului, evident, care este baza pentru ceea ce dumneavoastră aţi solicitat.

Mulţumesc şi veţi primi probabil şi săptămâna viitoare răspuns de la domnul ministru, în urma unei analize suplimentare.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bine. Vă mulţumim.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de domnul deputat Iriza Scarlat, Ministerul Finanţelor Publice comunică următoarele.

Ministerul Finanţelor Publice, prin Oficiul Concurenţei ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul concurenţei urmăreşte aplicarea şi respectarea de către agenţii economici şi organele administraţiei publice centrale sau locale a prevederilor Legii concurenţei, nr.21/1996, în scopul protejării, menţinerii şi stimulării concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.

În conformitate cu atribuţiile prevăzute de Legea concurenţei nr.21/1996, Ministerul Finanţelor Publice, prin Oficiul Concurenţei, a desfăşurat următoarele activităţi în perioada 2001 - trimestrul I/2003. Voi face o prezentare pe scurt, pentru că acţiunile derulate în această perioadă de timp se întind pe câteva pagini şi, în aceste condiţii, domnului deputat îi voi putea pune la dispoziţie răspunsul în detaliu, pentru a cunoaşte toate acţiunile derulate.

Deci, în primul rând, s-a ocupat cu investigarea cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţei, respectiv 30 de investigaţii orientate pe cazurile majore de încălcare a legislaţiei în domeniu, a examinat peste 500 de plângeri şi sesizări ale agenţilor economici sau persoanelor fizice în cadrul unor analize preliminare, a analizat şi avizat peste 100 de acte normative cuprinzând reglementări din diverse domenii cu implicaţii asupra mecanismelor concurenţiale, a efectuat studii şi cercetări de piaţă în diverse sectoare de activitate, a urmărit evoluţia cursului de schimb, a salariului mediu nominal net şi a preţurilor de consum în perioada 1996-2002 şi trimestrul I 2003, a realizat situaţia lunară a evoluţiei preţurilor şi tarifelor dintr-un nomenclator de produse şi servicii reprezentative, în vederea sesizării cauzelor modificărilor, a derulat acţiuni şi măsuri în domeniul preţurilor reglementate. Astfel, în sfera produselor serviciilor reglementate cu avizul Oficiului Concurenţei au fost emise peste 6000 de avize pentru stabilirea şi ajustarea preţurilor sau a tarifelor practicate de către peste 1500 de agenţi economici, au fost desfăşurate peste 7000 de acţiuni de control, prin inspectoratele teritoriale de concurenţă, în urma cărora au fost dispuse spre confiscare şi virate la bugetul statului peste 62 de miliarde lei şi au fost aplicate, de asemenea, amenzi în valoare de peste 8 miliarde de lei.

Oficiul Concurenţei, la sesizarea agenţilor economici, a cercetat şi investigat peste 150 de cazuri privind săvârşirea unor fapte de concurenţă neloială; în domeniul ajutorului de stat, de asemenea, în conformitate cu atribuţiile prevăzute de lege, a inventariat formele de ajutor de stat, a monitorizat şi a raportat în condiţii de transparenţă ajutoarele de stat acordate, a inventariat şi a raportat la Comisia Europeană rapoartele anuale privind ajutoarele de stat pentru perioada 1996-1999 şi 1996-2000. De asemenea, a monitorizat ajutoarele de stat, supraveghind modul de raportare efectivă a acestora, acţiune concretizată în peste 600 de verificări efectuate de inspectoratele de concurenţă teritoriale. De asemenea, a derulat activităţi de promovare a legislaţiei în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru formarea unei culturi în domeniu, s-au organizat la sediile Oficiului Concurenţei şi ale Şcolii de Finanţe seminarii şi întâlniri cu reprezentanţii ministerelor şi ai comunităţii de afaceri, pe teme de concurenţă. De asemenea, Oficiul Concurenţei face parte dintr-o serie de organisme naţionale cu rol în asigurarea funcţionării mecanismelor de piaţă, cum sunt: Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pieţii, Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor. De asemenea, face parte din Comisia naţională pentru indexare şi fundamentare a valorii coşului minim de consum şi din Consiliul consultativ al autorităţii navale de reglementare în comunicaţii. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu. Bănuiesc că domnul deputat Iriza este mulţumit. Îi dau cuvântul.

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Sunt foarte mulţumit de răspunsul la întrebarea pe care am formulat-o şi de aceea am mulţumit încă o dată doamnei ministru Manolescu pentru răspuns.

Domnul Corneliu Ciontu:

Am să invit din nou la microfon pe doamna ministru să dea răspuns celor două interpelări formulate de domnul deputat Damian Brudaşca. Vă rog, doamna ministru.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor în primul rând la întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca privind recuperarea sumelor datorate bugetului de stat de către Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca.

