Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Ştefan Baban? Da.

Din partea Ministerului Agriculturii, vă rog să prezentaţi răspunsul pentru domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1230-B/8 decembrie 2003, vă comunicăm următoarele.

Cercetarea ştiinţifică reprezintă o activitate recunoscută ca furnizoare de soluţii tehnice ori manageriale necesare progresului în agricultură. Am apreciat şi apreciem aportul cercetării la creşterea producţiei agricole, prin soiurile create, tehnologiile elaborate şi producerea de seminţe şi material de plantat cu mare valoare biologică oferite producătorilor agricoli. Cercetarea agricolă românească se confruntă, într-adevăr, cu o serie de dificultăţi pe care ne străduim să le înlăturăm.

Împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - ASAS, s-a elaborat şi promovat Ordonanţa de urgenţă nr.78/2002, prin care se modifică şi se completează Legea nr.290/2002, în scopul creării unor condiţii favorabile desfăşurării activităţii de cercetare. În acest sens, se întreprind măsuri pentru concentrarea activităţii de cercetare în unităţi, cu potenţial de cercetare şi de surse materiale adecvate, fuzionarea unor unităţi de cercetare învecinate pentru reducerea cheltuielilor administrative, preluarea unor staţiuni de cercetare de către universităţile agricole, în vederea creării condiţiilor de instruire practică a studenţilor, precum şi reorganizarea în societăţi comerciale a unor staţiuni de cercetare care nu mai au proiecte de cercetare, condiţii materiale şi resurse umane adecvate.

Ordonanţa nr.78/2003, care a fost dezbătută şi completată în Camera Deputaţilor, conţine şi o serie de înlesniri privind finanţarea cercetării şi, ceea ce este foarte important, cuprinde şi prevederea de anulare a datoriilor unităţilor de cercetare la bugetul de stat, măsură care considerăm că va înlătura presiunea existentă asupra activităţii institutelor şi staţiunilor de cercetare, dând posibilitatea revigorării activităţii acestora.

Începând cu anul 2004, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului va finanţa teme de cercetare considerate ca prioritare, în cadrul unui program sectorial. În acest sens, se va acorda circa 300 miliarde lei, care vor acoperi proiecte de cercetare convenite cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi publicate deja în "Monitorul Oficial". Menţionăm, de asemenea, că unităţile de cercetare, începând cu anul 2001, au beneficiat, pentru prima dată, de subvenţiile acordate producătorilor agricoli. Suma restantă, de circa 60 de miliarde, reprezentând subvenţia pentru seminţe, lapte etc. va fi achitată până la sfârşitul anului.

O atenţie deosebită a fost acordată protejării patrimoniului funciar administrat de unităţile de cercetare, solicitărilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, găsindu-li-se altă soluţie. Orice viitoare iniţiativă de diminuare a suprafeţelor cercetării va fi atent analizată de Academie, pentru a nu se afecta programele de cercetare şi de reducere a seminţelor şi materialului săditor de care este stringentă nevoie.

Măsurile de reorganizare a reţelei unităţilor de cercetare, programul de finanţare a proiectelor sectoriale pentru anul 2004 şi colaborarea permanentă cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice vor contribui la îmbunătăţirea activităţii de cercetare, la creşterea contribuţiei acesteia la depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă, în prezent, sectorul agroalimentar, astfel ca cercetarea să abordeze problemele actuale şi de perspectivă ale agriculturii, în contextul exigenţelor integrării în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, sigur că domnul ministru nu este vinovat, a recunoscut implicit că am dreptate prin ceea ce am arătat în interpelarea mea, nu mi-a spus nimic ce s-a întâmplat cu datoriile pe care le au faţă de bugetul de stat şi faţă de bănci, aceste unităţi de cercetare, nu mi-a spus nimic cum s-a aplicat ordonanţa, nu mi-a spus nimic ce se întâmplă cu salariul de mizerie pe care-l primesc tinerii care doresc să continue munca de cercetare şi, în general, cum explicăm 14 ani de stagnare în domeniul cercetării agricole, ţinând cont că, până în 1989, totuşi, agricultura era un aducător de valută în ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă aveţi vreun comentariu, vă rog?

Domnul Adam Crăciunescu:

Ministerul are un program clar privind cercetarea ştiinţifică în agricultură şi am precizat că, pentru bugetul din 2004, a rezervat 300 de miliarde pentru cercetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai doriţi să spuneţi ceva, domnule deputat?

