Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Începem partea a doua a şedinţei.

Domnul deputat Ioan Miclea este? Vă va răspunde doamna Valentina Concescu, în legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la conducerea Societăţii Comerciale IAIFO Zalău.

Aveţi cuvântul.

Doamna Valentina Concescu (subsecretar de stat Autoritatea Naţională de Control):

Referitor la interpelarea adresată de domnul deputat Ioan Miclea, cu privire la situaţia salariaţilor disponibilizaţi de către IAIFO Zalău, comunicăm următoarele:

În data de 14 martie, Inspectoratului teritorial de muncă Sălaj i-a fost notificat de către societate un proiect de concediere colectivă, care urma să se deruleze în perioada 12 mai - 30 mai 2003.

Având în vedere că acest proiect de concediere colectivă prezenta neconformităţi în raport cu prevederile legii, Inspectoratul teritorial de muncă Sălaj a dispus efectuarea în data de 3.IV.2003 a unui control de fond la această societate, neconformităţile fiind constatate şi cuprinse în Procesul-verbal de control nr. 263 din 3.IV.2003.

În data de 22 iulie, un grup de foşti salariaţi a sesizat din nou Inspectoratul teritorial de muncă Sălaj, cu privire la nerespectarea prevederilor legale incidente concedierii colective care a avut loc.

S-a efectuat un nou control la societate, cele constatate fiind consemnate în Procesul-verbal nr. 666 din 2 septembrie 2003.

Prin acest control au fost analizate punctual măsurile dispuse prin procesul verbal de control anterior şi s-a dispus prin procesul verbal de control, ca măsură, remedierea neconformităţilor constatate, termenul limită, de această dată, fiind 20 septembrie 2003.

În data de 18 noiembrie 2003, pentru a verifica modul de îndeplinire a măsurilor dispuse, inspectorii de muncă au efectuat un nou control şi au constatat neîndeplinirea acestor măsuri, prin Procesul verbal de control nr. 910 din 18 noiembrie, angajatorul fiind sancţionat cu amendă de 100 de milioane lei.

În data de 20 noiembrie, Inspectoratul teritorial de muncă a fost din nou sesizat cu privire la refuzul societăţii de a acorda salariaţilor concediaţi drepturile salariale cuvenite, Inspectoratul teritorial de muncă Sălaj a comunicat autorilor sesizării rezultatul verificărilor efectuate anterior, comunicându-se în acelaşi timp şi faptul că societatea a fost sancţionată contravenţional.

Societatea a făcut plângere împotriva Procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor constatate de către Inspectoratul teritorial de muncă, plângerea aflându-se pe rolul Judecătoriei Zalău, spre soluţionare.

Inspectoratul teritorial de muncă Sălaj, din ultimele informaţii pe care le are, a constatat că, în ceea ce priveşte conducerea Societăţii IAIFO, a ajuns la concluzia că în mod greşit nu a aplicat prevederile legale şi se află în perioada de recalculare a drepturilor salariale care se cuveneau salariaţilor concediaţi, urmând ca în săptămâna următoare să le acorde salariaţilor drepturile lor.

În ceea ce priveşte sancţionarea directorului societăţii comerciale, Autoritatea Naţională de Control s-a adresat Ministerului Economiei şi Comerţului, cu scrisoarea nr. 699 din 15 decembrie 2003, rugându-l să ia măsurile corespunzătoare, dat fiindcă societatea este o societate cu capital integral de stat, iar Autoritatea naţională de control şi inspecţia muncii nu au competenţă în sancţionarea directorilor societăţilor comerciale.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Miclea, doriţi să faceţi un comentariu la acest răspuns? Poftiţi. Mai aşteptaţi puţin, doamna secretat de stat.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu mi s-a răspuns cine şi cui îi vor fi imputate cele 100 de milioane de lei amendă, chiar dacă societatea este în proporţie majoritară a statului, cine se face vinovat şi cine plăteşte cele 100 de milioane?

Doamna Valentina Concescu:

În ceea ce priveşte imputarea sumei prevăzute ca şi amendă contravenţională, nici Autoritatea Naţională de Control şi nici Inspecţia Muncii nu au capacitatea legală de a dispune imputarea ei unor persoane. Amenda a fost aplicată societăţii comerciale, urmând ca reprezentanţii din adunarea generală a acţionarilor, respectiv din consiliul de administraţie, să ia decizii în legătură cu imputarea sumelor respective directorului general. Este şi sensul în care Autoritatea Naţională de control s-a adresat Ministerului Economiei şi Comerţului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Iancu Holtea este? Vă va răspunde domnul Alexandru Mircea, în legătură cu interpelarea dumneavoastră privind viceprimarul din Comuna Curcova, judeţul Mehedinţi.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, referitoare la legalitatea faptelor viceprimarului din Comuna Curcova, judeţul Mehedinţi, am onoarea să vă comunic următoarele:

La data de 08.10.2003, prin Referatul nr. 281, Serviciul Cercetări Penale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Mehedinţi, a propus trimiterea în judecată a învinuitului Robert Barbu, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 Cod Penal.

În sarcina acestuia s-a reţinut, prin referatul sus amintit, că la data de 31.01.2003 şi-a depus demisia din funcţia de viceprimar al Comunei Curcova, în plenul şedinţei Consiliului local, demisie care a fost confirmată şi de primăria comunei, prin adresa nr. 759. Precizăm că în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 2 lit. a) şi ale art. 80 din Legea administraţiei publice locale nr. 215 din 2001, cu modificările şi completările ulterioare, mandatul viceprimarului încetează de drept în cazul demisiei, iar consiliul local, după ce ia act de încetarea mandatului, alege un nou viceprimar.

În aceeaşi zi, când şi-a depus demisia, domnul Robert Barbu a solicitat reluarea activităţii în funcţia de lăcătuş mecanic la exploatarea minieră Motru, Gorj, mina Ploşti.

În baza contractului de muncă ce a fost suspendat pe timpul îndeplinirii funcţiei de viceprimar, la aceeaşi dată, profitând de faptul că unitatea minieră menţionată a efectuat disponibilizări de personal cu acordarea de salarii compensatorii, domnia sa a solicitat şi a obţinut disponibilizarea şi acordarea a 13 salarii compensatorii în valoare de 166 de milioane şi ceva, pentru ca la data de 03.02.2000 să revină asupra demisiei depuse la primăria din Comuna Curcova şi să-şi reia activitatea de viceprimar.

Motivând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost cercetat domnul Barbu Robert, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a dispus scoaterea de sub urmărire penală, prin Ordonanţa nr. 660/P/2003.

La data de 18 noiembrie a.c., pe baza plângerii formulate de unii consilieri locali ai Comunei Curcova, doamna prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a infirmat soluţia de scoatere de sub urmărire şi a dispus, prin Ordonanţa nr. 1815, completarea urmăririi penale.

În prezent, dosarul se află la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, unde a fost solicitat la data de 26.11.2003.

În concluzie, faptele semnalate prin interpelare se confirmă, deci ele s-au comis, au fost cercetate şi urmează ca Parchetul, conform competenţei, să dispună.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care l-aţi primit de la domnul ministru?

Domnul Iancu Holtea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi aş vrea să-i mulţumesc şi domnului ministru pentru răspunsul dat, numai că există un semn de întrebare.

Eu aş vrea să mulţumesc pe această cale Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, personal inspectorului şef, Doru Dumitrescu, pentru modul exemplar în care-şi face datoria şi consideră că singurul lui şef este legea, singurul Dumnezeu deasupra dumnealui este legea. Dar vă întreb pe dumneavoastră, domnule ministru, cum a fost posibil ca un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, punându-i-se în faţă asemenea probe evidente, să dea soluţia scoaterii de sub urmărire penală?

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Mircea:

Daţi-mi voie să vă fac precizarea că în conformitate cu atribuţiile ce revin diverselor organe ale statului, acestea au drepturile care le sunt conferite prin lege. Drept urmare, activitatea de cercetare penală este supravegheată, este controlată de procuror şi procurorul dispune. Ministerul Administraţiei şi Internelor, care după cum ştiţi este organ executiv, şi, în speţă, Inspectoratul Judeţean de Poliţie este cel care, din punct de vedere judiciar, se subordonează îndrumărilor date de procuror.