Din datele transmise de Direcţia generală a finanţelor publice a judeţului Cluj rezultă că Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca figurează în evidenţele fiscale ale administraţiei finanţelor publice Cluj-Napoca cu obligaţii faţă de bugetul de stat în sumă de aproape 18 miliarde de lei.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 491/2002, regia a beneficiat de înlesniri la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat. Înlesnirile la plată au fost acordate pe baza punctajului obţinut în urma analizei criteriilor de performanţă economico-financiară şi de disciplină fiscală, prezentate în anexa la ordonanţă, şi constau în: eşalonarea la plată pe o perioadă de 36 de luni, cu o perioadă de graţie de 6 luni, cuprinsă în eşalonare, a sumei de aproape 10 miliarde de lei, amânarea, în vederea reducerii cu 75%, a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor datorate şi neachitate în sumă de aproape 5 miliarde de lei, până la ultimul termen de plată din eşalonare, în situaţia în care regia va respecta întocmai termenele de plată şi condiţiile în care i-a fost acordată reeşalonarea.

În prezent, înlesnirea la plată a obligaţiilor restante la bugetul de stat acordată Regiei Domeniului Public din Cluj-Napoca este respectată.

Precizăm că anterior acordării acestei înlesniri la plată, Administraţia finanţelor publice Cluj-Napoca a înfiinţat popriri asupra disponibilităţilor din conturile Regiei autonome a domeniului public deschise la băncile din Cluj-Napoca, precum şi popriri asupra sumelor datorate de un număr de 9 persoane juridice debitorului, din care exemplificăm Primăria municipiului Cluj-Napoca, pentru suma de aproape 8 miliarde de lei.

În conformitate cu prevederile art.10 alin.2 din Normele metodologice privind procedura şi competenţele de acordare a înlesnirilor la plată a obligaţiilor restante la bugetul de stat, administrate de Ministerul Finanţelor Publice, aprobată prin Ordin al ministrului finanţelor, începând cu data încheierii Convenţiei pentru obligaţiile datorate bugetului de stat pentru care s-au acordat înlesniri la plată, executarea silită nu se porneşte sau nu se continuă, după caz, astfel încât în prezent procedura de executare silită este suspendată.

Totodată, din datele pe care le deţinem de la Direcţia generală a finanţelor publice a judeţului Cluj reiese că în anul 2003 s-au încasat de la Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca suma de 5,5 miliarde de lei, reprezentând creanţe ale bugetului de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi vă rog să răspundeţi şi la a doua întrebare, şi apoi domnul deputat va formula opiniile domniei sale.

Doamna Maria Manolescu:

La interpelarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca referitor la posibilitatea de a apela de către pensionari la credite bancare, Ministerul Finanţelor face următoarele precizări: În România, băncile sunt entităţi juridice organizate pe principii comerciale. În activitatea lor, acestea se supun atât prevederilor Legii societăţilor comerciale, precum şi Legii nr. 58/1998, respectiv Legii bancare, cu modificările şi completările ulterioare.

Creditarea persoanelor fizice de către bănci reprezintă un element de strategie managerială proprie, direcţionarea creditului către anumite segmente de piaţă neputând fi decisă sau susţinută prin măsuri administrative dispuse de autorităţi publice. Totodată, sistemul de acordare a creditelor are la bază norme proprii de creditare ale băncilor prin care sunt stabilite criterii şi condiţii ce trebuie întrunite de către solicitanţii de credite.

În opinia Ministerului Finanţelor Publice, categoriile de persoane cu venituri modeste care nu întrunesc condiţiile de eligibilitate solicitate de către bănci pot apela la serviciile cooperativelor de credit, instituţii care sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, de asemenea, ordonanţă aprobată prin lege în anul 2002, aceste entităţi, respectiv cooperativele de credit, fiind organizate pe principiul întrajutorării membrilor lor, pot reprezenta o opţiune viabilă pentru solicitanţii de credite din categoria persoanelor cu venituri mici.

Astfel, potrivit prevederilor legale, cooperativele de credit repartizează anual 50% din profitul net pentru constituirea unei rezerve de întrajutorare destinată tocmai creării condiţiilor necesare în vederea reducerii costurilor operaţiunilor bancare desfăşurate cu membrii cooperatori. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Ţin să-i mulţumesc doamnei ministru pentru răspuns. Am două comentarii. În ceea ce priveşte primul caz, mă surprinde faptul că s-a acordat o asemenea scutire pentru o regie care este condusă de un membru marcant al Filialei municipale Cluj-Napoca a PSD, dar nu s-a procedat în mod identic şi cu Societatea Naţională de Căi Ferate - Regionala Cluj, din această cauză fiind în pericol de a fi aruncate în stradă nu mai puţin de 84 de familii, întrucât s-a pus poprire şi s-a interzis vânzarea către locatari a blocurilor în care aceştia trăiesc.

