Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru domnul deputat Iulian Mincu dă un răspuns domnul George Pavelescu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Domnule profesor, vreţi să dezvoltaţi dumneavoastră. Poftiţi.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnilor invitaţi,

Daţi-mi voie, având în vedere că interpelarea mea a fost pe larg prezentată în scris Ministerului Sănătăţii, să dau voie domnului secretar de stat să-mi dea răspuns ca să pot avea mai mult timp la dispoziţie pentru a-i răspunde la răspunsurile pe care le va da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Domnule profesor, referitor la interpelarea adresată de dumneavoastră cu privire la măsurile pe care le va lua Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea medicinei primare pentru ca populaţia să beneficieze de asemenea îngrijiri, având în vedere fondurile reduse alocate, cât şi posibilităţile materiale scăzute ale medicilor de familie sau a celor care au cabinete medicale individuale, vă aduc la cunoştinţă că prevederile Legii nr.500/2002 acordă Ministerului Finanţelor Publice posibilitatea de a proiecta bugetul fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate pe baza propunerilor făcute de ordonatorul principal de credite al fondului pe capitole, titluri de cheltuieli şi reprezintă anexă la bugetul de stat care se aprobă de către Parlamentul României.

După cum vă este binecunoscut în bugetul pe anul 2004, pentru fondul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, au fost aprobate 64 de mii de miliarde, faţă de solicitarea Casei Naţionale care a fost de 83 de mii de miliarde.

Sursele financiare, în momentul de faţă, cu justificarea respectivă nu pot să asigure o asemenea finanţare a fondului Casei. Totodată s-au aprobat 14,8 miliarde de lei pentru bugetul Ministerului Sănătăţii. Per total, suma este cu 17% mai mare decât cea care a avut-o Ministerul Sănătăţii, respectiv Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. La momentul respectiv noi am făcut toate demersurile şi în comisiile de specialitate şi în Comisiile de buget, finanţe, însă solicitarea aceasta nu a putut să-şi găsească o rezolvare, beneficiind totuşi, începând cu 1 ianuarie, prin aprobarea viitorului Cod Fiscal de o reducere la medicamente a TVA-ului cu 10% de la 19 la 9%.

După cum foarte bine cunoaşteţi dumneavoastră, nu pun la îndoială acest lucru, starea de sănătate a populaţiei nu este determinată numai de serviciile prestate sau furnizate indivizilor, ci este un subsistem al sistemului economic şi ea este determinată şi de alţi factori socio-economici şi culturali, mentali, de comportament care, din păcate, ar trebui să concure, să aibă o capacitate de armonizare pentru a dezvolta starea de sănătate a populaţiei.

În momentul de faţă, în medicina primară, se află în relaţii contractuale cu Casa Naţională 10.600 de medici de familie. Dispersia în teritoriu este nesatisfăcătoare, mă refer la rural şi urban şi astfel, o bună parte din populaţie care domiciliază în mediul rural nu poate beneficia cu promptitudine şi în condiţii optime de servicii de sănătate în medicina primară.

În vederea creşterii calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară totuşi au fost luate unele măsuri. S-au stabilit criterii de calitate pentru activitatea desfăşurată în cabinetele de medicină primară care au stat la baza creditării şi autorizării acestora, s-a recomandat participarea medicilor de familie la acţiuni de instruire şi pregătire continuă, inclusiv a celor de dezvoltare a acţiunilor manageriale, având în vedere noile atribuţii care revin medicului de familie, s-a precizat obligaţia acestuia de a prescrie medicamente şi investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu, cu excepţia situaţiilor în care pacientul urmează schema de tratament stabilită şi iniţiată de medicul de specialitate, comunicată prin scrisoare medicală, s-au prevăzut în pachetul de servicii medicale de bază pentru asiguraţii înscrişi pe lista proprie, serviciile medicale pentru prevenirea şi supravegherea bolilor cu consecinţe majore în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea.