Întrebarea dumneavoastră nu poate viza Ministerul Administraţiei şi Internelor, întrucât acesta nu are drept de control asupra Parchetului.

Vă mulţumesc.

Domnul Iancu Holtea:

Poate că întrebarea mea nu a fost corectă din punct de vedere al ministerului dumneavoastră, dar vă întreb: din moment ce şi-a dat demisia în plenului Consiliului local, în data de 31 ianuarie a.c., Consiliul local luând act de demisia domnului viceprimar, cum mai este posibil să funcţioneze în continuare? Cum prefectul pe care eu l-am sesizat, l-a sesizat şi presa şi subprefectul judeţului Mehedinţi nu l-a suspendat din funcţie? Demisia lui a intrat în funcţie în momentul în care "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu puteţi monopoliza toată ora de răspunsuri la interpelări prin intervenţia dumneavoastră. Am înţeles întrebarea dumneavoastră.

Domnul Iancu Holtea:

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să-i răspundeţi la această precizare.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Precizez încă o dată că aici este o succesiune de acte juridice şi de fapte juridice care au fost cercetate. S-a propus o soluţie, dosarul este în momentul de faţă în analiză la Parchetul Curţii de Apel, pentru a se analiza cât este legal şi cât este ilegal în această situaţie. Aşa este corect într-o societate de drept.

Eu vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Boc trebuie să-i răspundă la două întrebări Ministerul Sănătăţii. Este cineva din partea Ministerului Sănătăţii? Nu este. Se amână cele două răspunsuri la interpelări pentru şedinţa următoare.

Pentru domnul Marinache Vişinescu. Este domnul Marinache Vişinescu? Nu este. Îi comunicaţi în scris răspunsul de la Ministerul de Interne.

Pentru domnul Adrian Moisoiu. Domnul deputat Adrian Moisoiu este aici.

Domnule Alexandru Mircea, vă rog să-i răspundeţi colegului nostru, în legătură cu interpelarea privind cazul primarului din Comuna Tăureni.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Ovidiu Cameliu Petrescu)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care sesizaţi o serie de aspecte negative din activitatea primarului Comunei Tăureni, judeţul Mureş, am onoarea să vă comunic următoarele:

Organele de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Mureş au înregistrat, începând cu anul 2001, mai multe sesizări cu caracter penal împotriva domnului primar sus-menţionat, o partea dintre acestea fiind deja soluţionate, în sensul confirmării de către procuror a propunerilor de neîncepere a urmăririi penale.

Exemplificăm, în acest sens, dosarul 156/P/2001, având ca obiect plângerile unui grup de consilieri locali din Comuna Tăureni, prin care se solicită cercetarea primarului acestei comune, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, şi dosarul 84/P/2002, având ca obiect efectuarea de cercetări faţă de primar, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă.

În două dosare, respectiv 169/F/2001 şi 129/F/2001, organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Luduş au făcut propuneri de trimitere în judecată a primarului Oltean Ovidiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduş a reţinut vinovăţia menţionată în referatul de terminare a urmăririi penale a domnului primar, precum şi a altor doi făptuitori, dar considerând că faptele nu prezintă un pericol social deosebit, a dispus să nu fie trimis în judecată, ci să li se aplice o sancţiune cu caracter administrativ.

Această soluţie a fost ulterior infirmată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, care a dispus reluarea urmăririi penale faţă de domnul Oltean Ovidiu, dosarul fiind în curs de soluţionare la serviciul cercetări penale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş.

Cu privire la dosarele aflate în curs de soluţionare, precizăm că faţă de primarul Comunei Tăureni, au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în dosarul 49/A/2003 la ALPJ Mureş, în care s-a făcut propunere de neîncepere a urmăririi penale, dosarul fiind înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

De asemenea, plângerea domnului Bercea Remus, care a reclamat că în data de 18.11.2003 a fost ameninţat de către primarul comunei cu acte de violenţă, face obiectul dosarului 28/P/2003, în care postul de Poliţie Sânger, după verificarea competenţei, a înaintat-o Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduş.

Faţă de cele menţionate mai sus, se poate observa că reclamaţiile îndreptate împotriva primarului Comunei Dureni au fost analizate de către organele de poliţie, fiind soluţionate sau aflându-se în curs de soluţionare. Aspectele negative sesizate cu referire la activitatea domnului Oltean Ovidiu au făcut, de asemenea, obiectul verificărilor efectuate de Corpul de Control al Prefectului, care a sesizat în mod operativ organele abilitate cu cercetarea penală, o partea dintre aceste sesizări făcând obiectul dosarelor la care m-am referit.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim.

Domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit?

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat şi vreau, însă, să subliniez o idee care n-a reieşit din răspunsul dumneavoastră: când se deschide uşa celulei, pentru ca domnul primar Holteanu, din Comuna Tăureni, să primească o zeghe, dungată pe verticală şi nu pe orizontală, conform vechilor uniforme pentru că, de fapt, are şapte sau opt infracţiuni, la unele nu se deschide dosarul, altele că poliţia a constatat sau n-a constatat... Dar eu, şi cred că şi dumneavoastră, domnule ministru, sunteţi de acord cu faptul că un asemenea primar nu face cinste partidului din care face parte în clipa de faţă şi care, de fapt, este un traseist. Un primar care ridică mâna, loveşte sătenii, care ameninţă cu moartea, care face fel de fel de fraude, de infracţiuni, încearcă să colecteze bani de la oameni şi pe urmă nu-i mai restituie decât în momentul când se începe urmărirea penală şi aşa mai departe, un asemenea primar nu are ce să caute în fruntea unei comune.

Deci, şi cu aceasta închei, rugămintea mea este ca şi în celelalte cauze care sunt în clipa de faţă în lucru, să se lucreze în mod corespunzător, nu cum s-a lucrat până acum, sub influenţe politice. Eu am încredere în ceea ce a declarat de la această tribună şi de la acest microfon domnul prim-ministru Adrian Năstase, în sensul că P.S.D.-ul doreşte să facă curăţenie în propria sa ogradă, că doreşte să aibă în fruntea comunităţilor locale pe cei mai competitivi şi cei mai corespunzători oameni din comună şi, în consecinţă, acesta să fie demis şi să-şi ocupe locul la care mă refeream adineauri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E bine că aveţi încredere în noi; poate ne şi votaţi!

Poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

În legătură cu aspectele spuse în completare de domnul deputat fac precizarea că oricărui cetăţean al României i se deschide celula puşcăriei şi este îmbrăcat în zeghe, atunci când, în conformitate cu normele de drept, unanim recunoscute şi consacrate, este trimis într-un asemenea loc de organul de judecată, pentru o faptă concret dovedită. În rest, celelalte consideraţii: un primar, este un primar al comunei, nu este al unui partid; un primar este ales de comunitate şi până la urmă comunitatea are primarul pe care ea şi l-a ales şi celelalte comentarii, sigur că se bazează pe fapte sau pe informaţii transmise, poate pătimaş sau subiectiv de agenţi locali.

În legătură cu faptele primarului, fac încă o dată precizarea: este cercetat de către organele abilitate, sub controlul Parchetului, conform legilor şi conform normelor de competenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, domnule Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule ministru, şi eu sunt preşedinte de consiliu judeţean al unui partid care nu este de guvernământ, Partidul România Mare, dar în momentul când s-ar prezenta la mine ca să fie înscris în partidul meu, în partidul pe care-l conduc, un primar care este de asemenea factură morală, vă spun cinstit că nu numai eu, întreg Biroul Executiv Judeţean ar refuza o asemenea cerere. Prin aceasta cred că mi-am spus un punct de vedere foarte important.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru este? Nu este. Doamna Mihaela Muraru Mândrea este? Da. Aţi adresat o interpelare pentru Ministerul Economiei şi Comerţului. Răspunde domnul secretar de stat Iulian Iancu. Poftiţi.