Este de asemenea surprinzătoare grija pe care o manifestă şi ministerul de scutire de la plată şi mai ales reducere a penalităţilor, pentru că nu există nici un temei legal pentru aceasta, întrucât s-a putut constata, şi, în repetate rânduri, am sesizat organele competente să facă verificările de rigoare, că această regie a fost pur şi simplu fraudată de fostul director general, actualmente vicepreşedinte al Consiliului judeţean Cluj.

Numai datorită acestei politici de spoliere s-a ajuns în starea de semifaliment la Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca.

În aceste condiţii, înseamnă că se legalizează furtul realizat de inginerul Liviu Medrea şi continuat de urmaşa acestuia, care ocupă în mod ilegal funcţia de director.

Cer, din acest punct de vedere, şi doamnei ministru şi ministerului să revină asupra acestei situaţii, să analizeze într-o manieră complexă şi nemotivată politic situaţia de acolo şi să ia măsurile legale ce se impun, în privinţa celui de al doilea răspuns, fac precizarea că este vorba de pensionari care necesită sume de bani în vederea efectuării unor reparaţii sau unor dotări pentru apartamentele în care aceştia trăiesc.

Ştiu că Guvernul s-a dovedit extrem de generos, şi este bine că a făcut-o, cu tânăra generaţie, în sensul creării de facilităţi pentru obţinerea de credite în vederea construirii de locuinţe sau achiziţionării de locuinţe.

Cred că ar trebui să se gândească ministerul şi Guvernul şi la o soluţie simetrică pentru vârsta a treia pentru a crea posibilitatea ca şi pensionarii să beneficieze de asemenea facilităţi, astfel încât ei să poată să întâmpine frigul ce se anunţă la iarnă, fără teama că vor îngheţa în casele lor.

Din acest punct de vedere, soluţia pe care doamna ministru o propune, respectiv orientarea spre băncile populare sau spre aceste case de credit nu mi se pare suficientă, pentru că fondurile de care acestea dispun nu sunt suficiente la nivelul solicitărilor.

Precizez că băncile îşi stabilesc aleator nivelele până la care pot să acorde credite, pentru unele persoane aceste nivele sunt la 2 milioane, 2 milioane şi jumătate, iar pentru pensionari, în mod precis, se precizează, se menţionează obligativitatea ca veniturile lunare să depăşească 3 milioane de lei în condiţiile în care prin bunurile mobile şi imobile pe care le au, ei pot să gireze, să garanteze cu alte cuvinte, posibilitatea băncilor de a-şi recupera cheltuielile.

Revin cu rugămintea către doamna ministru de a avea în vedere în perspectivă posibilitatea iniţierii unei ordonanţe de urgenţă sau hotărâri de guvern, astfel încât persoanele motivate de aceste necesităţi de realizare a unor reparaţii sau dotări corespunzătoare apartamentelor lor să beneficieze de o subvenţie specială din partea Guvernului din fondurile de rezervă pe care acesta le are, pentru că este şi în interesul Guvernului să se reducă în felul acesta obligaţiile de a acoperi ulterior, pe timpul iernii, prin subvenţii, căldura şi celelalte obligaţii de plată pe care Guvernul şi le asumă tot de o manieră populistă şi de natură propagandistică.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc. Doamna ministru, poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la prima interpelare, în ceea ce priveşte înlesnirea la plată de care a beneficiat societatea comercială din Cluj este dreptul, într-adevăr, al Companiei Naţionale pentru Căi Ferate să solicite această înlesnire la plată, deci, Ministerul Finanţelor nu o poate acorda din oficiu. Ştim că acolo este problema cu un cămin de nefamilişti, că am făcut mai multe intervenţii şi noi pentru a se solicita reeşalonare la plată de către Societatea Naţională a Căilor Ferate.

În ce priveşte Regia autonomă privind domeniul public a beneficiat de un drept de care, în mod foarte transparent, poate să beneficieze orice companie, regie sau societate comercială, deci, indiferent de natura sau structura capitalului social sau de cine este condusă.

În cea de a doua problemă, în ce priveşte legiferarea acordării de credite pentru persoanele vârstnice, Ministerul Finanţelor nu poate să influenţeze politica unităţilor bancare, dar dumneavoastră puteţi să iniţiaţi un proiect de act normativ prin care să se propună o anumită sursă de acoperire a unei părţi din dobânda aferentă acestor credite. Deci, efectiv este o problemă care, pe bază de argumente, poate să fie susţinută de fiecare dintre partidele politice, având în vedere această categorie la care se adresează solicitarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Guvernul nu are nici o idee în acest sens?

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, doamna ministru. Domnule Brudaşca, mai doriţi ceva? Nu. Am înţeles.