S-a precizat pachetul minimal de servicii medicale care sunt furnizate celor care fac dovada calităţii de asigurat, s-a stabilit obligaţia medicului de familie de a efectua vaccinurile pentru pacienţii înscrişi pe lista sa, s-au stabilit unele răspunderi şi obligaţii care revin medicului de familie în implementarea strategiei naţionale privind sănătatea mamei şi a copilului. Astfel: înscrierea pe lista gravidelor neînscrise pe lista unui medic de familie la prima consultaţie în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora, la solicitarea sistemului de asistenţă medicală comunitar; înscrierea din oficiu a copiilor care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie o dată cu prima consultaţie a copilului bolnav în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a acestuia; nou născutul va fi înscris pe lista medicului de familie care a îngrijit gravida dacă părinţii nu au alte opţiuni; sancţionarea medicilor de familie care refuză să înscrie pe liste de asiguraţi copiii la solicitarea mamei, a sistemului de asistenţă comunitară sau a direcţiilor de protecţie a copiilor. Pentru asigurarea asistenţei medicale în afara programului de lucru, în vederea creşterii accesibilităţii şi degrevării serviciilor de specialitate şi spitaliceşti sunt prevăzute organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă, acolo unde nu sunt îndeplinite condiţiile organizării centrelor de permanenţă. medicul de familie din mediul rural cu domiciliul în localitatea respectivă acordă servicii medicale de urgenţă în afara programului de lucru, dacă nu este organizat centrul de permanenţă sau nu există medicul de familie cu domiciliul în localitatea respectivă se solicită direct sau prin intermediul administraţiei publice locale din zone rurale şi servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti.

În prezent, Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă în vederea asigurării asistenţei medicale continue. Vă mulţumesc, domnilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnul profesor Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Ţin de la început să vă mulţumesc pentru sinceritatea şi corectitudinea a o parte din răspunsurile dumneavoastră. Problema pe care mi-o pun eu, fiindcă suntem amândoi tehnocraţi, suntem medici, totuşi problema politică este o problemă de sănătate sau să mă exprim aşa cum a spus Clemanceau, care a zis - sănătatea este o problemă politică.

Aş vrea să vă spun, domnule secretar de stat, că lipsurile noastre în sănătate se răzbună pe populaţie. Avem cea mai mare mortalitate pe care am avut-o în istoria noastră postdecembristă. Avem anul trecut 12,4 la mie mortalitatea generală, iar anul acesta pe semestrul I/2003 avem 12,9 şi, domnule secretar de stat, ceea ce este trist este că din punct de vedere demografic sporul natural al acestei ţări scade de la plus 5,3 la mie în 1989 la minus 2,9 la mie în 2002 şi semestrul I/2003.

Şi venim noi cu două probleme mari: - să imităm Uniunea Europeană - şi foarte bine face Uniunea Europeană - are mai puţine paturi de spital decât avem noi sau aveam noi. Noi aveam pe vremea ministeriatului meu 7,3 paturi spital la mia de locuitori. În momentul de faţă, dumneavoastră, dar nu dumneavoastră, aţi redus numărul de paturi de spital cu 22.210 ca să fie exact ceea ce reprezintă în Uniunea Europeană - 5,5 paturi la mia de locuitori. Dar, domnule secretar de stat, în Uniunea Europeană medicul de familie şi medicul din ambulator este factorul cheie care asistă populaţia 24 de ore din 24 de ore şi este posibil nu numai ca asistenţa să fie mângâierea pe cap şi este posibil orice tratament oriunde şi oricând. Noi avem un număr de medici de familie care nu este de 10.600 cât aţi spus dumneavoastră, ci de 11.600. Medicii aceştia sunt plătiţi cu 21 de milioane de lei pe lună. Li s-a redus cu o treime bugetul care li se cuvenea. Din acest buget ei trebuie să-şi plătească contabilul, asistenta şi bineînţeles, femeia de serviciu.