Domnul Iulian Iancu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat, referitor la întrebarea dumneavoastră privind concesionarea distribuţiei de gaze în oraşul Chişinău Criş, vă putem comunica următoarele date:

În şedinţa Guvernului din data de 23 octombrie, domnul ministru Dan Ioan Popescu a informat prin Nota 168.901 din 23 octombrie 2003 membrii cabinetului asupra situaţiei distribuţiei de gaze naturale din această localitate.

Respectiv, în zilele de 18 şi 19 noiembrie 2003, o comisie din

partea Distrigaz Nord Târgu Mureş, împreună cu reprezentanţii Societăţii Comerciale Gaz Vest Arad au efectuat o verificare preliminară a condiţiilor de punere în funcţiune a conductelor executate în localitatea Chişinău Criş, judeţul Arad.

În acest sens, s-a verificat cartea construcţiei şi s-au făcut sondaje pentru verificarea calităţii lucrărilor.

De asemenea, s-a pus sub presiune un tronson de conductă din sistemul de distribuţie a gazelor naturale, pentru verificarea stării de securitate în furnizarea gazelor naturale.

În urma acestei verificări s-au constatat o serie de inadvertenţe, după cum urmează: diagramele probelor de presiune realizată de Societatea Gaz Vest indică valori în afara prevederilor normativului de gaze, nu există procese verbale pe faze determinate, facturile, certificatele de calitate şi cele de conformitate, existente în cartea construcţiei, nu se pot corela cu ţeava montată, astfel încât să rezulte că materialul tubular pozat este cel din documente, nerespectarea condiţiilor de montaj, distanţe faţă de obstacole, nu s-au prevăzut tuburi de protecţie etc., toate condiţii care nu respectă prevederile normativului de gaze.

Proba de presiune efectuată în timpul verificării în teren, care este una dintre cele mai importante probe legate de starea de securitate în furnizarea gazelor naturale, prezenta neetanşeităţi, înregistrându-se pierderi prin scăderea presiunii de la 3,1 bari la 2,96.

În consecinţă, având în vedere că problemele de securitate a furnizării gazelor naturale sunt extrem de importante, nu se poate pune în discuţie preluarea sistemului de distribuţie în aceste condiţii.

În prezent însă, reprezentanţii DISTRIGAZ-NORD Tg.Mureş refac probele de presiune şi verifică documentaţiile tehnice pe toate detaliile. După finalizarea acestora, Societatea GAZ-EST va prezenta, până la mijlocul lunii ianuarie 2004, o ofertă financiară ce va fi analizată în cadrul şedinţei consiliului de administraţie şi adunării generale a acţionarilor DISTRIGAZ-NORD, în vederea achiziţionării reţelelor de distribuţie din localitatea menţionată.

Cu stimă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Doamnă deputat, sunteţi mulţumită de răspuns?

Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:

Vă mulţumesc pentru străduinţa cu care aţi alcătuit acest material.

Problema pe care mi-au ridicat-o locuitorii care reprezintă 60%, de fapt, dintre locuitorii Chişinău-Crişului, este următoarea: ce fac în această iarnă? Îmi pare rău, problema pare demagogică, dar este o întrebare la care dumneavoastră, totuşi, mi-aţi răspuns în diferite termene, nelămurindu-mă când s-ar putea finaliza această problemă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, poftiţi.

Domnul Iulian Iancu:

Aş vrea să fac o menţiune, cred eu, extrem de elocventă, ţinând seama de importanţa unei astfel de lucrări şi punerii în funcţiune a unei astfel de lucrări, din punct de vedere al securităţii furnizării gazelor.

Să ştiţi că, din experienţa noastră, au fost cazuri în care, în aceleaşi condiţii, din dorinţa alimentării, în pragul iernii, a cetăţenilor cu gaze naturale, o dorinţă firească, au fost grăbite şi nerespectate toate etapele prevăzute de normative.

În aceste condiţii, avem, din experienţă, cazuri în care, odată pusă în funcţiune reţeaua, au avut loc explozii şi au murit... Vă dau un singur exemplu, în localitatea Dupuş, am avut un caz în care a murit un copil de 14 ani. Întâmplător, copilul era al unui cetăţean care a insistat enorm să fie pusă în funcţiune reţeaua înainte de a fi finalizate sau nerespectându-se toate etapele. Din punct de vedere însă al acestui caz, Chişinău-Criş, lucrurile au început din start greşit: Societatea, încă de la faza licitaţiei şi încă de la faza solicitării licenţei, nu a respectat toate etapele. Astăzi, această societate, care nu a respectat toate etapele, doreşte să transfere sistemul de distribuţie Societăţii DISTRIGAZ-NORD, grăbind lucrurile şi, iată, ajungând până la interpelare, din dorinţa de a pune în funcţiune sistemul de distribuţie.

Aşa cum vă spuneam, întrucât sunt neîndeplinite anumite condiţii, DISTRIGAZ-NORD, de data aceasta, va verifica şi va duce la îndeplinire fiecare etapă, conform normativelor şi revin şi menţionez că, aşa cum am spus şi în răspunsul făcut dumneavoastră, în data de 15 ianuarie, Societatea are obligaţia să înainteze o ofertă fină din punct de vedere financiar, pentru a fi preluată de DISTRIGAZ-NORD. Deci termenul este 15 ianuarie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, poate că sunteţi mulţumită cu acest răspuns.

Domnul Mircea Costache a adresat două întrebări către Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor. Înţeleg că s-a primit răspuns la una dintre ele.

Domnul Mircea Costache:

Una în scris.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi la cealaltă va răspunde acum oral.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la sesizările mai multor cetăţeni din municipiul Buzău cu privire la daunele produse caselor de pe străzile Urziceni şi Filipescu, ca urmare a traficului greu din zonă, am onoarea să vă comunic următoarele.

În urma sesizării formulate de domnul Dan Aldea, la data de 14.08.2003, administratorul drumurilor publice din cadrul Primăriei Buzău a analizat solicitarea de a se restricţiona circulaţia rutieră pe tronsoanele reprezentate de străzile Filipeşti şi Urziceni şi, la data de 3 ianuarie 2003, a instalat un indicator de restricţie a circulaţiei autovehiculelor cu o greutate mai mare de 3,5 tone. Conform prevederilor alin.2 al art.44 din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare, această măsură a fost adusă şi la cunoştinţa utilizatorului SC CONSTAM METAL SA Buzău, care a solicitat Primăriei municipiului Buzău ridicarea restricţiei, întrucât activitatea depozitului său din Str.Urziceni presupune, în mod obligatoriu, folosirea autovehiculelor de tonaj greu, iar această stradă este singura cale de acces. Solicitarea de a se ridica restricţia a făcut şi un alt utilizator, respectiv SC DOCTILSTIL SA Buzău.

La data de 18.09.2003, administratorul drumurilor a ridicat interdicţia, fapt ce a nemulţumit pe cetăţenii din zonă, pe unii dintre ei, iar în urma articolelor apărute în presă Inspectoratul de Poliţie al judeţului Buzău s-a sesizat şi a solicitat administratorului drumurilor restricţionarea vitezei la 30 km şi limitarea greutăţii autovehiculelor la 3,5 tone.

