Parliamentary debates

Domnul Eugen Nicolicea:

Propunerea legislativă privind reorganizarea terenurilor agricole.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul asupra Propunerii legislative privind reorganizarea terenurilor agricole.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă privind reorganizarea terenurilor agricole.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor proceduri privind reorganizarea terenurilor agricole, comasare, în scopul realizării unei agriculturi performante şi competitive pe suprafeţe mai mari.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 21 de voturi pentru şi un vot împotrivă, în şedinţa din 27.03.2007.

Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Comisia propune admiterea cu modificări a propunerii legislative privind reorganizarea terenurilor agricole.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Am înţeles că la dezbateri generale nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Da, vă rog, mă scuzaţi, n-am observat!

Domnul Sandor Tamas:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reorganizarea terenurilor agricole nu este o problemă nouă în România, şi nici în Europa.

Cu permisiunea domniilor voastre, aş face o recapitulare foarte sumară, prima dată în ţara noastră.

În secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX au avut loc reorganizări prin comasare, care au contribuit la crearea gospodăriilor de elită, unde au fost folosite cele mai noi realizări din domeniul agricol.

Aceste terenuri reorganizate au făcut posibilă mecanizarea agriculturii, ridicând productivitatea muncii în aceste ferme constituite prin comasări. Aceste restructurări de domenii agricole au făcut posibile dezvoltarea agriculturii mecanizate.

În cursul secolului al XX-lea, datorită creşterii populaţiei, precum şi a succesiunilor, aceste terenuri comasate au fost fărâmiţate, până la colectivizarea forţată a agriculturii.

În vederea creării unor gospodării viabile, este necesară o unificare, prin reorganizarea terenurilor agricole de suprafeţe reduse, obţinând loturi de teren pe care să fie posibilă desfăşurarea unei agriculturi care să poată face faţă exigenţelor competiţiei interne şi internaţionale.

Aceste cerinţe sunt reglementate, într-adevăr, dar numai parţial, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.108/2001 privind exploataţiile agricole, precum şi prin Legea nr.36/1991 privind societăţile comerciale şi alte forme de asociere în agricultură.

La nivel european, este arhicunoscut faptul că numai 4% din populaţia Uniunii Europene se ocupă de agricultură. Comparativ, trebuie să subliniem că, în România, oficial 35% din populaţie se ocupă de agricultură, iar neoficial estimăm peste 50% din populaţie care se ocupă de agricultură.

Revenind la partea mai dezvoltată a Europei, cunosc şi domniile voastre foarte bine exemplul Elveţiei, de pildă, ţară care practică la un nivel ridicat, eficient agricultura, datorită şi practicii regrupării terenurilor agricole.

Trebuie să subliniem şi faptul că plenul Consiliului Europei a adoptat anul trecut o rezoluţie care încurajează regruparea terenurilor agricole. Câteva fragmente, dacă-mi permiteţi, din formularea acestei rezoluţii: "Adunarea consideră ", adică Adunarea Consiliului Europei, "că regruparea terenurilor creşte eficienţa exploatării agricole a terenurilor, optimizează folosinţa lor şi îmbunătăţeşte condiţiile şi standardele de viaţă ale comunităţilor rurale".

În consecinţă, Grupul parlamentar al U.D.M.R. susţine această iniţiativă legislativă, desigur cu propunerile adoptate de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

S-au mai înscris la cuvânt domnul Amarie, domnul Tabără, domnul Giurgiu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş dori să-mi exprim respectul pentru iniţiatorii acestei legi, în primul rând pentru domnul Kelemen Attila, pe care, de altfel, am făcut şi public faptul că l-aş fi dorit să fie ministrul agriculturii, chiar dacă eu sunt de la P.R.M., evident.

De asemenea, sunt de acord că ideea acestei reorganizări a terenurilor agricole este bună. Dar, ca orice altă idee în ceea ce priveşte reorganizări ale terenurilor, reîmpărţirea terenului, s-a adeverit, încă odată, proverbul că "iadul este pavat cu intenţii bune".

De ce spun asta? Pentru că acestui proiect de lege îi lipseşte, în primul rând, o susţinere guvernamentală. Un asemenea proiect de lege, o asemenea intenţie necesită un efort guvernamental conjugat, deci nu numai din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, dar şi din partea administraţiei şi din partea justiţiei.

Atât timp cât nici măcar Ministerul Agriculturii, în vechea sa formulă, nu şi-a dat un acord favorabil pentru o asemenea iniţiativă legislativă, cred că ea cade de la sine.

Trebuie să avem în vedere şi faptul că în fruntea Ministerului Agriculturii, se află o persoană cu un caracter aparte, un om puternic, un ministru care desigur va dori să fie întrebat şi să-şi dea acordul cu privire la această lege, care va modifica poate fundamental, ar putea modifica fundamental dezvoltarea agriculturii.

Deci, atât timp cât nu avem şi o colaborare din partea domniei sale, măcar un punct de vedere al acestui nou ministru, nu cred că putem vota această lege.

Fac, totodată, precizarea că susţinerea mare de care s-a bucurat legea în comisie s-a cam obţinut, după cum bine ştim, pe ultima sută de metri, probabil din acelaşi respect şi faţă de idee, dar şi faţă de iniţiatori.

Or, eu nu cred că este cazul să generăm un nou scandal cu privire la reorganizarea terenurilor în zona agriculturii.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Stimaţi colegi,

Fără să vin în contradicţie cu colegul Dumitriu, eu îi recunosc această atitudine şi ca poziţie, pentru că, şi o spun şi eu, chiar în calitate de coautor al acestei legi, că ea nu rezolvă toate problemele, cum nu va rezolva toate problemele nici legea anterioară. Dar ele se corectează, se completează reciproc, şi eu aş spune că una dintre problemele viitoare, pentru a realiza această construcţie de exploataţii agricole, poate că ar trebui să fie modificarea Codului civil, tocmai moştenire, aşa cum au făcut-o unele landuri din Germania.

