Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Iurişniţi. Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Miniştrii Vela, Predoiu şi Avocatul Poporului trebuie să dea explicaţii cetăţenilor. Fetele şi femeile din România nu pot fi la infinit victime ale infractorilor şi nepăsării autorităţilor"

În 2020, statul român nu e încă capabil să ofere protecţie victimelor. Copile, adolescente, femei nu-şi găsesc sprijin în poliţişti, procurori, judecători; aceştia nu sunt aliaţii lor, ci susţinători ai abuzurilor. Cum este posibil ca la niciun an de la tragedia de la Caracal, un bărbat condamnat pentru cinci crime şi eliberat înainte de termen să incendieze o tânără de 17 ani, la câteva zile după ce aceasta a depus o plângere la Poliţie împotriva lui pentru viol şi agresiuni.

Sunt mii de cazuri şi, la fel ca în celelalte zeci şi mii de cazuri de violenţă domestică, sexuală, din toată ţară, victima nu a primit niciun fel de protecţie sau sprijin din partea celor plătiţi din banii publici să o apere. Este revoltător şi toate autorităţile implicate trebuie să plătească pentru nepăsarea lor criminală.

Am atras atenţia, în repetate rânduri, că Legea recursului compensatoriu, iniţiată şi votată de PSD-ALDE, a eliberat peste 20.000 de infractori periculoşi, iar celelalte modificări făcute în mod iresponsabil legilor justiţiei au generat un mediu propice agresorilor, vulnerabilizând în mod suplimentar victimele.

Este inacceptabil ca într-o ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, cei care au comis fapte violente, de la crime la violuri, pedofilie, trafic de persoane, să poată scăpa fără o pedeapsă cuvenită, fie prin îngreunarea anchetei, fie prin recurs compensatoriu sau pedepse cu suspendare.

Din păcate, modul în care autorităţile s-au comportat în cazul de la Piteşti, unde ştim bine că un tată şi-a violat fiica de 6 ani, acesta a fost condamnat la doar 2 ani cu suspendare. Apoi, alt caz, cel de la Mehedinţi, al acestei adolescente incendiate, care a făcut înconjurul mediatic în România. Sunt cazuri care nu sunt surprinzătoare şi oglindesc atitudinea acestora faţă de orice tip de agresiune fizică, sexuală, cibernetică, asupra minorelor şi femeilor din România.

Săptămânal, stimate colege şi stimaţi colegi, 3 minore sunt violate sau agresate sexual, 5 femei mor ucise de actualii sau foştii parteneri. Tocmai pentru că autorităţile române le umilesc sau le ignoră, în ciuda cadrului legal existent. De aici, abandonul şcolar şi cheltuielile pe care un stat impotent trebuie să le facă pe toată zona socială şi medicală.

Vă reamintesc, de exemplu, că în judeţul Bistriţa-Năsăud, în fiecare an, 100 de copii abandonează şcoala. În fiecare an, 100 de copii îşi pierd destinul pe drum, din cauza adulţilor, din cauza celor care ar trebui să le ofere un sprijin.

Am transmis din nou o sesizare Avocatului Poporului şi Avocatului Copilului - am aflat că avem şi acest tip de instituţie, Avocatul Copilului, care este absolut absentă în spaţiul public - pentru modul în care instituţiile responsabile înţeleg să respecte drepturile cetăţenilor României, copii şi femei, victime ale violenţei.

Poliţişti care ignoră plângeri depuse, procurori care nu încadrează cazurile şi nu solicită pedepse corespunzătoare gravităţii faptei, judecători care culpabilizează victima, dau pedepse cu suspendare sau eliberează criminali periculoşi.

USR a propus o serie de măsuri necesare şi obligatorii pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete - abrogarea imediată a Legii recursului compensatoriu, modificarea pedepselor. Toate acestea sunt doar intervenţii punctuale ce repară situaţia pe termen scurt şi mediu. Pe termen lung, soluţia este o legislaţie fermă. Şi prioritară este educaţia. Nu putem preveni şi combate violenţa dacă generaţiile viitoare nu sunt educate în spiritul egalităţii de şanse şi de gen.

Vă reamintesc că reforma sistemului educaţional din acest punct de vedere întârzie nepermis şi cu costuri uriaşe pentru copiii noştri şi pentru societatea românească, iar educaţia pentru sănătate sexuală şi psihoemoţională, drepturi reproductive şi prevenţie a fost recent schimbată printr-un amendament legislativ anticonstituţional.

Da, dreptul la învăţătură, dreptul la informaţie - art. 31, art. 32 din Constituţie.

Statul român poate şi are datoria să asigure tuturor cetăţenilor, inclusiv pentru cele 51% femei, egalitatea în drepturi şi de şanse, garantate constituţional şi legal. Printre acestea se numără şi siguranţa persoanei şi dreptul la viaţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai avem 2 colegi în sală.

Domnul Codreanu, vă rog.

După care domnul Nicolae Popescu.

Şi intrăm apoi pe lista colegilor care se află în faţa tabletelor.