Urmare a solicitărilor formulate atât de cetăţeni, cât şi de utilizator, precum şi a intervenţiei Poliţiei, s-a convenit ca, în luna ianuarie 2004, pe cheltuiala Primăriei, să se efectueze un studiu cu privire la influenţa traficului greu asupra imobilelor situate pe cele două străzi şi, în funcţie de concluziile desprinse, să se adopte soluţii convenabile părţilor. Inspectoratul de Poliţie al judeţului Buzău, prin formaţiunile Poliţiei rutiere, monitorizează situaţia de fapt şi modul de soluţionare a litigiului şi va aplica măsurile legale, conform competenţei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat, vă rog.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru secretar de stat,

Am de făcut unele precizări. În legătură cu afirmaţia dumneavoastră că nu ar exista altă variantă, altă alternativă la căile de acces către societăţile comerciale CONSTANT, DUCTILSTIL şi celelalte care sunt în curs de a-şi deschide porţile în aceeaşi zonă, vreau să vă spun că există posibilitatea, cu o distanţă, cu o prelungire a traseului de numai 700 m de a ieşi în zona industrială a municipiului care are o arteră de circulaţie special amenajată pentru un tonaj greu industrial, că activitatea în zona industrială este extrem de redusă şi că, chiar ar fi recomandabilă circulaţia pe acel traseu, în schimb este vorba de orgoliu, este vorba de nişte personaje, cum le-a denumit viceprimarul Frânculescu "potente financiar", care-şi pot permite să treacă peste sensibilităţile unor cetăţeni. Personal, am mers, la cererea acestor cetăţeni, să vizitez zona şi, vă spun, fiecare are, la poartă, grămada de moloz, că tot timpul îşi repară casa, fiecare are la poartă grămada de pietriş, să aibă materiale de construcţie la îndemână.

Nu este deloc de glumit, v-am anexat un tabel, cu 120 - 130 de semnături de cetăţeni afectaţi. Ei sunt cu mult mai mulţi. Cineva va găsi, până la urmă, o soluţie, dar ar trebui s-o găsească din vreme, până nu se produc distrugeri şi mai mari şi până să se ajungă şi la punerea în pericol a vieţii oamenilor, pentru că nu toate imobilele au acelaşi grad de rezistenţă, suntem în zona seismică Vrancea, sunt lucruri pe care toată lumea le ştie, în schimb nu vrea să se angajeze, şi eu am făcut apel la dumneavoastră şi la Ministerul Administraţiei ca, împreună cu Primăria Buzău, să găsească cea mai bună soluţie de a nu-şi prejudicia cetăţenii pe care sunt puşi să-i slujească în activitatea lor.

Este de remarcat faptul că s-a reuşit, la un moment dat, devierea traficului de pe aceste străzi, respectiv Filipescu şi Urziceni, s-a înţeles, aşa cum era şi normal, că trebuie să se evite tranzitul greu în această zonă şi totuşi s-a revenit. Este vorba de ambiţii, de orgolii şi de personaje care se consideră potente.

Până la urmă, eu am să..., nu ameninţ pe nimeni, am să-i aduc pe cetăţeni la minister, în vizită la dumneavoastră, că şi aşa e vremea colindelor, a frumoaselor datini şi obiceiuri de iarnă, îi aduc şi aici, în Palatul Parlamentului. De ce să nu vadă, şi ei, Casa Poporului, îi aduc să vadă că nu facem gesturi formale şi politicianiste şi, realmente, am constatat, la faţa locului, v-am anexat şi fotografii, că situaţia este, realmente, disperată, pentru cea mai mare parte dintre ei.

Eu vă rog să nu vă consideraţi absolviţi de răspundere numai printr-un răspuns pe care mi l-aţi furnizat, care cuprinde şi multe inexactităţi, respectiv aţi precizat că s-a limitat, actualmente, regimul de viteză la 30 km/h. Nu, s-a mers mai departe: s-a limitat la 20 km/h, ceea ce înseamnă că situaţia e gravă. Dar faptul este că nu respectă nimeni regimul de viteză şi că traficul greu pune, în continuare, în pericol locuinţele cetăţenilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Daţi un răspuns. Şi eu sunt în aceeaşi circumscripţie.

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte pe scurt, am să formulez un răspuns, în completarea completării domnului deputat.

Este evident că, în speţă, este un conflict de interese, pe de o parte între cetăţeni şi pe de altă parte între agenţi economici. Administraţia publică locală, care este obligată să ia o decizie, în acest caz, trebuie să ia o decizie care să fie pe deplin legală. A interveni partizan, aşa cum ar dori cei 71 de petenţi, în numele cărora semnează domnul Aldea, fără să facă o analiză temeinică şi bine circumstanţiată a situaţiei, ar fi un act injust, care ar prejudicia interesele economice ale celor 2 agenţi economici care desfăşoară activitate economică. Pe de altă parte, a da câştig de cauză din oficiu sau din capul locului, la simpla cerere, a celor 2 agenţi economici care folosesc drumul, pentru este drum public, fără nici o restricţie şi ca să prejudicieze interesele locale, iar ar fi o situaţie incorectă, motiv pentru care, după cum observaţi, s-a încercat o cascadă de măsuri, prin consultare, prin dialog şi s-a ajuns la formula pe care v-am prezentat-o şi cu care cei în cauză înţeleg că au fost de acord să se facă o analiză a situaţiei, pentru a se lua o soluţie corespunzătoare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule ministru, nişte camioane de tonaj greu nu pot să meargă cu 20 km/oră, se distrug maşinile. Adică ştiu şi eu, pentru că sunt în aceeaşi circumscripţie. Oamenii ăştia au, într-adevăr, o mare problemă, să ştiţi, şi cei care au construit acel depozit de materiale se bazează pe faptul că ei sunt oameni săraci şi nu sunt în stare să-l dea în judecată, să-i ceară despăgubiri. Atunci când ceri despăgubiri de sute de milioane, trebuie să plăteşti 10%. Deci pe asta se merge.

Domnul Mircea Costache:

Li s-a precizat cetăţenilor, pur şi simplu: cum să ocolim noi traficul pe aceste străzi pentru cociomendrele voastre, nişte magherniţe? Sunt locuinţele cetăţenilor, construite cu eforturi, acolo îşi duc viaţa, unii dintre ei acolo vor muri. Lăsaţi-i în pace să-şi poată trăi existenţa, în mod liber, aşa cum trebuie să trăiască fiecare român în casa lui.

Dumneavoastră vorbiţi, aici, despre un pretins conflict de interese. Care sunt interesele cetăţenilor? Să poată trăi liniştiţi în casele lor. Nici atât nu se mai poate?!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, dacă mai aveţi ceva de spus.

Domnul Mircea Alexandru:

Nu vreau să intru într-o..., nu sunt avocatul nici uneia dintre părţi, dar doresc să fie evident acest lucru. Am mai precizat că sunt două părţi care se află într-o situaţie conflictuală: pe de o parte transportatorii sau cei care folosesc drumul şi pe de altă parte cei care ar dori să nu fie folosit drumul. Din această cauză, am spus şi repet, nu se poate lua o soluţie administrativă. Ea trebuie chibzuită şi asta se face în momentul de faţă.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Mircea Costache (din sală):

Şi eu vă mulţumesc şi aştept veşti noi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul Becsek-Garda Dezideriu înţeleg că s-a dat un răspuns scris de către Ministerul Agriculturii.

Domnul Coifan este? Nu este.

Domnul Ştefan Baban? Da.

Din partea Ministerului Agriculturii, vă rog să prezentaţi răspunsul pentru domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1230-B/8 decembrie 2003, vă comunicăm următoarele.

Cercetarea ştiinţifică reprezintă o activitate recunoscută ca furnizoare de soluţii tehnice ori manageriale necesare progresului în agricultură. Am apreciat şi apreciem aportul cercetării la creşterea producţiei agricole, prin soiurile create, tehnologiile elaborate şi producerea de seminţe şi material de plantat cu mare valoare biologică oferite producătorilor agricoli. Cercetarea agricolă românească se confruntă, într-adevăr, cu o serie de dificultăţi pe care ne străduim să le înlăturăm.

Împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - ASAS, s-a elaborat şi promovat Ordonanţa de urgenţă nr.78/2002, prin care se modifică şi se completează Legea nr.290/2002, în scopul creării unor condiţii favorabile desfăşurării activităţii de cercetare. În acest sens, se întreprind măsuri pentru concentrarea activităţii de cercetare în unităţi, cu potenţial de cercetare şi de surse materiale adecvate, fuzionarea unor unităţi de cercetare învecinate pentru reducerea cheltuielilor administrative, preluarea unor staţiuni de cercetare de către universităţile agricole, în vederea creării condiţiilor de instruire practică a studenţilor, precum şi reorganizarea în societăţi comerciale a unor staţiuni de cercetare care nu mai au proiecte de cercetare, condiţii materiale şi resurse umane adecvate.