Aş vrea să vă spun că era şi foarte rar în România ca să existe un cabinet medical primar care să aibă altceva la dispoziţie decât un aparat de tensiune şi respectiv stetoscop. Dar mai există ceva, domnule secretar de stat, care este dăunător pentru noi toţi. Medicul de familie, în majoritatea părţilor acestei ţări, fie că nu este prezent, deci, nu este prezent fiindcă fizic nu este, nu avem cu cine îl înlocui pe cel care este absent, fie că el lucrează 7 ore pe zi, noi nu avem, în prezent, o organizare de asistenţă medicală, mai ales în mediul rural, care să fie permanentă şi medicul, din păcate, nu are nici un înlocuitor, nici măcar în asistenta medicală în această perioadă. Consecinţele le vedeţi şi dumneavoastră; mortalitatea extraordinar de crescută. Şi aş vrea să vă mai dau câteva exemple.

Este adevărat, s-a scăzut bugetul Ministerului Sănătăţii, s-a scăzut de la 83.000 de miliarde la 64.000 de miliarde. Din acestea revin medicului de familie numai o treime. Medicul de familie este chemat să asiste la viaţa sanitară a fiecărui cetăţean al acestei ţări.

Domnule secretar de stat, există un profesor Roger care este specialist în probleme de medicină preventivă şi este secretar de stat ca şi dumneavoastră în Ministerul Sănătăţii al Franţei. El a spus următorul lucru despre medicina preventivă: "Noi facem astăzi pentru dumneavoastră ceea ce va face ca mâine oamenii să nu devină subiecte statistice". Noi facem din oamenii noştri subiecte statistice în ceea ce priveşte mortalitatea. şi aş vrea să vă mai spun următorul lucru. În cele 464 de spitale pe care le aveţi, 50% necesită reparaţii capitale, iar 30% au dotări învechite, ca să nu vorbesc de faptul că sunt necorespunzătoare, în aproape jumătate din aceste spitale sunt probleme legate de termocentrală, de electricitate ş.a.m.d.

Aş vrea să vă mai spun, domnule secretar de stat, că România are cel mai mic buget alocat pe cap de locuitor şi pe an; are 70 de dolari, în timp ce Uniunea Europeană are 2000 de dolari pe cap de locuitor şi pe an.

Aş vrea să vă mai spun că foarte recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a spus că România are cel mai mic acces la medicamente din toate ţările care sunt candidate la Uniunea Europeană. Cele mai multe din aceste ţări au între 95-100% acces la medicamente, România nu are decât 82% şi după ea nu se mai găseşte decât Lituania, restul ţărilor candidate sunt înaintea României.

În ceea ce priveşte sondajul recent al centrului de medicină socială arată că 34,35% din populaţia ţării noastre nu-şi poate permite să plătească lunar un milion de lei pentru medicamente şi mergem mai departe cu această cercetare şi spune că 98,63% dintre bolnavi nu pot să-şi permită o cheltuială mai mare de 35.000 de lei lunar, adică 1 dolar lunar, 15 dolari pe an pentru medicamente. Este consecinţa sărăciei, este consecinţa faptului că medicina, din păcate, a fost lăsată la margine întotdeauna, a fost subfinanţată şi înainte de 1989, este subfinanţată şi în momentul de faţă, iar noi, bineînţeles, asistăm neputincioşi tocmai la problemele pe care le-aţi acuzat şi dumneavoastră; la mortalitatea crescută, la scăderea natalităţii, la scăderea mediei de viaţă şi la scăderea demografică. şi termin cu o cercetare, de asemenea, destul de recentă, care reprezintă tot concluziile forumului internaţional, ceea ce înseamnă Organizaţia Mondială a Sănătăţii: că dacă România va continua în acest fel evoluţia, cu natalitatea pe care o are şi mortalitatea pe care o are, va ajunge în următorii 25 până la 50 de ani, la populaţia Luxemburgului. Mulţumesc, domnule.