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Nu, să dea Dumnezeu să fie aşa!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dan Brudaşcu a adresat două interpelări pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul Brudaşcu este? Nu este. Atunci, o să-i comunicăm în scris.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Tot domnul secretar de stat George Pavelescu va răspunde şi domnului deputat Ştefan Baban.

Domnul George Pavelescu:

Dacă îmi permiteţi, domnule profesor, situaţiile acestea sunt cunoscute şi informativ, noi lucrăm acum la o strategie de dezvoltare a serviciilor spitaliceşti. Aveţi dreptate, pentru că medicina primară, dacă nu are activitate profilactică, duce la cheltuieli mari şi presiuni pe spitale şi sperăm, cu ajutorul unei companii germane, specialişti în management sanitar, G.V.G pe un proiect de Bancă Mondială, să ajungem la nişte rezultate şi să putem să facem o construcţie nouă a sistemului sanitar şi totul depinde până la urmă de suportul financiar al acestei acţiuni. Vă mulţumesc.

Referitor la interpelarea domnului deputat Baban, în conformitate cu prevederile legale şi aici aş menţiona Legea 500/2002, toţi ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Pentru anul 2003, capitolului "asistenţă cu medicamente în tratamentul ambulatoriu" i-au fost prevăzute pe filă bugetară la nivel naţional aproximativ 12% din fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, respectiv suma de 7.499 de miliarde de lei.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.1509 care aprobă contractul-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, contractele de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu se încheie anual în limita sumelor aprobate cu această destinaţie.

Valoarea anuală a contractului cu furnizorii de medicamente care intră în relaţii contractuale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate s-a stabilit în baza unor criterii de selecţie prevăzută în norme şi s-a defalcat pe trimestre.

În cadrul sumelor contractate pentru anul 2003 au fost achitate şi obligaţiile de plată restantă către farmacii aferente anului 2002. Ca urmare, prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală se face în limita fondului aprobat cu această destinaţie.

Dat fiind faptul că situaţia semnalată de dumneavoastră nu este recentă, controalele şi evaluările efectuate de Casa Naţională au scos în evidenţă următoarele aspecte legate de modul de eliberare şi decontare a medicamentelor în regim gratuit şi compensat. În general, la toate farmaciile cu valoare contractuală lunară sub 75 de milioane, aşa-zisul plafon se epuizează în primele 2-3 zile ale lunii.

Situaţia este specifică pentru aproximativ 40-50% din farmaciile aflate în relaţie de contractori. La această stare de fapt contribuie şi mediatizarea intensă a fenomenului. Din discuţiile cu reprezentanţii medicilor de familie, reiese clar că în primele zile ale lunii există zilnic peste 50 de solicitări doar pentru prescripţii medicale, ceea ce determină o scădere a calităţii actului medical în sine. În aceste condiţii nu se poate vorbi de un act medical propriu-zis şi aglomerarea constantă la farmacii. Farmaciile preferă să elibereze preponderent prescripţii medicale în regim compensat. Multe dintre produsele scumpe de ultimă generaţie prescrise de medici puteau fi înlocuite cu medicamente de fabricaţie autohtonă. Lipsa ghidurilor şi protocoalelor terapeutice care să impună o anumită conduită în tratamentul afecţiunilor nu permite reprezentanţilor Casei de Asigurări de Sănătate care au şi abilitatea de a controla modul în care se gestionează, se cheltuie banul public, să decidă asupra oportunităţii necesităţii prescrierii medicamentelor foarte scumpe, alegerea medicului, evident, rămânând la latitudinea medicului curant, medicamentului rămânând la latitudinea medicului curant.

Se manifestă o lipsă de înţelegere a corpului medical care nu marşează la eforturile de remodelare a comportamentului terapeutic determinat de aspectele financiare ale bugetului alocat asistenţei cu medicamente.

Pentru reducerea presiunii exercitate asupra fondului alocat asistenţei medicale în ambulatoriu, în prezent, prin Hotărârea de Guvern nr.1387 s-a aprobat suplimentarea cheltuielilor şi a deficitului Casei pe anul 2003 cu suma de 2.000 de miliarde din care 737 de miliarde reprezintă suma cu care a fost suplimentat capitolul "cheltuieli medicale, servicii medicale şi medicamente" pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală acordate asiguraţilor în tratamentul ambulatoriu în vederea plăţii datoriilor înregistrate pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, la medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, în limita contractelor încheiate pentru anul 2003.