Ordonanţa nr.78/2003, care a fost dezbătută şi completată în Camera Deputaţilor, conţine şi o serie de înlesniri privind finanţarea cercetării şi, ceea ce este foarte important, cuprinde şi prevederea de anulare a datoriilor unităţilor de cercetare la bugetul de stat, măsură care considerăm că va înlătura presiunea existentă asupra activităţii institutelor şi staţiunilor de cercetare, dând posibilitatea revigorării activităţii acestora.

Începând cu anul 2004, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului va finanţa teme de cercetare considerate ca prioritare, în cadrul unui program sectorial. În acest sens, se va acorda circa 300 miliarde lei, care vor acoperi proiecte de cercetare convenite cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi publicate deja în "Monitorul Oficial". Menţionăm, de asemenea, că unităţile de cercetare, începând cu anul 2001, au beneficiat, pentru prima dată, de subvenţiile acordate producătorilor agricoli. Suma restantă, de circa 60 de miliarde, reprezentând subvenţia pentru seminţe, lapte etc. va fi achitată până la sfârşitul anului.

O atenţie deosebită a fost acordată protejării patrimoniului funciar administrat de unităţile de cercetare, solicitărilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, găsindu-li-se altă soluţie. Orice viitoare iniţiativă de diminuare a suprafeţelor cercetării va fi atent analizată de Academie, pentru a nu se afecta programele de cercetare şi de reducere a seminţelor şi materialului săditor de care este stringentă nevoie.

Măsurile de reorganizare a reţelei unităţilor de cercetare, programul de finanţare a proiectelor sectoriale pentru anul 2004 şi colaborarea permanentă cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice vor contribui la îmbunătăţirea activităţii de cercetare, la creşterea contribuţiei acesteia la depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă, în prezent, sectorul agroalimentar, astfel ca cercetarea să abordeze problemele actuale şi de perspectivă ale agriculturii, în contextul exigenţelor integrării în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, sigur că domnul ministru nu este vinovat, a recunoscut implicit că am dreptate prin ceea ce am arătat în interpelarea mea, nu mi-a spus nimic ce s-a întâmplat cu datoriile pe care le au faţă de bugetul de stat şi faţă de bănci, aceste unităţi de cercetare, nu mi-a spus nimic cum s-a aplicat ordonanţa, nu mi-a spus nimic ce se întâmplă cu salariul de mizerie pe care-l primesc tinerii care doresc să continue munca de cercetare şi, în general, cum explicăm 14 ani de stagnare în domeniul cercetării agricole, ţinând cont că, până în 1989, totuşi, agricultura era un aducător de valută în ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă aveţi vreun comentariu, vă rog?

Domnul Adam Crăciunescu:

Ministerul are un program clar privind cercetarea ştiinţifică în agricultură şi am precizat că, pentru bugetul din 2004, a rezervat 300 de miliarde pentru cercetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai doriţi să spuneţi ceva, domnule deputat?

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Nu, să dea Dumnezeu să fie aşa!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dan Brudaşcu a adresat două interpelări pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul Brudaşcu este? Nu este. Atunci, o să-i comunicăm în scris.

Doamna deputat Anca Boagiu a adresat o interpelare pentru Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

E cineva? Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Traian Panait (secretar de stat, Ministerul transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea şi înregistrată la Cameră cu nr.1218/2003, vă comunicăm următoarele.

Prevederile art.7, alin.2, lit.f) din Normele metodologice de autorizare şi efectuare a transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora arată că pentru obţinerea licenţei de transport rutier public şi a licenţei de transport rutier în interes propriu, solicitantul trebuie să prezinte, printre alte documente, şi o recomandare din partea unei organizaţii profesionale cu reprezentativitate, având structuri în teritoriu, recunoscută de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

În interpelare, se face referire la o adresă transmisă de conducere Autorităţii Rutiere Române către agenţiile teritoriale, prin care era făcut cunoscut modul de recomandare pe care Federaţia Naţională a Sindicatelor Şoferilor din România urma să le elibereze solicitanţilor, concluzionându-se eronat că, în acest mod, singura organizaţie profesională reprezentativă din România este Federaţia Naţională a Sindicatelor Şoferilor din România.

Menţionăm că, în acest moment, există 17 organizaţii profesionale a căror recomandare este recunoscută de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Asociaţia Profesională a Transportatorilor Rutieri VARIO, Asociaţia Profesională a Transportatorilor Rutieri EUROPA, Asociaţia Patronală a Transportatorilor Rutieri SPRINTER, Asociaţia EXCELENT-TRANS, Asociaţia Naţională a Operatorilor de Transport Rutier de Persoane în Trafic Intern şi Internaţional din România ATRM, Asociaţia Transportatorilor Rutieri din Galaţi, Uniunea Română de Transport Rutier Public, Asociaţia Transportatorilor Rutieri MARAMUREŞ - ATRM, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România - UNTRR, Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale - ARTRI, Asociaţia Cărăuşilor Particulari din România - ACPR, Breasla Transportatorilor Rutieri MARAMUREŞ - BTT, Uniunea Naţională TRANSFRIGORUT România, Asociaţia Transportatorilor Rutieri TRANSILVANIA - ATRP, Federaţia Naţională a Sindicatelor Şoferilor din România, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Asociaţia Camera Taximetriştilor Independenţi din Craiova.

Cum prin actul normativ invocat, Ordinul nr.1342/2001, nu era impus un anume model de recomandare, fiecare organizaţie profesională şi-a adoptat propriul model de recomandare pentru solicitanţii accesului la licenţiere.

În scopul evitării unor confuzii sau chiar a unor încercări de utilizare de recomandări false, Autoritatea Rutieră Română a pus la dispoziţia agenţiilor teritoriale toate modelele de recomandări ale celor 17 organizaţii profesionale menţionate mai sus, în ordinea în care au depus cererile de recunoaştere din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Subliniem, de asemenea, că eliberarea recomandărilor este gratuită, solicitantul nefiind obligat la plata vreunei sume băneşti.

Interpelarea sugerează că se încalcă dreptul constituţional la libera asociere, ignorându-se faptul că obţinerea recomandării nu este condiţionată de apartenenţa la o anumită organizaţie sindicală. Numai simpla parcurgere a celor 17, arată că sunt abilitate să elibereze recomandări şi organizaţiile sindicale, şi organizaţiile patronale şi asociaţiile profesionale de transporturi specializate. Aceasta demonstrează posibilitatea transportatorului la libera opţiune în vederea asocierii la o organizaţie profesională care-i reprezintă interesele.

În privinţa criteriilor după care organizaţiile profesionale evaluează capacitatea unui solicitant de a deveni operator de transport aceasta rezultă din chiar conţinutul recomandării, acoperind cu precădere aspectele legate de onorabilitatea solicitantului.

În măsura în care cele arătate nu v-au risipit pe deplin semnele de întrebare ale dumneavoastră, precizăm că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Autoritatea Rutieră Română au toată disponibilitatea de a pune la dispoziţie toate informaţiile pe care le solicitaţi în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat, dacă sunteţi mulţumită de răspuns?

Poftiţi.

Doamna Anca Boagiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Trebuie să recunosc că sunt total nemulţumită de răspunsul pe care l-am primit, cu atât mai mult cu cât întâmplarea face ca să am în mână chiar documentele la care domnul secretar de stat face referire şi sunt de-a dreptul uluită cum, în mod repetat, în faţa Parlamentului României, reprezentanţii Executivului se prezintă cu informaţii eronate.

Prin urmare, consider că răspunsul pe care domnul secretar de stat mi l-a dat interpelării ce i-a fost adresată este unul care induce cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce se întâmplă în realitate.

Pot să vă informez, domnule secretar de stat, poate dumneavoastră nu aţi avut la dispoziţie scrisoarea transmisă în teritoriu de către Autoritatea Rutieră Română, vă dau un citat din adresa respectivă, prin care se înştiinţează toate societăţile că vor primi o recomandare de la o organizaţie profesională cu reprezentativitate recunoscută de Ministerul Transporturilor şi Locuinţei, cum se numea la vremea respectivă. Se spune, în acea scrisoare: "Vă transmitem alăturat modelul de recomandare pe care fiecare filială teritorială a Federaţiei Naţionale a Sindicatelor a Şoferilor din România îl va elibera operatorilor de transport rutier".