Cert este că nicio măsură care prevede această comasare şi această adunare la un loc a terenurilor destinate agriculturii nu este prea puţin făcut. Eu zic că trebuia mai demult timp asigurate surse financiare şi, mai ales, un management al comunităţilor locale. Şi aici joacă un rol important, inclusiv primăriile şi administraţiile locale, care trebuie să se implice mai mult în ceea ce înseamnă schimburile de teren şi mai ales comasarea şi reorganizarea producţiei din jurul localităţii. Este sistemul german aplicat din 1953.

Acesta este motivul pentru care susţinem această iniţiativă legislativă, şi cred că ea va completa şi va contribui într-o oarecare măsură, sigur şi în funcţie de mijloacele financiare care vor fi puse la dispoziţie, la comasarea de terenuri şi la reformularea exploataţiilor agricole cu un grad mai mare de performanţă.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc.

Noi am avut mai multe proiecte şi iniţiative legislative la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice în ceea ce priveşte comasarea terenurilor, fiindcă este necesar. În România avem peste 45 de milioane de parcele şi evident că va trebui să vedem cum facem ca să venim în sprijinul proprietarilor.

Evident că nu mai putem să-i obligăm să se asocieze, să comaseze terenurile, decât să creăm un cadru legal prin care să poată să intre, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, să participe la o comasare.

Chiar dacă va fi greu să credem că acest proiect de lege rezolvă problema, totuşi este un pas înainte şi pe parcurs poate o să venim în completare, şi încet, încet să încercăm să facem în aşa fel încât parcelele din România să fie mult mai mari, şi să poată să fie lucrate modern. Dar pentru asta trebuie fonduri, trebuie, într-adevăr, aşa cum au spus şi colegii mei, să fie o implicare mai mare a Ministerului Agriculturii.

Noi, cei din comisie, întotdeauna o să fim de acord cu propunerile care duc la îmbunătăţirea situaţiei, dar evident că o să mai avem mult de lucru.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Amarie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă nu greşesc, cred că este a doua intenţie de a se promova acest proiect de lege, şi de ambele dăţi s-a subliniat faptul că ideea este excelentă, dar nu se poate.

Acum, eu nu sunt specialist în chestiuni de agricultură, şi împreună cu colegii din grupul parlamentar, care se pricep foarte bine la aceasta, am dezbătut problema. Sunt, într-adevăr, o serie de lucruri care, prin aplicarea acestui proiect, ar da naştere la multe, multe alte probleme.

Totuşi, în practică, noi ne confruntăm la ora aceasta cu următoarea situaţie, pe care eu vreau să v-o aduc la cunoştinţă, din realitatea judeţului Teleorman, al cărui deputat sunt, în sensul că, dacă a funcţionat libera circulaţie a terenurilor, o serie de oameni bine intenţionaţi au cumpărat diferite suprafeţe de teren agricol, în parcela "X", "Y", "Z" ş.a.m.d., tarlaua, sola, aşa cum este organizată.

La ora actuală, mai în toate comunele, satele, funcţionează asociaţii agricole. În cel mai bun caz, printr-o convenţie verbală, poate chiar scrisă uneori, dar fără valoare juridică, a avut loc o înţelegere între proprietarul a 30 - 50 sau 100 ha de teren, al cărui proprietar îşi are hectarele respective în zona asociaţiei pe suprafaţa a 2.500 ha, şi atunci a putut să facă ceva.

Dar ştiţi foarte bine că pentru a accesa un program guvernamental, mai întâi de toate trebuie să se prezinte cu suprafaţa compactă şi cu titlul de proprietate.

De asemenea, vă este cunoscut faptul cât costă o schiţă cadastrală, întabularea, cartea funciară şi actele notariale.

Ei bine, vorbim de promovarea fermei mici şi mijlocii, vorbim de exploataţii agricole, dar, din păcate, exploataţiile agricole la noi se reduc numai la marile asociaţii agricole pe scheletul fostelor C.A.P.-uri sau ale unor întreprinzători care au venit şi au arendat mii şi mii de suprafeţe de teren, nelăsând nicio şansă unui proprietar de bună-credinţă, care posedă la ora asta între 30 şi 100 ha şi care ar putea să organizeze o asemenea exploataţie.

Eu nu susţin că nu există probleme, dar presupun că ar fi foarte util ca specialiştii din toate partidele să se întrunească dacă doresc să facă ceva într-adevăr, şi să cadă de comun acord asupra unui proiect care ar fi fezabil şi pentru Guvern, şi care ar fi aplicabil şi ar duce la certa îmbunătăţire a sistemului de proprietate în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Mai sunt şi alte intervenţii la dezbateri generale?

O nouă intervenţie pe procedură.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că toţi vorbitorii au subliniat caracterul imperfect sau perfectibil al acestei legi, şi având în vedere şi faptul că noua reprezentare a ministerului lipseşte, eu aş propune, totuşi, reîntoarcerea acestui proiect de lege, a acestei propuneri legislative la comisie, pentru ca să ascultăm şi un punct de vedere documentat al noului ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, este dreptul dumneavoastră să solicitaţi acest lucru.

Supun la vot propunerea Grupului parlamentar al P.R.M., de reîntoarcere la comisie a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Este insuficient pentru a trece.

Deci, trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, dacă sunt obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptat.

Poziţiile 1 până la poziţia 10, cu modificările adoptate de către comisie.

Dacă există obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptate.

Poziţiile 11 - 14.

Dacă există obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptate.

Legea va fi supusă votului final într-o şedinţă ulterioară.