Pentru anul 2004, Casa Naţională are în vedere o serie de măsuri menite a îmbunătăţi activitatea din acest sector; reevaluarea şi îmbunătăţirea criteriilor de acreditare şi selecţie a farmaciilor cu care se intră în relaţii contractuale, valoarea anuală a contractului cu fiecare furnizor va fi împărţită procentual pentru acoperirea consumului de medicamente fără contribuţie personală 60% şi medicamente cu contribuţie personală 40%, informatizarea sistemului pentru optimizarea managementului datelor privind circuitul bolnavilor şi suntem în curs de a prezenta Guvernului pentru a fi aprobată o hotărâre de guvern care să abiliteze Ministerul Sănătăţii şi respectiv şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate să efectueze licitaţiile de grup, licitaţii centralizate pentru tot anul în vederea asigurării cu medicamente.

Acestea se vor desfăşura la nivelul Ministerului Sănătăţii, s-au concretizat listele cu necesarul de medicamente, o listă cu 2.499 de repere, acestea vor face obiectul unor licitaţii electronice de grup centralizate, câştigătorii de licitaţii fiind anunţaţi spitalelor ca denumire, medicament, preţ maximal, după care urmează ca spitalele să-şi semneze contractele şi să urmărească derularea aprovizionării cu medicamente, materiale sanitare şi reactivi.

Sperăm prin aceasta să reducem totuşi costurile cu medicamente, să putem suplimenta bugetul, mai ales în circuitul farmaceutic deschis. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat doreşte să-şi exprime o opinie faţă de răspuns.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule ministru, cu tot respectul şi domnule preşedinte, eu zic că este o aberaţie să dăm vina pe sistemul mediatic, că s-a mediatizat. Este o realitate, este o sărăcie cruntă în ţara asta. Eu cred că noi am schimbat un sistem în care am pus alt sistem, dar care este prost, ca dovadă, să ştiţi că eu nu am avut nici o legătură cu interpelarea domnului ministru Mincu, nici nu am stat de vorbă, nu ne-am pus de acord cu nimic, independent de dumnealui eu am făcut-o.

Sunt deputat al unui judeţ sărac, judeţul Botoşani şi este o tristeţe mare când vezi oamenii acolo că se calcă pe picioare pentru câteva pastile. Eu zic că este subdimensionat sistemul din punct de vedere al finanţării şi atunci eu vă întreb unde sunt banii, ăia din urmă care i-a mâncat Guvernul, despre ăia trebuia să-mi povestiţi aici. Unde sunt aceia 15.000 de miliarde şi alte mii de miliarde care nu se mai ştie unde sunt, să-mi spuneţi ce facem ca să intrăm în normalitate? Nu ştiu ce datorii avem. Eu ştiu că sunt contribuabil şi vă spun cu toată sinceritatea că de 7 ani de când sunt în Parlament, nu am pretins şi nici nu am cerut o pastilă pe gratis, cu toate că plătesc din greu şi eu şi Camera Deputaţilor pentru mine, pentru sistemul de sănătate, dar măcar de ar ajunge aceşti bani la cei amărâţi.

Deci, eu nu ştiu, eu aşteptam un răspuns de la dumneavoastră; domnule ne-am gândit, uite că nu merge sistemul ăsta, uite că doctorii fură, uite că nu se întâmplă... Adică, a veni aici să-mi spuneţi mie nişte poveşti, nu mă satisface deloc şi nu pe mine, ci populaţia asta care moare la uşa farmaciei căutând doctorul de familie.

Eu cred că sistemul nu este bun, domnule preşedinte, cu tot respectul. Nu sunt medic, dar sunt cetăţean al acestei ţări şi am şi eu o pregătire universitară şi văd ce se întâmplă. Chiar nimeni nu vede? Sunteţi medici de profesie, nu vă daţi seama că nu merge sistemul ăsta? Aştept totuşi un răspuns competent poate după anul nou din partea dumneavoastră şi a Guvernului, am văzut că se fac fel de fel de dezbateri şi promisiuni, dar nimic concret, poate trebuie mai mulţi bani să dăm la sănătate; în loc de 7% să dăm 12%, dar să nu ne mai moară oamenii aşa, de aiurea, că nu suntem în stare măcar medicamente să le dăm. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Emil Boc nu este în sală, deci nu este să se răspundă, domnul Dan Brudaşcu la fel, Metin Cerchez la fel, domnul Ioan Miclea a plecat, domnul Ioan Rus mai este? Nu este. Domnul Marinache Vişinescu este? Nu este. Domnul Ioan Onisei este? Nu este. De asemenea, domnul Marinache Vişinescu am constatat că nu este, deci, am epuizat lista.

Ne revedem mâine în şedinţă în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.30.