Prin urmare, nu cred că această exprimare spune că sunt mai multe asociaţii care pot să dea această recomandare, ci, dimpotrivă, se transmite clar mesajul că recomandarea trebuie dată de federaţie. Mai mult, este şi modelul de recomandare, din care dumneavoastră spuneţi că reiese foarte clar care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o societate pentru a fi licenţiată, nu cuprinde nici un fel de referire la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească societatea respectivă, ci numai date referitoare la înregistrarea acesteia ş.a.m.d.

Ceea ce eu am solicitat prin interpelarea pe care am adresat-o ministerului era, la momentul respectiv, o rugăminte. În momentul acesta constat că nu se poate adresa nici un fel de rugăminte politicoasă, coerentă şi limitele legislaţiei în vigoare, ci probabil singura soluţie în faţa ministerului este strada, dar şi pe aceea am observat că o blocaţi cu mult succes, amendându-i pe cei care au curaj să iasă în stradă. V-am rugat să opriţi acest abuz şi să-mi spuneţi care sunt soluţiile pe care dumneavoastră le luaţi şi care sunt criteriile reale, în baza cărora o societate poate să primească recomandare.

În ceea ce priveşte "taxa" pe care o societate comercială trebuie s-o plătească federaţiei, e clar că ea nu este oficială, este, dacă vreţi, o putem înregistra la capitolul şpagă, se colectează şi este în valoare de 400.000 de lei pentru fiecare recomandare. Dacă eu ştiu acestea şi dumneavoastră nu le ştiţi, înseamnă că dumneavoastră comunicaţi foarte puţin cu societăţile de transport şi astfel se explică şi haosul existent, în acest moment, în zona transporturilor şi lipsa de coerenţă între politicile de transport.

Este clar că există o singură justificare, aceea de a concentra, de a-i obliga pe transportatori să devină dependenţi de această federaţie în care se regăsesc nume de rezonanţă şi este de-a dreptul justificată dorinţa dumneavoastră de a menţine recomandările din partea federaţiei. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule secretar de stat cum comentaţi?

Domnul Traian Panait:

Pentru edificarea doamnei deputat am să pun la dispoziţie doamnei deputat corespondenţa dintre Autoritatea Rutieră Română şi agenţiile ARR şi corespondenţa dintre Autoritatea Rutieră Română şi cele 17 asociaţii profesionale astfel încât să îndepărtăm această imagine falsă a domniei sale în sensul că am face o recomandare direcţionată către o anume asociaţie profesională în acest sens.

Referitor la celelalte aspecte, dacă dânsa are probe, o rugăm să vină cu probe şi nu cu presupuneri fără obiect. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Nu este nevoie să mă rugaţi, am venit cu ele, domnule secretar de stat. Eu sunt un om cât se poate de pragmatic şi vorbesc în general pe documente. Prin urmare, aceasta este scrisoarea pe care ARR a trimis-o în teritoriu, este datată 23.III.2002. Ulterior scrisorii a fost înfiinţată şi această minunată federaţie, am aici inclusiv încheierea de autentificare, în baza căreia s-a dat recomandarea transmisă, deci, există chiar neconcordanţe în termene.

Deci, legile sunt făcute pentru a fi respectate, domnule secretar de stat, şi consider că este mai mult decât aroganţă să vă prezentaţi în faţa Parlamentului României şi să pretindeţi că sunteţi informat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru domnul deputat Iulian Mincu dă un răspuns domnul George Pavelescu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Domnule profesor, vreţi să dezvoltaţi dumneavoastră. Poftiţi.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnilor invitaţi,

Daţi-mi voie, având în vedere că interpelarea mea a fost pe larg prezentată în scris Ministerului Sănătăţii, să dau voie domnului secretar de stat să-mi dea răspuns ca să pot avea mai mult timp la dispoziţie pentru a-i răspunde la răspunsurile pe care le va da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Domnule profesor, referitor la interpelarea adresată de dumneavoastră cu privire la măsurile pe care le va lua Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea medicinei primare pentru ca populaţia să beneficieze de asemenea îngrijiri, având în vedere fondurile reduse alocate, cât şi posibilităţile materiale scăzute ale medicilor de familie sau a celor care au cabinete medicale individuale, vă aduc la cunoştinţă că prevederile Legii nr.500/2002 acordă Ministerului Finanţelor Publice posibilitatea de a proiecta bugetul fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate pe baza propunerilor făcute de ordonatorul principal de credite al fondului pe capitole, titluri de cheltuieli şi reprezintă anexă la bugetul de stat care se aprobă de către Parlamentul României.

După cum vă este binecunoscut în bugetul pe anul 2004, pentru fondul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, au fost aprobate 64 de mii de miliarde, faţă de solicitarea Casei Naţionale care a fost de 83 de mii de miliarde.

Sursele financiare, în momentul de faţă, cu justificarea respectivă nu pot să asigure o asemenea finanţare a fondului Casei. Totodată s-au aprobat 14,8 miliarde de lei pentru bugetul Ministerului Sănătăţii. Per total, suma este cu 17% mai mare decât cea care a avut-o Ministerul Sănătăţii, respectiv Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. La momentul respectiv noi am făcut toate demersurile şi în comisiile de specialitate şi în Comisiile de buget, finanţe, însă solicitarea aceasta nu a putut să-şi găsească o rezolvare, beneficiind totuşi, începând cu 1 ianuarie, prin aprobarea viitorului Cod Fiscal de o reducere la medicamente a TVA-ului cu 10% de la 19 la 9%.

După cum foarte bine cunoaşteţi dumneavoastră, nu pun la îndoială acest lucru, starea de sănătate a populaţiei nu este determinată numai de serviciile prestate sau furnizate indivizilor, ci este un subsistem al sistemului economic şi ea este determinată şi de alţi factori socio-economici şi culturali, mentali, de comportament care, din păcate, ar trebui să concure, să aibă o capacitate de armonizare pentru a dezvolta starea de sănătate a populaţiei.

În momentul de faţă, în medicina primară, se află în relaţii contractuale cu Casa Naţională 10.600 de medici de familie. Dispersia în teritoriu este nesatisfăcătoare, mă refer la rural şi urban şi astfel, o bună parte din populaţie care domiciliază în mediul rural nu poate beneficia cu promptitudine şi în condiţii optime de servicii de sănătate în medicina primară.

În vederea creşterii calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară totuşi au fost luate unele măsuri. S-au stabilit criterii de calitate pentru activitatea desfăşurată în cabinetele de medicină primară care au stat la baza creditării şi autorizării acestora, s-a recomandat participarea medicilor de familie la acţiuni de instruire şi pregătire continuă, inclusiv a celor de dezvoltare a acţiunilor manageriale, având în vedere noile atribuţii care revin medicului de familie, s-a precizat obligaţia acestuia de a prescrie medicamente şi investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu, cu excepţia situaţiilor în care pacientul urmează schema de tratament stabilită şi iniţiată de medicul de specialitate, comunicată prin scrisoare medicală, s-au prevăzut în pachetul de servicii medicale de bază pentru asiguraţii înscrişi pe lista proprie, serviciile medicale pentru prevenirea şi supravegherea bolilor cu consecinţe majore în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea.

S-a precizat pachetul minimal de servicii medicale care sunt furnizate celor care fac dovada calităţii de asigurat, s-a stabilit obligaţia medicului de familie de a efectua vaccinurile pentru pacienţii înscrişi pe lista sa, s-au stabilit unele răspunderi şi obligaţii care revin medicului de familie în implementarea strategiei naţionale privind sănătatea mamei şi a copilului. Astfel: înscrierea pe lista gravidelor neînscrise pe lista unui medic de familie la prima consultaţie în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora, la solicitarea sistemului de asistenţă medicală comunitar; înscrierea din oficiu a copiilor care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie o dată cu prima consultaţie a copilului bolnav în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a acestuia; nou născutul va fi înscris pe lista medicului de familie care a îngrijit gravida dacă părinţii nu au alte opţiuni; sancţionarea medicilor de familie care refuză să înscrie pe liste de asiguraţi copiii la solicitarea mamei, a sistemului de asistenţă comunitară sau a direcţiilor de protecţie a copiilor. Pentru asigurarea asistenţei medicale în afara programului de lucru, în vederea creşterii accesibilităţii şi degrevării serviciilor de specialitate şi spitaliceşti sunt prevăzute organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă, acolo unde nu sunt îndeplinite condiţiile organizării centrelor de permanenţă. medicul de familie din mediul rural cu domiciliul în localitatea respectivă acordă servicii medicale de urgenţă în afara programului de lucru, dacă nu este organizat centrul de permanenţă sau nu există medicul de familie cu domiciliul în localitatea respectivă se solicită direct sau prin intermediul administraţiei publice locale din zone rurale şi servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti.

În prezent, Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă în vederea asigurării asistenţei medicale continue. Vă mulţumesc, domnilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnul profesor Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Ţin de la început să vă mulţumesc pentru sinceritatea şi corectitudinea a o parte din răspunsurile dumneavoastră. Problema pe care mi-o pun eu, fiindcă suntem amândoi tehnocraţi, suntem medici, totuşi problema politică este o problemă de sănătate sau să mă exprim aşa cum a spus Clemanceau, care a zis - sănătatea este o problemă politică.

Aş vrea să vă spun, domnule secretar de stat, că lipsurile noastre în sănătate se răzbună pe populaţie. Avem cea mai mare mortalitate pe care am avut-o în istoria noastră postdecembristă. Avem anul trecut 12,4 la mie mortalitatea generală, iar anul acesta pe semestrul I/2003 avem 12,9 şi, domnule secretar de stat, ceea ce este trist este că din punct de vedere demografic sporul natural al acestei ţări scade de la plus 5,3 la mie în 1989 la minus 2,9 la mie în 2002 şi semestrul I/2003.

Şi venim noi cu două probleme mari: - să imităm Uniunea Europeană - şi foarte bine face Uniunea Europeană - are mai puţine paturi de spital decât avem noi sau aveam noi. Noi aveam pe vremea ministeriatului meu 7,3 paturi spital la mia de locuitori. În momentul de faţă, dumneavoastră, dar nu dumneavoastră, aţi redus numărul de paturi de spital cu 22.210 ca să fie exact ceea ce reprezintă în Uniunea Europeană - 5,5 paturi la mia de locuitori. Dar, domnule secretar de stat, în Uniunea Europeană medicul de familie şi medicul din ambulator este factorul cheie care asistă populaţia 24 de ore din 24 de ore şi este posibil nu numai ca asistenţa să fie mângâierea pe cap şi este posibil orice tratament oriunde şi oricând. Noi avem un număr de medici de familie care nu este de 10.600 cât aţi spus dumneavoastră, ci de 11.600. Medicii aceştia sunt plătiţi cu 21 de milioane de lei pe lună. Li s-a redus cu o treime bugetul care li se cuvenea. Din acest buget ei trebuie să-şi plătească contabilul, asistenta şi bineînţeles, femeia de serviciu.

Aş vrea să vă spun că era şi foarte rar în România ca să existe un cabinet medical primar care să aibă altceva la dispoziţie decât un aparat de tensiune şi respectiv stetoscop. Dar mai există ceva, domnule secretar de stat, care este dăunător pentru noi toţi. Medicul de familie, în majoritatea părţilor acestei ţări, fie că nu este prezent, deci, nu este prezent fiindcă fizic nu este, nu avem cu cine îl înlocui pe cel care este absent, fie că el lucrează 7 ore pe zi, noi nu avem, în prezent, o organizare de asistenţă medicală, mai ales în mediul rural, care să fie permanentă şi medicul, din păcate, nu are nici un înlocuitor, nici măcar în asistenta medicală în această perioadă. Consecinţele le vedeţi şi dumneavoastră; mortalitatea extraordinar de crescută. Şi aş vrea să vă mai dau câteva exemple.

Este adevărat, s-a scăzut bugetul Ministerului Sănătăţii, s-a scăzut de la 83.000 de miliarde la 64.000 de miliarde. Din acestea revin medicului de familie numai o treime. Medicul de familie este chemat să asiste la viaţa sanitară a fiecărui cetăţean al acestei ţări.

Domnule secretar de stat, există un profesor Roger care este specialist în probleme de medicină preventivă şi este secretar de stat ca şi dumneavoastră în Ministerul Sănătăţii al Franţei. El a spus următorul lucru despre medicina preventivă: "Noi facem astăzi pentru dumneavoastră ceea ce va face ca mâine oamenii să nu devină subiecte statistice". Noi facem din oamenii noştri subiecte statistice în ceea ce priveşte mortalitatea. şi aş vrea să vă mai spun următorul lucru. În cele 464 de spitale pe care le aveţi, 50% necesită reparaţii capitale, iar 30% au dotări învechite, ca să nu vorbesc de faptul că sunt necorespunzătoare, în aproape jumătate din aceste spitale sunt probleme legate de termocentrală, de electricitate ş.a.m.d.

Aş vrea să vă mai spun, domnule secretar de stat, că România are cel mai mic buget alocat pe cap de locuitor şi pe an; are 70 de dolari, în timp ce Uniunea Europeană are 2000 de dolari pe cap de locuitor şi pe an.

Aş vrea să vă mai spun că foarte recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a spus că România are cel mai mic acces la medicamente din toate ţările care sunt candidate la Uniunea Europeană. Cele mai multe din aceste ţări au între 95-100% acces la medicamente, România nu are decât 82% şi după ea nu se mai găseşte decât Lituania, restul ţărilor candidate sunt înaintea României.

În ceea ce priveşte sondajul recent al centrului de medicină socială arată că 34,35% din populaţia ţării noastre nu-şi poate permite să plătească lunar un milion de lei pentru medicamente şi mergem mai departe cu această cercetare şi spune că 98,63% dintre bolnavi nu pot să-şi permită o cheltuială mai mare de 35.000 de lei lunar, adică 1 dolar lunar, 15 dolari pe an pentru medicamente. Este consecinţa sărăciei, este consecinţa faptului că medicina, din păcate, a fost lăsată la margine întotdeauna, a fost subfinanţată şi înainte de 1989, este subfinanţată şi în momentul de faţă, iar noi, bineînţeles, asistăm neputincioşi tocmai la problemele pe care le-aţi acuzat şi dumneavoastră; la mortalitatea crescută, la scăderea natalităţii, la scăderea mediei de viaţă şi la scăderea demografică. şi termin cu o cercetare, de asemenea, destul de recentă, care reprezintă tot concluziile forumului internaţional, ceea ce înseamnă Organizaţia Mondială a Sănătăţii: că dacă România va continua în acest fel evoluţia, cu natalitatea pe care o are şi mortalitatea pe care o are, va ajunge în următorii 25 până la 50 de ani, la populaţia Luxemburgului. Mulţumesc, domnule.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Tot domnul secretar de stat George Pavelescu va răspunde şi domnului deputat Ştefan Baban.

Domnul George Pavelescu:

Dacă îmi permiteţi, domnule profesor, situaţiile acestea sunt cunoscute şi informativ, noi lucrăm acum la o strategie de dezvoltare a serviciilor spitaliceşti. Aveţi dreptate, pentru că medicina primară, dacă nu are activitate profilactică, duce la cheltuieli mari şi presiuni pe spitale şi sperăm, cu ajutorul unei companii germane, specialişti în management sanitar, G.V.G pe un proiect de Bancă Mondială, să ajungem la nişte rezultate şi să putem să facem o construcţie nouă a sistemului sanitar şi totul depinde până la urmă de suportul financiar al acestei acţiuni. Vă mulţumesc.

Referitor la interpelarea domnului deputat Baban, în conformitate cu prevederile legale şi aici aş menţiona Legea 500/2002, toţi ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Pentru anul 2003, capitolului "asistenţă cu medicamente în tratamentul ambulatoriu" i-au fost prevăzute pe filă bugetară la nivel naţional aproximativ 12% din fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, respectiv suma de 7.499 de miliarde de lei.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.1509 care aprobă contractul-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, contractele de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu se încheie anual în limita sumelor aprobate cu această destinaţie.

Valoarea anuală a contractului cu furnizorii de medicamente care intră în relaţii contractuale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate s-a stabilit în baza unor criterii de selecţie prevăzută în norme şi s-a defalcat pe trimestre.

În cadrul sumelor contractate pentru anul 2003 au fost achitate şi obligaţiile de plată restantă către farmacii aferente anului 2002. Ca urmare, prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală se face în limita fondului aprobat cu această destinaţie.

Dat fiind faptul că situaţia semnalată de dumneavoastră nu este recentă, controalele şi evaluările efectuate de Casa Naţională au scos în evidenţă următoarele aspecte legate de modul de eliberare şi decontare a medicamentelor în regim gratuit şi compensat. În general, la toate farmaciile cu valoare contractuală lunară sub 75 de milioane, aşa-zisul plafon se epuizează în primele 2-3 zile ale lunii.

Situaţia este specifică pentru aproximativ 40-50% din farmaciile aflate în relaţie de contractori. La această stare de fapt contribuie şi mediatizarea intensă a fenomenului. Din discuţiile cu reprezentanţii medicilor de familie, reiese clar că în primele zile ale lunii există zilnic peste 50 de solicitări doar pentru prescripţii medicale, ceea ce determină o scădere a calităţii actului medical în sine. În aceste condiţii nu se poate vorbi de un act medical propriu-zis şi aglomerarea constantă la farmacii. Farmaciile preferă să elibereze preponderent prescripţii medicale în regim compensat. Multe dintre produsele scumpe de ultimă generaţie prescrise de medici puteau fi înlocuite cu medicamente de fabricaţie autohtonă. Lipsa ghidurilor şi protocoalelor terapeutice care să impună o anumită conduită în tratamentul afecţiunilor nu permite reprezentanţilor Casei de Asigurări de Sănătate care au şi abilitatea de a controla modul în care se gestionează, se cheltuie banul public, să decidă asupra oportunităţii necesităţii prescrierii medicamentelor foarte scumpe, alegerea medicului, evident, rămânând la latitudinea medicului curant, medicamentului rămânând la latitudinea medicului curant.

Se manifestă o lipsă de înţelegere a corpului medical care nu marşează la eforturile de remodelare a comportamentului terapeutic determinat de aspectele financiare ale bugetului alocat asistenţei cu medicamente.

Pentru reducerea presiunii exercitate asupra fondului alocat asistenţei medicale în ambulatoriu, în prezent, prin Hotărârea de Guvern nr.1387 s-a aprobat suplimentarea cheltuielilor şi a deficitului Casei pe anul 2003 cu suma de 2.000 de miliarde din care 737 de miliarde reprezintă suma cu care a fost suplimentat capitolul "cheltuieli medicale, servicii medicale şi medicamente" pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală acordate asiguraţilor în tratamentul ambulatoriu în vederea plăţii datoriilor înregistrate pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, la medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, în limita contractelor încheiate pentru anul 2003.

Pentru anul 2004, Casa Naţională are în vedere o serie de măsuri menite a îmbunătăţi activitatea din acest sector; reevaluarea şi îmbunătăţirea criteriilor de acreditare şi selecţie a farmaciilor cu care se intră în relaţii contractuale, valoarea anuală a contractului cu fiecare furnizor va fi împărţită procentual pentru acoperirea consumului de medicamente fără contribuţie personală 60% şi medicamente cu contribuţie personală 40%, informatizarea sistemului pentru optimizarea managementului datelor privind circuitul bolnavilor şi suntem în curs de a prezenta Guvernului pentru a fi aprobată o hotărâre de guvern care să abiliteze Ministerul Sănătăţii şi respectiv şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate să efectueze licitaţiile de grup, licitaţii centralizate pentru tot anul în vederea asigurării cu medicamente.

Acestea se vor desfăşura la nivelul Ministerului Sănătăţii, s-au concretizat listele cu necesarul de medicamente, o listă cu 2.499 de repere, acestea vor face obiectul unor licitaţii electronice de grup centralizate, câştigătorii de licitaţii fiind anunţaţi spitalelor ca denumire, medicament, preţ maximal, după care urmează ca spitalele să-şi semneze contractele şi să urmărească derularea aprovizionării cu medicamente, materiale sanitare şi reactivi.

Sperăm prin aceasta să reducem totuşi costurile cu medicamente, să putem suplimenta bugetul, mai ales în circuitul farmaceutic deschis. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat doreşte să-şi exprime o opinie faţă de răspuns.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule ministru, cu tot respectul şi domnule preşedinte, eu zic că este o aberaţie să dăm vina pe sistemul mediatic, că s-a mediatizat. Este o realitate, este o sărăcie cruntă în ţara asta. Eu cred că noi am schimbat un sistem în care am pus alt sistem, dar care este prost, ca dovadă, să ştiţi că eu nu am avut nici o legătură cu interpelarea domnului ministru Mincu, nici nu am stat de vorbă, nu ne-am pus de acord cu nimic, independent de dumnealui eu am făcut-o.

Sunt deputat al unui judeţ sărac, judeţul Botoşani şi este o tristeţe mare când vezi oamenii acolo că se calcă pe picioare pentru câteva pastile. Eu zic că este subdimensionat sistemul din punct de vedere al finanţării şi atunci eu vă întreb unde sunt banii, ăia din urmă care i-a mâncat Guvernul, despre ăia trebuia să-mi povestiţi aici. Unde sunt aceia 15.000 de miliarde şi alte mii de miliarde care nu se mai ştie unde sunt, să-mi spuneţi ce facem ca să intrăm în normalitate? Nu ştiu ce datorii avem. Eu ştiu că sunt contribuabil şi vă spun cu toată sinceritatea că de 7 ani de când sunt în Parlament, nu am pretins şi nici nu am cerut o pastilă pe gratis, cu toate că plătesc din greu şi eu şi Camera Deputaţilor pentru mine, pentru sistemul de sănătate, dar măcar de ar ajunge aceşti bani la cei amărâţi.

Deci, eu nu ştiu, eu aşteptam un răspuns de la dumneavoastră; domnule ne-am gândit, uite că nu merge sistemul ăsta, uite că doctorii fură, uite că nu se întâmplă... Adică, a veni aici să-mi spuneţi mie nişte poveşti, nu mă satisface deloc şi nu pe mine, ci populaţia asta care moare la uşa farmaciei căutând doctorul de familie.

Eu cred că sistemul nu este bun, domnule preşedinte, cu tot respectul. Nu sunt medic, dar sunt cetăţean al acestei ţări şi am şi eu o pregătire universitară şi văd ce se întâmplă. Chiar nimeni nu vede? Sunteţi medici de profesie, nu vă daţi seama că nu merge sistemul ăsta? Aştept totuşi un răspuns competent poate după anul nou din partea dumneavoastră şi a Guvernului, am văzut că se fac fel de fel de dezbateri şi promisiuni, dar nimic concret, poate trebuie mai mulţi bani să dăm la sănătate; în loc de 7% să dăm 12%, dar să nu ne mai moară oamenii aşa, de aiurea, că nu suntem în stare măcar medicamente să le dăm. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Emil Boc nu este în sală, deci nu este să se răspundă, domnul Dan Brudaşcu la fel, Metin Cerchez la fel, domnul Ioan Miclea a plecat, domnul Ioan Rus mai este? Nu este. Domnul Marinache Vişinescu este? Nu este. Domnul Ioan Onisei este? Nu este. De asemenea, domnul Marinache Vişinescu am constatat că nu este, deci, am epuizat lista.

Ne revedem mâine în şedinţă în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.30.